45,986 matches
-
urmări ale evenimentelor revoluționare din anul 1989 au fost: înlăturarea regimului comunist; revenirea la democrație; revenirea la economia de piață; b) Etapele aderării României la N.A.T.O 26 ianuarie 1994 România semnează, la Bruxelles, documentul privind participarea la Parteneriatul pentru Pace cu N.A.T.O.; 1996 La reuniunea la nivel înalt de la Berlin, România prezintă „Strategia de integrare a României în N.A.T.O. Elementele de bază ale poziției României privind integrarea în N.A.T.O”; 2001 România adoptă „Planul Național de aderare la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
căsătorii de minori în rândul țiganilor); contrabandă cu țigări; Evenimentele pozitice care au atras atenția presei internaționale până la 1999 au fost mai puține: performanța echipei naționale de fotbal de la campionatul mondial din S.U.A. (1994); semnarea de către România a „Parteneriatului de Pace” cu N.A.T.O. (1994). procesul de aderare la N.A.T.O. și UE; c) Imaginea României după 1999 Imaginea României în presa internațională a început să se îmbunătățească după anul 1999, devenind preponderent pozitivă după 2001; acest lucru se datorează atât
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este alimentată de românii plecați să muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a deschis un nou capitol în cooperarea alianței nord-atlantice cu 27 de state din
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este alimentată de românii plecați să muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a deschis un nou capitol în cooperarea alianței nord-atlantice cu 27 de state din Europa Centrală și de Est, Caucaz și Asia Centrală, în scopul consolidării stabilității și securității euro-atlantice
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în presa internațională este alimentată de românii plecați să muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a deschis un nou capitol în cooperarea alianței nord-atlantice cu 27 de state din Europa Centrală și de Est, Caucaz și Asia Centrală, în scopul consolidării stabilității și securității euro-atlantice prin cooperare și dialog între statele participante. Condițiile aderării la acest
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
desfășurat bătălia de uzură de la Verdun. Franco englezii au declanșat ofensiva de pe râul Somme. În 1917, au avut loc două evenimente importante: intrarea SUA în război; ieșirea Rusiei din război din cauza evenimentelor revoluționare (în primăvara anului 1918, Rusia va încheia pace separată cu Puterile Centrale); În 1917, cele mai importante bătălii s-au dat pe frontul de est, unde armatele române au obținut mari victorii în luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz. În martie 1918, Germania a reluat ofensiva în vest, dar
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și Convenția militară. Convenția politică prevedea: România declara război doar Austro Ungariei; Antanta se obliga să respecte integritatea teritorială a României; Antanta recunoștea drepturile României asupra teritoriilor locuite de români din Austro Ungaria; România urma să participe la Conferința de pace în condiții de egalitate cu celelalte părți semnatare; Convenția militară prevedea: România urma să atace Austro-Ungaria cel mai târziu la 15 august 1916, la 8 zile după ofensiva aliaților la Salonic; Rusia se obliga să înceapă ofensiva pe frontul austriac
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
români. Armistițiul de la Focșani (noiembrie 1917) În ciuda acestor victorii, situația s-a înrăutățit ca urmare a evenimentelor din Rusia. După ieșirea Rusiei din război, România a rămas singură pe frontul de est și înconjurată de dușmani. Singura soluție era încheierea păcii separate cu Puterile Centrale. România a semnat armistițiul de la Focșani la 26 noiembrie 1917. Între timp, au continuat agitațiile bolșevice, provocând jafuri și distrugeri. Din cauza acestor distrugeri, guvernul român a decis dezarmarea militarilor ruși. Drept urmare, guvernul rus a decis arestarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
decis dezarmarea militarilor ruși. Drept urmare, guvernul rus a decis arestarea lui Constantin Diamandy, reprezentantul român în Rusia (3 decembrie 1917), ruperea relațiilor diplomatice cu România și confiscarea tezaurului trimis în Rusia la sfârșitul anului 1916 (13 ianuarie 1918). Tratatul de pace de la București (primăvara anului 1918): Dobrogea era ocupată de Puterile Centrale (jumătatea sudică revenea Bulgariei, iar jumătatea nordică era administrată în comun de cele 4 state aliate); Accesul României la Marea Neagră se făcea printr-un culoar pe linia Cernavodă Constanța
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
anului 1918 au creat condiții favorabile pentru reintrarea României în război. La 18 noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării României la Primul Război Mondial a fost realizarea Marii Uniri (1918). 2. Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și noua ordine internațională a) Participanți la Conferința de Pace Au participat reprezentanți din 32 de state, dar deciziile au fost luate de „cei 4 mari”: George Clemenceau (premierul Franței); Thomas Woodrow Wilson (președintele SUA); George David
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
noiembrie, Bucureștiul eliberat a primit pe suverani și autorități. Principala consecință a participării României la Primul Război Mondial a fost realizarea Marii Uniri (1918). 2. Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și noua ordine internațională a) Participanți la Conferința de Pace Au participat reprezentanți din 32 de state, dar deciziile au fost luate de „cei 4 mari”: George Clemenceau (premierul Franței); Thomas Woodrow Wilson (președintele SUA); George David Lloyd (premierul Angliei); Victor Emmanuele Orlando (premierul Italiei); Rusia Sovietică nu a fost
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
4 mari”: George Clemenceau (premierul Franței); Thomas Woodrow Wilson (președintele SUA); George David Lloyd (premierul Angliei); Victor Emmanuele Orlando (premierul Italiei); Rusia Sovietică nu a fost invitată deoarece Marile Puteri nu recunoșteau regimul comunist. b) „Cele 14 puncte” Negocierile de pace au avut ca bază de discuții documentul „Cele 14 puncte”, elaborat în 1918 de președintele Wilson. Principalele prevederi ale tratatului au fost: renunțarea la diplomația secretă; dreptul popoarelor de a-și decide soarta (autodeterminare); limitarea înarmărilor; înființarea Ligii Națiunilor; c
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
puncte”, elaborat în 1918 de președintele Wilson. Principalele prevederi ale tratatului au fost: renunțarea la diplomația secretă; dreptul popoarelor de a-și decide soarta (autodeterminare); limitarea înarmărilor; înființarea Ligii Națiunilor; c) Sistemul de la Versailles Au fost semnate 5 tratate de pace care formează sistemul de la Versailles și care au stabilit o nouă ordine internațională: tratatul cu Germania la Versailles (28 iunie 1919); tratatul cu Austria la Saint Germain (10 septembrie 1919); tratatul cu Bulgaria la Neuilly (27 noiembrie 1919); tratatul cu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o atractivă piață de capitaluri iar o Germanie prea slăbită putea deveni o victimă ușoară a comunismului în plină afirmare; în plus, Anglia nu dorea o dominație a Franței asupra Europei). d) Tratatul de la Versailles Principalele prevederi ale tratatului de pace de la Versailles sunt: cedări teritoriale către Franța (Alsacia și Lorena), Belgia, Danemarca, Polonia etc.; pierderea coloniilor; regiunea Saar (bogată în zăcăminte de huilă) era dată în administrare Franței, sub controlul Societății Națiunilor. interzicerea unirii Austriei cu Germania (Anschluss); demilitarizarea malului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
politic și nu a devenit membră a Ligii; unele state au devenit membre mai târziu (Germania 1926; URSS 1934;) se prevedeau mai ales sancțiuni morale și economice; neînțelegerile dintre marile puteri; Sediul: Geneva ( Elveția ); Obiective: dezvoltarea colaborării dintre state; promovarea păcii și a securității colective; soluționarea neînțelegerilor dintre state pe cale pașnică; respectarea tratatelor de pace; Organisme de conducere: Adunarea Generală reunea reprezentanții tutturor statelor membre; Consiliul era compus din 5 membri permanenți (Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, China) și 9 membri nepermanenți
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
târziu (Germania 1926; URSS 1934;) se prevedeau mai ales sancțiuni morale și economice; neînțelegerile dintre marile puteri; Sediul: Geneva ( Elveția ); Obiective: dezvoltarea colaborării dintre state; promovarea păcii și a securității colective; soluționarea neînțelegerilor dintre state pe cale pașnică; respectarea tratatelor de pace; Organisme de conducere: Adunarea Generală reunea reprezentanții tutturor statelor membre; Consiliul era compus din 5 membri permanenți (Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, China) și 9 membri nepermanenți. Secretariatul era condus de un Secretar General; Curtea Internațională de Justiție de la Haga a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
neînțelegerile dintre Marile Puteri; ascensiunea fascismului pe plan internațional; acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; tratatul Ribbentrop-Molotov; izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial; b) Sistemul de securitate colectivă Securitate colectivă=măsuri comune între mai multe state pentru menținerea păcii, integrității teritoriale și respectarea angajamentelor; Societatea Națiunilor a acționat pentru constituirea unui sistem de securitate colectivă în cadrul căruia un rol important l-au jucat: tratatele bilaterale; alianțele regionale: o Mica Înțelegere sau Mica Antantă (România, Iugoslavia, Cehoslovacia-1921); Constituirea acestei alianțe
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
marionetă Manciuko. Societatea Națiunilor nu a recunoscut acest stat, motiv pentru care Japonia s-a retras din acest organism. în anii 1935-1936, Italia a cucerit Abisinia (Etiopia); tot în anii 1935-1936, Germania a încălcat mai multe prevederi ale tratatului de pace de la Versailles (a introdus serviciul militar obligatoriu 1935, a remilitarizat Renania 1936); în anii 1936-1937 s-a produs apropierea dintre Germania, Italia și Japonia care au încheiat alianța Axa Berlin-RomaTokyo. martie 1938 = Germania anexează Austria (Anschluss); Italia a fost alături de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
octombrie 1944, întreg teritoriu național a fost eliberat de trupele germane (25 octombrie e ziua armatei). După eliberarea teritoriului național, până la sfârșitul războiului, România a luptat în Vest, pentru alungarea trupelor germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și Conferința de pace de la Paris (1947). Ca efort uman și material de război, România s-a situat pe locul 4 după U.R.S.S., S.U.A. și Anglia. Totuși, la Conferința de pace de la Paris, efortul României depus în campania din Vest nu a fost
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pentru alungarea trupelor germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și Conferința de pace de la Paris (1947). Ca efort uman și material de război, România s-a situat pe locul 4 după U.R.S.S., S.U.A. și Anglia. Totuși, la Conferința de pace de la Paris, efortul României depus în campania din Vest nu a fost recunoscut. Principalele prevederi ale Tratatului de pace de la Paris au fost: anularea Dictatului de la Viena; cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Herței către URSS; cedarea Cadrilaterului către
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și material de război, România s-a situat pe locul 4 după U.R.S.S., S.U.A. și Anglia. Totuși, la Conferința de pace de la Paris, efortul României depus în campania din Vest nu a fost recunoscut. Principalele prevederi ale Tratatului de pace de la Paris au fost: anularea Dictatului de la Viena; cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Herței către URSS; cedarea Cadrilaterului către Bulgaria; plata unei mari despăgubiri de război către URSS; 5. Instituții, mecanisme și politici de rezolvare a conflictelor în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a conflictelor în perioada posteblică a) Organizația Națiunilor Unite Organizația Națiunilor Unite a luat naștere la Conferința de la San Francisco (25 aprilie-26 iunie 1945) unde au participat 51 de state. A fost adoptată Carta ONU care stabilește scopurile organizației: menținerea păcii și securității internaționale; impunerea rezolvării pe cale pașnică a neînțelegerilor dintre state; cooperarea internațională; respectarea drepturilor și libertăților omului; Ca mijloace de impunere a acestor obiective sunt prevăzute sancțiuni politice și economice, precum și o forță militară internațională (Căștile albastre sau Trupele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și securității internaționale; impunerea rezolvării pe cale pașnică a neînțelegerilor dintre state; cooperarea internațională; respectarea drepturilor și libertăților omului; Ca mijloace de impunere a acestor obiective sunt prevăzute sancțiuni politice și economice, precum și o forță militară internațională (Căștile albastre sau Trupele Păcii). Tatăl spiritual al acestei organizații este președintele american Roosevelt. Conflicte în care s-au implicat trupele ONU: Orientul Mijlociu, Cipru, Kosovo, Bosnia Herțegvina, războiul din Golf. Sediul organizației: New York Una dintre cele mai importante decizii ale ONU a fost adoptarea, la
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ocupat această funcție. Una dintre cele mai importante inițiative românești în cadrul O.N.U. a fost propunerea ca deceniul 1970 1980 să fie denumit „Deceniul de dezarmare al Națiunilor Unite”. România s-a implicat activ în operațiuni de menținere a păcii în Somalia, Rwanda, Angolo, Kosovo etc. b) Organizația Tratatului Atlanticului de Nord La baza acestei organizații politico-militare stă tratatul semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de 12 țări: SUA, Canada, Belgia, Olanda, Luxembrug, Danemarca, Norvegia, Franța, Marea Britanie, Islanda, Portugalia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în anul 1973 sub numele de Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) de la Helsinki; și-a schimbat numele în 1995; sediul OSCE este la Viena, dar OSCE are birouri în Copenhaga, Haga și Varșovia; d) Organisme regionale Consolidarea păcii în lume se realizează și prin intermediul unor organisme regionale, precum: Liga arabă (1945) este o organizație a statelor arabe, cu sediul la Cairo; Organizația Statelor Americane (1948); Organizația Unității Africane (1963) devenită Uniunea Africană în anul 2002. Carta U.A
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]