47,342 matches
-
prințesa fecioară”), frumoasa prințesă a zeului mărilor "Ryūjin". Aparatul poate fi găsit în majoritatea toaletelor pentru femei din clădirile publice noi, și în multe toalete mai vechi unde a fost instalat ulterior. Aparatul "Otohime" poate funcționa cu baterii (fixat pe perete) sau integrat în washlet. Aparatul este activat prin apăsarea unui buton sau prin ținutul mâinii în fața senzorului. După ce este activat, aparatul produce un sunet relativ puternic de apă care se scurge. Sunetul se oprește după o perioadă de timp preinstalată
Toalete în Japonia () [Corola-website/Science/315359_a_316688]
-
-l privește pe Nakata, dar decide să păstreze pentru el ciudată întâmplare pentru a nu fi tras la răspundere. Între timp Nakata a părăsit orașul. Capitolul 19 Kafka se acomodează în noua să cameră din bibliotecă Komura. În cameră, pe perete remarcă o pictură în ulei - “Kafla pe malul mării”. Băiatul din tablou are 12 ani. Se gândește că acel băiat ar putea fi iubitul doamnei Saeki. A doua zi, Oshima îi arăta ce trebuie făcut atunci când se deschide bibliotecă. Urmare
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
-l urmeze pe Nakata în călătoria să. Capitolul 23 Kafka, în prima noapte petrecută în noua să cameră, vede o fantomă. Era silueta unei fete de 15 ani, așezată la birou, cu bărbia în palmă care privea un punct de pe perete. La un moment dat, Kafka se simte privit, dar realizează că fata se uită prin el. După o vreme, fata se ridică și se îndreaptă spre ușa - ușa nu se deschide, dar ea dispare fără zgomot îndărătul ei. Dimineață când
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
2008. Construcția datează din secolul 18. Biserica se afla în lista monumentelor istorice din județul Gorj din 20014 sub codul LMI: , dar a fost declasată în lista din 2010. Biserica a fost construită în anul 1790, conform inscripției găsite pe peretele exterior al pronaosului. În luna decembrie a anului 2008 a fost transferată în cadrul muzeului din Dumbrava Sibiului. Biserica de afla într-o stare avansată de degradare, din cauza unui incendiu în anul 2006, fiindu-i afectată învelitoarea în proporție de 50
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
Jurnaliștii au observat că și-a scris greșit numele când a semnat actul de ascensiune la tron iar în 1973 când a vizitat o mină în Falun, și-a scris greșit numele drept „Cal Gustaf” când a semnat pe un perete de piatră. Într-un interviu acordat televiziunii suedeze în anul 1997 soția sa a abordat această problemă. „Când era mic, cei din jur n-au dat atenție acestei probleme. N-a primit ajutorul de care avea nevoie”, a spus regina
Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei () [Corola-website/Science/315404_a_316733]
-
de alice. Tot pe șasiu erau montate rezervoare de apă potabilă, butelii cu heliu, oxigen și aer comprimat. <br/br>Interiorul sferei era împărțit în două etaje. În etajul superior se aflau cele șase cușete ale scafandrilor separate de un perete de „Sala umedă” unde erau aparatele de scufundare, toaletele și dușurile. În etajul superior se afla laboratorul, tabloul electric, bucătăria și instalația de menținere a ambianței ce era alcătuită din amestec heliox (98% heliu, 2% oxigen). Instalația recicla gazele rezultate
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
altarului de formă poligonală, mai îngustă decât restul clădirii. Deasupra pronaosului se află turnul-clopotniță, de forma unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
unei prisme, cu secțiunea plană pătrată, cu galerie în partea superioară a tamburului, încoronat cu un coif ascuțit. Intrarea în biserică se deschide în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul și altarul au câte o boltă semicilindrică. Pereții interiori au fost acoperiți cu picturi în anul 1821 de zugravul Ioan Perșe, paroh al Elciului. Pictura se mai păstrează doar fragmentar. Patrimoniu: clopote de 30 de kg; 40 de kg. Icoane: Nașterea Domnului-sec.XVII, Iisus învățător sec.XVIII, Maica
Biserica de lemn din Osoi () [Corola-website/Science/315449_a_316778]
-
s-au distrus complet, iar tavanul a fost înlocuit. Pe bolta semicilindrică a naosului apar scene din Ciclul Patimilor, cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe peretele de vest este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura se păstrează încă în partea inferioară a pereților, reprezentând sfinți, înnegrită puternic pe boltă. Iconostasul și icoanele împărătești au fost pictate în a doua jumatate a secolului al XVIII
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
cei patru evangheliști, prooroci și mucenici în medalion. Tot pe bolta naosului se disting scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Pe peretele de vest este reprezentată scena Jertfei lui Isaac, în rest pictura se păstrează încă în partea inferioară a pereților, reprezentând sfinți, înnegrită puternic pe boltă. Iconostasul și icoanele împărătești au fost pictate în a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Deasupra icoanelor împărătești se găsește registrul apostolilor încadrându-l pe Iisus pe tron. Tâmpla este încununată de un
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
jos a iconostasului a fost decorată cu motive florale. Biserica păstrează două icoane de lemn de secol XVIII: Încoronarea Domnului și Deisis, flancând ușa de intrare în naos. Starea de conservare: Șindrila este foarte veche și trebuie înlocuită. În schimb, pereții și baza din piatră se prezintă încă bine. Ferestrele nu au geamuri. În interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
au geamuri. În interior, în pronaosul tăvănit, picturile s-au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la sud spre vest și nord. Patimile Domnului au fost redactate într-un limbaj popular naiv
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
au distrus. De o parte și de alta a ușii de acces în naos atârnă două icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, reprezentând Încoronarea Domnului și un Deisis. Dincolo de peretele despărțitor, bolta semicilindrică de scândură (cerimea), cât și pereții naosului, au păstrat picturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1794). Ciclul iconografic se desfășoară de la sud spre vest și nord. Patimile Domnului au fost redactate într-un limbaj popular naiv, dar nu lipsit de pitoresc și pe alocuri de
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
de către cruciați. Cruciații au reclădit prin 1130 bazilica cu trei nave și au închinat-o Sfintei Maria - numind-o Biserica și mănăstirea Sfânta Maria. Pentru întâia oară ea includea acum și cele trei ziduri rămase din vechea sinagogă iudeo-creștină. Lângă peretele de vest al fostei sinagogi, fără a se atinge de peretele de est, (unde la parter se află azi camerele „Mormântului lui David”), cruciații au clădit o cameră superioară cunoscută azi ca Cenaculum și care poate fi vizitată de pelerini
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
și au închinat-o Sfintei Maria - numind-o Biserica și mănăstirea Sfânta Maria. Pentru întâia oară ea includea acum și cele trei ziduri rămase din vechea sinagogă iudeo-creștină. Lângă peretele de vest al fostei sinagogi, fără a se atinge de peretele de est, (unde la parter se află azi camerele „Mormântului lui David”), cruciații au clădit o cameră superioară cunoscută azi ca Cenaculum și care poate fi vizitată de pelerini. De asemenea, într-o încăpere la nivel inferior au loc ceremonii
Cenaclul din Ierusalim () [Corola-website/Science/315455_a_316784]
-
dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m.
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
foișor deschis prin arcade semicirculare și încoronat cu un coif tronconic. Accesul se face pe latura de sud. În interior prima încăpere are tavan, iar naosul și absida altarului au fost acoperite cu câte o boltă semicilindrică. Picturile ce împodobesc pereții lăcașului de cult au fost realizate, potrivit inscripției aflate sub fereastra de miazăzi a altarului, de Popa Alexandru Zugravul, în anul 1792: „Anul Dm 1792/.../(l)una iunie/s-au zugrăvit oltariul prin mine popa Alexandru Zugravul și păcătosul”. Clopote
Biserica de lemn din Muncel () [Corola-website/Science/315488_a_316817]
-
-i ceară solemn lui Henric al IV-lea, să se facă dreptate. Louise a trăit unsprezece ani la castelul Chenonceau, moștenit de la Caterina de Medici. A mutat camera sa de dormit la etajul doi, unde a pus să se vopsească pereții în negru. Mobilierul era sărăcăcios din cauza doliului. Decorații negre și argintii au fost făcute pe pat și ferestre. Foarte credincioasă a instituit un convent de călugărițe de clauzură la mansarda castelului. A suferit grave restricții economice, în particular când Gabrielle
Louise de Lorena () [Corola-website/Science/315487_a_316816]
-
În sud-vestul insulei Creta, Grecia, se află cheile Samaria, adevărate ziduri înalte de piatră ce închid între ele un hău, în care altădată se ascundeau răufăcătorii. O ravenă adâncă, pe alocuri cu pereți aproape verticali, despică spectaculos falezele și munții înalți din partea de vest a insulei Creta. Pe o lungime de 18 km, șerpuiesc, când mai înguste, când mai late, urmând un traseu cu serpentine și meandre prin Levká Ori, adică Munții Albi
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
mai înguste, când mai late, urmând un traseu cu serpentine și meandre prin Levká Ori, adică Munții Albi, ai căror versanți sclipesc alb în soarele verii, iar iarna sunt îmbrăcați în zăpadă. Chiparoși, smochini și leandri cresc în crevasele din pereții cheilor. Pe alocuri, câte un chiparos matur și-a întins rădăcinile în fâșia subțire de calcar depusă pe piatră de apa ce se scurge din munți. Șoimi și vulturi planează deasupra, iar stoluri de stăncuțe se rotesc asemenea vărtejurilor de
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
defileului, care are o lungime de 17 km, cu diferență de nivel de 1200 m. În afară de aceste probleme, nu există șosele de acces, spre Poarta de Fier. În cea mai mare parte a defileului nu se poate utiliza telefonul mobil, pereții de piatră nepermițând recepția undelor. Numai în satul părăsit Samaria, care este situat la mijlocul traseului, există legătură telefonică și un loc de aterizare pentru elicopter. Cheile se pot vizita numai între datele de 1 mai și 31 octombrie putându-se
Cheile Samaria () [Corola-website/Science/317286_a_318615]
-
Situate la nord de lacul Scropoasa în Munții Bucegi, sunt printre cele mai strâmte, frumoase și spectaculoase chei de pe Valea Ialomiței și chiar din România. Se întind pe o lungime de pește 1,5 km, săpate în pereți de calcar. În anul 1970, pentru a proteja acest spațiu valoros, s-a constitui Rezervatia Naturală Complexă . Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
Zilele Creangă”, precum și activități culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate. Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuțe și o tindă. Intrarea scundă este adăpostită de ploile repezi printr-o prispă lată de câteva palme, iar în spatele casei
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]