47,406 matches
-
apă de mare, pe lângă rațiile lor normale. În istoria științei, acesta este considerat a fi primul experiment controlat, când s-au comparat rezultatele a două populații cu un factor aplicat doar uneia, restul fiind identici. Rezultatele arătau fără îndoială că fructele citrice preveneau boala. Lind și-a transcris munca sa în cuvinte, iar în 1753, a publicat-o în "Tratat asupra Scorbutului". Abia în 1795 Marina Britanică au adoptat lămâile sau limetele ca elemente standard pe mare. Căpitanul James Cook demonstrase
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
sa și a echipajului său până în Hawaii și mai departe fără ca să piardă nici un om din cauza scorbutului. Pentru aceasta, i-a fost prezentată o medalie de către Amiralitatea Britanică. Deci Marina era la curent cu acest principiu. Costul aprovizionării navelor cu fructe proaspete era probabil factorul care cauzase întârzierea punerii în aplicare. Luxurile și proviziile ne-standard care nu erau furnizate de Amiralitate erau procurate de către căpitani. Numele de "antiscorbutic" era folosit în secolele XVIII și XIX ca termen general pentru acele
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
exploatat vitamina C pentru proprietățile ei de conservare și a obținut patente pentru aceasta. A dezvoltat teoria conform căreia vitamina C este un nutrient esențial deficitar la oameni, ca rezultat al unei erori genetice, ceea ce a afectat întreaga rasă umană. Fructele citrice (lămâie verde, lămâie, portocală, grepfrut), tomatele și cartofii sunt surse comune și foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C includ papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpșuni, conopidă, spanac, pepene galben și
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
și ardeii iuți sunt surse bogate în vitamina C. Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de: Următorul tabel arată abundența relativă a vitaminei C în plante crude. Cantitatea este exprimată în mg la 100 grame de fruct sau legumă: Majoritatea speciilor de animale și plante își sintetizează singure vitamina C. Prin urmare, nu este o vitamină pentru ele. Sinteza este obținută printr-o secvență de pași, bazați pe enzime, care convertesc glucoza în acid ascorbic. Acest lucru
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
păsări, unii lilieci, cobaii și majoritatea primatelor, incluzând oamenii. Mutațiile nu sunt încă letale, deoarece acidul ascorbic se regăsește din abundență în sursele alimentare (se poate spune că multe dintre aceste specii se hrănesc, sau se hrăneau, în principal cu fructe). De exemplu, o capră adultă produce mai mult de 13000 mg de vitamina C pe zi într-o stare normală și până la 100000 mg pe zi într-o stare de stres, traumă sau boală. S-a demonstrat că traumele sau
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
animale, incluzând oamenii. Abia în anii 1920 s-a realizat că și unele bucăți de carne sunt, de asemenea, o sursă de vitamina C. Mușchiul și grăsimea, care reprezintă baza alimentației occidentale moderne, sunt surse slabe. Ca și în cazul fructelor și legumelor, gătitul micșorează cantitatea de vitamina C conținută. Următorul tabel arată abundența relativă a vitaminei C în diferite alimente de origine animală, cantitatea fiind exprimată în mg la 100 grame de aliment: este produsă din glucoză prin două metode
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
perfuzii nesuplimentate în vitamina C. Ea se traduce prin oboseală și anemie, dureri osteoarticulare, edeme, gingivită și pierderea dinților, hemoragii, imunitate scăzută. Era o afecțiune foarte des întâlnită la marinarii care plecau în voiaje lungi sau pe perioada iernii, din cauză că fructele și legumele nu puteau fi păstrate proaspete pentru foarte mult timp. Stările de subcarență (stadiul care precede carența) ar fi mult mai numeroase, iar actualmente se pune întrebarea referitoare la eventualele relații între un defect de aport în vitamina C
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
cu aburi sau prin supe. Vitamina C din alimente este identică cu cea din suplimente. Structura vitaminei C este foarte bine înțeleasă (vezi acid ascorbic) și nu există nici o diferență între beneficiile aduse de forma naturală și cea sintetică (deși fructele și legumele mai conțin și diferiți alți nutrienți, deci vitamina C nu este singurul lor avantaj). Observații recente sugerează faptul că efectul temperaturii și gătitului asupra vitaminei C s-ar putea să fi fost supraestimat: De asemenea, se pare că
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
, cunoscută și ca mamao, pepene de copac, lechoza (Venezuela), sau pawpaw, este fructul arborelui Carica papaya, din genul "Carica". Originară din Mexicul de sud, America Centrală și nordul Americii de Sud, papaya este acum cultivată în majoritatea țărilor tropicale. Este un arbore mic, fără ramuri, singura tulpină având între cinci și zece metri înălțime, cu frunze
Papaya () [Corola-website/Science/301480_a_302809]
-
țărilor tropicale. Este un arbore mic, fără ramuri, singura tulpină având între cinci și zece metri înălțime, cu frunze aranjate în spirală limitate la vârful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi și fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm în diametru, cu 7 loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15-45 cm și late de 10-30 cm în diametru. Fructele sunt coapte când sunt moi
Papaya () [Corola-website/Science/301480_a_302809]
-
la vârful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi și fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm în diametru, cu 7 loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15-45 cm și late de 10-30 cm în diametru. Fructele sunt coapte când sunt moi (precum un avocado copt, chiar puțin mai moale) și devin galben-portocalii. este bogată într-o enzimă numită papaină (o protează care este folositoare
Papaya () [Corola-website/Science/301480_a_302809]
-
care frunze mai vechi și fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm în diametru, cu 7 loburi palmate. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturându-se în fructe lungi de 15-45 cm și late de 10-30 cm în diametru. Fructele sunt coapte când sunt moi (precum un avocado copt, chiar puțin mai moale) și devin galben-portocalii. este bogată într-o enzimă numită papaină (o protează care este folositoare la frăgezirea cărnurilor și a altor produse. Este folosită la ruperea fibrelor
Papaya () [Corola-website/Science/301480_a_302809]
-
la începutul primăverii unul dintre cele mai frumoase festivaluri, denumit hanami, cel al admirării pomilor ume (cais japonez) sau sakura (cireșii japonezi) înfloriți, și apoi toamna festivalul crizantemelor. Arborii de cireș -"cerasus pseudocerasus"- sunt cultivați doar pentru florile lor, deoarece fructul cireșului japonez este foarte mic și nu este comestibil. Ei au dezvoltat un adevărat cult al florii și au ridicat aranjarea florilor la rang de adevărată artă, care poate fi întâlnită sub denumirea de "ikebana", "kadō" sau "seika". Potrivit unei
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
("Asimina"), cunoscut și ca banană de preerie sau banană Ozark, este un gen de opt sau nouă specii de arbori mici cu frunze mari și fructe, native pentru America de Nord. Genul include cele mai mari fructe comestibile orginare din America de Nord. Sunt arbori mici ca înălțime, care cresc pe soluri fertile de adâncime mare. Numele, ortografiat și paw paw, paw-paw sau papaw, derivă probabil de la cuvântul spaniol "papaya
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
("Asimina"), cunoscut și ca banană de preerie sau banană Ozark, este un gen de opt sau nouă specii de arbori mici cu frunze mari și fructe, native pentru America de Nord. Genul include cele mai mari fructe comestibile orginare din America de Nord. Sunt arbori mici ca înălțime, care cresc pe soluri fertile de adâncime mare. Numele, ortografiat și paw paw, paw-paw sau papaw, derivă probabil de la cuvântul spaniol "papaya", posibil de la similaritatea cu fructul lor. se află în
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
include cele mai mari fructe comestibile orginare din America de Nord. Sunt arbori mici ca înălțime, care cresc pe soluri fertile de adâncime mare. Numele, ortografiat și paw paw, paw-paw sau papaw, derivă probabil de la cuvântul spaniol "papaya", posibil de la similaritatea cu fructul lor. se află în aceeași familie, Annonaceae, cu custard-apple, cherimoya, sweetsop și soursop, și este singurul membru al acestei familii ce nu apare doar la tropice. Pawpaw sunt tufe sau arbori mici, cu o înălțime de la 2 m până la 12
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
sepale și petale (trei mari exterioare și trei mici interioare). Culoarea petalelor variază de la alb la violet sau roșu-maroniu. Polenizate de către cărăbuși și muște de gunoi necrofage, florile emit un miros slab care atrage puțini polenizatori, limitând astfel producția de fructe. Cultivatorii majori plasează uneori carne putrezindă lângă copaci pentru a atrage insectele polenizatoare. Fructele sunt mari și comestibile, cu o lungime de 5-16 cm și o lățime de 3-7 cm, cântărind între 20 și 500 g, având numeroase semințe; sunt
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
alb la violet sau roșu-maroniu. Polenizate de către cărăbuși și muște de gunoi necrofage, florile emit un miros slab care atrage puțini polenizatori, limitând astfel producția de fructe. Cultivatorii majori plasează uneori carne putrezindă lângă copaci pentru a atrage insectele polenizatoare. Fructele sunt mari și comestibile, cu o lungime de 5-16 cm și o lățime de 3-7 cm, cântărind între 20 și 500 g, având numeroase semințe; sunt verzi când sunt necoapte, maturate având o culoare galbenă sau maro. Au o aromă
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
și 500 g, având numeroase semințe; sunt verzi când sunt necoapte, maturate având o culoare galbenă sau maro. Au o aromă oarecum similară cu cele ale bananei și mangoului, variind significant după varietate, și au mai multe proteine decât majoritatea fructelor. Deși este un fruct delicios și hrănitor, nu a fost cultivat la aceeași scară cu merele sau perele, în principal pentru că nu pot fi păstrate și transportate foarte bine. Este de asemenea greu de transplantat arborele din cauza rădăcinii sale lungi
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
numeroase semințe; sunt verzi când sunt necoapte, maturate având o culoare galbenă sau maro. Au o aromă oarecum similară cu cele ale bananei și mangoului, variind significant după varietate, și au mai multe proteine decât majoritatea fructelor. Deși este un fruct delicios și hrănitor, nu a fost cultivat la aceeași scară cu merele sau perele, în principal pentru că nu pot fi păstrate și transportate foarte bine. Este de asemenea greu de transplantat arborele din cauza rădăcinii sale lungi, pivotante. Varietățile sunt propagate
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
pot fi păstrate și transportate foarte bine. Este de asemenea greu de transplantat arborele din cauza rădăcinii sale lungi, pivotante. Varietățile sunt propagate prin altoire. În ultimul timp, pawpaw a atras interesul multora, în special al cultivatorilor organici, deoarece este un fruct care nu are prea mulți dăunători, și care, deci, nu are nevoie de mult pesticid pentru creștere. Problema conservării și transportării a dus la găsirea soluției de a îngheța pulpa fructului. Și printre grădinarii minori (ca mărime) pawpaw a câștigat
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
multora, în special al cultivatorilor organici, deoarece este un fruct care nu are prea mulți dăunători, și care, deci, nu are nevoie de mult pesticid pentru creștere. Problema conservării și transportării a dus la găsirea soluției de a îngheța pulpa fructului. Și printre grădinarii minori (ca mărime) pawpaw a câștigat un loc important datorită apetitului de fructe proaspete și datorită întreținerii sale relativ ușoare odată realizată plantarea. Cultivarea și recoltarea comercială de pawpaw sunt cel mai bine dezvoltate în sud-estul statului
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
și care, deci, nu are nevoie de mult pesticid pentru creștere. Problema conservării și transportării a dus la găsirea soluției de a îngheța pulpa fructului. Și printre grădinarii minori (ca mărime) pawpaw a câștigat un loc important datorită apetitului de fructe proaspete și datorită întreținerii sale relativ ușoare odată realizată plantarea. Cultivarea și recoltarea comercială de pawpaw sunt cel mai bine dezvoltate în sud-estul statului Ohio. Ohio Asociația Cultivatorilor de Pawpaw sponsorizează anual Festivalul Pawpaw Ohio de la Lacul Snowden lângă Albany
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
comercială de pawpaw sunt cel mai bine dezvoltate în sud-estul statului Ohio. Ohio Asociația Cultivatorilor de Pawpaw sponsorizează anual Festivalul Pawpaw Ohio de la Lacul Snowden lângă Albany, Ohio. Acest grup face presiuni la Ohio General Assembly pentru ca pawpaw să devină fructul statal. Florile nu se pot autopoleniza, având nevoie de polenizare încrucișată. Florile produc un iz similar celui al cărnii în descompunere pentru a atrage muște de gunoi și cărăbuși pentru polenizarea încrucișată. Lipsa acesteia este cauza principală pentru obținerea unei
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
se pot autopoleniza, având nevoie de polenizare încrucișată. Florile produc un iz similar celui al cărnii în descompunere pentru a atrage muște de gunoi și cărăbuși pentru polenizarea încrucișată. Lipsa acesteia este cauza principală pentru obținerea unei cantități mici de fructe, de aceea cultivatorii recurg la polenizarea manuală sau la agățarea unor bucăți de carne pentru a atrage insectele. Acest arbore colonial are puternica tendință de a forma desișuri dacă nu este controlat. Primele atestări ale acestor fructe sunt dintr-un
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]