459,681 matches
-
București - Tiraspol - Nicolaev (18 august) - Melitopol - Stalino (19 august) - Nikolaevskaia (20 august) - aerodromul de la Kotelnikovo, la 160 km SV de Stalingrad (21 august). Secția II a escadrilei 108 a ajuns la 30 august la Tiraspol și apoi la Stalino. În afară de transportul răniților la Tiraspol, aviatoarele au executat și misiuni de recunoaștere, cum a fost cea efectuată în 4 septembrie de Mariana Drăgescu pentru identificarea unui teren de zbor. La 10 septembrie escadrila s-a deplasat pe aerodromul de la Plodovitoe (), 40 km
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
zi pentru fiecare avion. Pentru eroismul în campania de la Stalingrad Nadia Russo, Mariana Drăgescu și Virginia Thomas au fost decorate cu Ordinul Crucea Reginei Maria. Secția II a escadrilei 108 a rămas la Stalino, efectuând cu fiecare avion câte 3-4 transporturi pe zi de la Kresniskaia, Starobelsk și Tuzov. La 27 octombrie secția se mută la Rostov, și apoi la Morozovskaia, de unde se retrage iar la Rostov în 2 noiembrie. La 8 ianuarie 1943 și Secția II s-a întors pe aerodromul
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
pe aerodromul Băneasa, avioanele, uzate, fiind transportate cu trenul, ca și cele ale Secției I. Între 1 și 15 noiembrie avioanele Secției II au transportat peste 250 de răniți. La 13 ianuarie Smaranda Brăescu a fost detașată la Escadrila 105 Transport Greu. La 3 martie 1943 la escadrilă a fost repartizată și aviatoarea Ștefania Silvia Iupceanu, ca pilot de legătură. La 30 mai la comanda escadrilei este numit cpt. av. Constantin Afenduli. Toate aviatoarele au fost concentrate în Secția I a
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
a fost avariat în urma unei aterizări forțate, cauzată de o pană de motor. Oricum, în urma ofensivei sovietice aeroportul Simferopol devenise nesigur, astfel că la 22 septembrie s-a sfârșit cea de-a treia campanie a Secției I a Escadrilei 108 Transport Ușor, aviatoarele fiind repatriate, iar secția s-a desființat. În întreaga lor activitate aviatoarele n-au avut niciun incident de zbor. Avioanele însă au rămas la Simferopol, fiind preluate la 22 septembrie de Secția II a escadrilei 108. Sub comanda
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
nr. 167/1937, fiind cea de a douăsprezecea aviatoare brevetată. La începutul războiului a fost mobilizată ca instructor la o școală de parașutism. La 1 mai 1942 a demisionat, iar în septembrie 1942 se afla la Stalino cu Escadrila 108 Transport Ușor, ca pilot de legătură. În ianuarie 1943 a fost detașată la Escadrila 105 Transport Greu, iar în cadrul Escadrilei Albe a mai efectuat doar puține misiuni de recunoaștere, în vara anului 1943. Victoria Comșa (n. 1910 - d. 21 iulie 1940
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
mobilizată ca instructor la o școală de parașutism. La 1 mai 1942 a demisionat, iar în septembrie 1942 se afla la Stalino cu Escadrila 108 Transport Ușor, ca pilot de legătură. În ianuarie 1943 a fost detașată la Escadrila 105 Transport Greu, iar în cadrul Escadrilei Albe a mai efectuat doar puține misiuni de recunoaștere, în vara anului 1943. Victoria Comșa (n. 1910 - d. 21 iulie 1940, Băneasa). A absolvit Școala Civilă de Aviație Sportivă a CFR din Giulești în anul 1938
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
căsătorit și a plecat în Maramureș. Maria Nicolae (n. 1916, Pitești - d. ?) a absolvit Școala Aviației Civile din București în anul 1942, obținând brevetul de pilot nr. 1558/1942. În 1942-1943 a activat ca pilot de legătură la Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviație în 1944. În 1953 a fost condamnată în același proces de spionaj ca și Nadia Russo la 10 ani de închisoare, fiind și ea deportată la Lățești. Stela Huțan (din 1945 Huțan-Palade) (n. 27 martie
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
d. 15 august 2010, București) A urmat cursuri de aviație la Politehnica București și a făcut practică la Roșiorii de Vede și la Școala de la Ziliștea-Buzău, obținând brevetul de pilot nr. 1687/1942. În 1943 a activat în Escadrila 108 Transport Ușor. A demisionat din aviația militară în 1944, dar a mai zburat până în 1953 ca voluntar în cadrul Aeroclubului Aviației. A lucrat la telefoane până la pensionare. A fost cea mai tânără și ultima aviatoare care a venit la Escadrila Albă. În
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
Chicago este declarat oraș , având 4200 locuitori . La început orașele au apărut în jurul unui element favorizant al unei regiuni geografice : o intersecție , un loc fortificat, un nucleu administrativ,o resursă naturală, un port . Comerțul crește vertiginos , solicitând o intensificare a transporturilor . Traficul naval de pe Lacul Michigan devine insuficient , desi sporește foarte mult . Apar noi căi de comunicații: se construiesc canalele Chicago și Illinois în 1848 care fac legătura cu sistemul navigabil al fluviului Mississippi ; liniile de cale ferată se înmulțesc în
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
sistemul navigabil al fluviului Mississippi ; liniile de cale ferată se înmulțesc în așa măsură încât în 1856 orașul devine principalul nod de cale ferată al S.U.A. ; în 1869 este deja deservit de linii transcontinentale feroviare și rutiere . Această dezvoltare a transporturilor și comerțului are urmări imediate asupra aspectului urbanistic Legătură între zonele Loop și Gold Coast se face printr-un frumos bulevard , Michigan Avenue , amenajat în 1920 . Zonele industriale se concentrează în jurul râului Chicago , în zona Calumet , în lungul liniilor de
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
ore să se pregătească, fiindu-le permis să ia cu ei doar un număr limitat de bunuri proprii. Deportații erau transportați departe de locurile de baștină în vagoane de marfă. Aprovizionarea cu hrană a deportaților a fost neregulată, condițiile de transport foarte grele, iar călătoria pe cale ferată a durat mult mai mult decât se plănuise inițial. Numeroși deportați au pierit în timpul tranzitului. [[Intelectual]]i și membrii [[cler]]ului ucrainean, (atât cel [[Biserica Greco-Catolică Ucraineană|greco-catolic]] cât și cel [[biserica Ortodoxă Autocefală
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
acestei colecții creează o imagine concretă despre tehnica folosită în domeniu, din epoca medievală și până în zilele noastre. Aici se disting unstensile ca târnăcoape, zdrobitoare, cabestane verticale acționate prin tractare, de animale, cu care se scotea sarea la suprafață. Pentru transportul sării s-au folosit, mai târziu, vagoneți de cale ferată, trași de cai. Abia în secolul al XIX-lea, cu ocazia vizitei Împăratului Franz Joseph I, a fost pus în funcțiune un mic trenuleț. O expoziție aflată la o adâncime
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
al XIX-lea, cu ocazia vizitei Împăratului Franz Joseph I, a fost pus în funcțiune un mic trenuleț. O expoziție aflată la o adâncime de 136 metri oferă vizitatorilor de astăzi un istoric al progreselor făcute în decursul anilor în ceea ce privește: transportul, iluminatul, aerisirea și eliminarea apei. Mina de sare Wieliczka ajunge la o adâncime de 327 de metri și are o lungime de peste 287 km lungime. Roca de sare este în mod natural de culoare gri în diverse nuanțe, care seamănă
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
Tarnów controlat de austrieci cu Kielce controlat de ruși. Orașul este situat de-a lungul drumului național nr. 73 (Varșovia - Kielce - Tarnów - Jasło), și aici drumul regional nr. 982 o ia spre est, până la Mielec, făcând Szczucin un nod de transport local. Numele orașului provine probabil de la un proprietar din secolul al XIV-lea al locației, un om pe nume "Szczuka". Prima menționare a localității Szczucin (pe atunci cunoscut că Sucin, mai tarziu Sczucin) datează din 1326, si se referă la
Szczucin () [Corola-website/Science/329276_a_330605]
-
unitate de partizani) au executat aici un ofițer de poliție colaborator al germanilor. La sfârșitul anului 1944, germanii au ordonat evacuarea locuitorilor Szczucin-ului, pentru că au pregătit poziții defensive de-a lungul Vistulei. La Szczucin este singurul muzeu al Poloniei despre transporturi ("Muzeum Drogownictwa"), care are suprafață de două hectare, si se pot vedea mașini vechi de construcții rutiere, precum și semne rutiere, posturi de drumuri, documente și alte elemente.
Szczucin () [Corola-website/Science/329276_a_330605]
-
achiziționat și utilajele necesare fabricării în masă a armamentului portativ. În anul 1865, fabricarea gloanțelor de pușcă se realiza în mod automat. Până la izbucnirea Războiului de Independență, fabricile de armament au fost modernizate și reorganizate după tendințele epocii (instalații de transport intern „Decauville”, instalații de apă caldă, cazane și mașini cu abur). Procesul de modernizare a continuat și după război, însă fabricile se confruntau cu un deficit semnificativ de personal calificat. Abia în anul 1892 Pirotehnia Armatei a fost complet operaționalizată
Industria românească de armament () [Corola-website/Science/329295_a_330624]
-
Potrivit lui Gottmann, capitala "va tinde să creeze pentru și în jurul scaunului puterii un anumit tip de mediu construit, deosebit de dotat, de exemplu, cu monumentalitate, subliniind statutul și ritual, o trăsătură care va crește cu timpul". Infrastructura de telecomunicații și de transport pe care capitala a mandatat-o de asemenea, s-a extins în restul benzii. În plus, apropierea de Europa, precum și proeminența de Ellis Island ca un centru de procesare imigrant, a făcut din New York, în special, dar de asemenea, și
BosWash () [Corola-website/Science/329339_a_330668]
-
căi ferate, construcția de 57 km lungime între Hliboka și Berhometh, care a fost inaugurată pe 30 Noiembrie 1886. El a folosit traseul în primul rînd pentru a transporta lemn din pădurile sale. În plus Wassilko a instituit companii pentru transportul lemnului și alte instalații industriale. De asemenea baronul a finalizat construirea castelului familiei Wassilko la Berhomet și a cumpărat în 1886 imobilia în Herrengasse 38 din Cernăuți, care a fost numit "Wassilko-Palais". Alexandru a fost cu posesia de 28 000
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
privind recunoașterea calificărilor profesionale (2005/36/CE), Directivă privind serviciile (2006/123/ CE) și că proiect-pilot, de către Directivă privind detașarea lucrătorilor. Din noiembrie 2012, ÎMI prevede și o bază de date pentru schimbul de informații privind deținătorii de licențe pentru transportul transfrontalier de numerar în euro între statele membre din zona euro și o platformă IT pentru rețeaua Solvit. Sistemul este în continuă extindere pentru a acoperi și alte arii legislative, cum ar fi Directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței
Sistemul de Informare al Pieței Interne () [Corola-website/Science/328606_a_329935]
-
Rețeaua de tramvaie din Viena (în ) face parte din sistemul de transport public din orașul Viena, care este capitala Austriei și cel mai mare oraș ca mărime din Austria. Ea a funcționat ca rețea de transport cu tramvaie cu cai în perioada 1865-1903, cu tramvaie cu aburi în perioada 1883-1922 și cu
Tramvaiul din Viena () [Corola-website/Science/328614_a_329943]
-
Rețeaua de tramvaie din Viena (în ) face parte din sistemul de transport public din orașul Viena, care este capitala Austriei și cel mai mare oraș ca mărime din Austria. Ea a funcționat ca rețea de transport cu tramvaie cu cai în perioada 1865-1903, cu tramvaie cu aburi în perioada 1883-1922 și cu tramvaie electrice din 1897. Rețeaua s-a dezvoltat mult în perioada interbelică (1918-1939) și este în prezent una dintre cele mai mari rețele mondiale
Tramvaiul din Viena () [Corola-website/Science/328614_a_329943]
-
direct de "Stock-im-Eisen-Platz" și "Stephansplatz". Alte case de pe "Graben" dispar cu excepția Palatului Bartolotti-Partenfeld. "Jungferngässchen" este extinsă pentru a permite un acces mai bun către Biserica Sf. Petru. Trattnerhof dispare și este înlocuită în 1911 cu o nouă construcție. Odată cu dezvoltarea transportului auto, "Graben" devine o stradă cu trafic intens. Cu toate acestea, această circulație este limitată în partea de sud a străzii "Graben". La 4 decembrie 1950, "Graben" este prima stradă din Viena cu un sistem de iluminare cu neon. Au
Graben (Viena) () [Corola-website/Science/328635_a_329964]
-
un om de știință englez, inginer specializat în inginerie civilă și navală. Este cunoscut îndeosebi pentru construirea "Great Western Railway" (calea ferată din vestul Angliei legând Londra de Bristol), care, prin realizarea a numeroase tuneluri și poduri metalice, a revoluționat transporturile publice și ingineria modernă. Brunel a stabilit standarde pentru construcția căilor ferate, efectuând studii topografice atente pentru a reduce la minimum pantele și curbele. A rămas celebru și prin seria de vapoare proiectate, printre cele mai mari din acea epocă
Isambard Kingdom Brunel () [Corola-website/Science/328704_a_330033]
-
Isambard Kingdom Brunel a lucrat alături de tatăl său, inginerul-șef Marc Isambard Brunel, la proiectarea și realizarea primului scut de săpare a tunelurilor din lume. Conceput inițial pentru utilizare exclusiv pietonală, tunelul a fost modificat în 1869 pentru a deservi transportul feroviar pe liniile "East London Railway", iar în 1933 a fost încorporat în liniile metroului londonez, asigurând circulația între stațiile "Rotherhithe" și "Wapping". Tunelul de sub Tamisa a fost închis în decembrie 2007, pentru a fi transformat la standardele actuale impuse
Isambard Kingdom Brunel () [Corola-website/Science/328704_a_330033]
-
Ganado Middle School și ". Ganado avusese un colegiu local numit College of Ganado, iar actualmente este gazdă a mai multor campusuri, printre care se numără cel al . Aeroportul din Ganado, numit Ganado Airport, este un aeroport desemnat aviației utilitare și transportului de pasageri cu avioane mici și medii. Este proprietatea .
Ganado, Arizona () [Corola-website/Science/328762_a_330091]