47,342 matches
-
cele de jos fiind mai mari și sprijinindu-se pe cheia arcelor firidelor mari. Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
-se pe cheia arcelor firidelor mari. Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află o ușă cu chenar dreptunghiular. Altarul este semicircular. Biserica are ferestre mici având chenare dreptunghiulare de piatră, cu baghete încrucișate. Pictura interioară a bisericii, datând de pe vremea lui Ștefan cel Mare, nu s-a păstrat. În
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
-se la cer într-un car de foc). Naosul prezintă scene mai întinse ca dimensiuni: Adormirea Maicii Domnului, Iisus învățând pe înțelepți, Izgonirea negustorilor din templu, Ducerea Crucii, Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
cer într-un car de foc). Naosul prezintă scene mai întinse ca dimensiuni: Adormirea Maicii Domnului, Iisus învățând pe înțelepți, Izgonirea negustorilor din templu, Ducerea Crucii, Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi, și doamna
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
Crucii, Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi, și doamna Maria Voichița. Prezența soției voievodului ultima este un lucru neobișnuit, ea aflându-se imediat după voievod în tablourile votive de la Pătrăuți, Bădeuți și Voroneț. Altarul
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
Este posibil ca pictura exterioară să fi fost executată în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545) , dar zugrăveala care se vede în prezent datează din secolul al XVII-lea, din timpul mitropolitului Varlaam Moțoc (1632-1653), al cărui chip este pictat. Pereții exteriori au fost tencuiți, fiind astupate ocnițele de pe fațadă. Inițial a fost pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
1632-1653), al cărui chip este pictat. Pereții exteriori au fost tencuiți, fiind astupate ocnițele de pe fațadă. Inițial a fost pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte arhierești, având inscripția: ""Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi"". În curtea bisericii, lângă perete, se află mai multe pietre funerare foarte deteriorate. Numai trei dintre ele au putut fi
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte arhierești, având inscripția: ""Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi"". În curtea bisericii, lângă perete, se află mai multe pietre funerare foarte deteriorate. Numai trei dintre ele au putut fi parțial descifrate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba slavonă cu următorul text: ""a făcut-o pan Dumitrache prea iubitului său frate
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
cele mai exacte, ele fiind utilizate la stațiile meteorologice. În practică, cel mai des sunt folosite barometrele mecanice (aneroide). Acestea nu conțin lichid (din greacă aneroid=fără apă). Ele indică presiunea atmosferică ce acționează asupra unei cutiuțe metalice elastice cu pereți subțiri, cu o gaură mică.La micșorarea presiunii atmosferice cutiuța se lărgește, iar la mărirea ei — se contractă, acționând asupra unui arc. Deseori, în barometrele mecanice se găsesc până la zece cutiuțe metalice, legate una cu alta, care, la schimbarea valorii
Barometru () [Corola-website/Science/317493_a_318822]
-
breslei negustorilor bogasieri, pe locul altei biserici mai vechi, construită din paiantă pe la 1770. Bogasierii erau negustori de articole de manufactură, în special de pânzeturi fine pentru căptușeli de haine. În acele vremuri, ea străjuia piața și centrul orașului. Pe peretele sud-vestic al bisericii se află o placă de marmură cu un pomelnic scris în limba română cu caractere slavone, având următorul text: ""Răposații Gheorghii, (Sofie), Dafina, Zoița, Eleana, Parascheva, Smaranda, Teodor, Vasile, Danil, Dimitrie, Sofie, Vasilie, Teodosie, Smaranda și tot
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
placă de marmură cu un pomelnic scris în limba română cu caractere slavone, având următorul text: ""Răposații Gheorghii, (Sofie), Dafina, Zoița, Eleana, Parascheva, Smaranda, Teodor, Vasile, Danil, Dimitrie, Sofie, Vasilie, Teodosie, Smaranda și tot niamu lor. 1831 iulie 10"". Pe peretele vestic, deasupra intrării în biserică, se află o altă placă cu următoarea inscripție cu caractere chirilice: ""anu 1855 maiu 31"". În anul 1849, în timpul construcției acestei biserici, episcopul Sofronie Miclescu (1826-1851) inițiase o serie de lucrări de renovare a ansamblului
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
martie - 15 noiembrie 1636, fiind ctitorită de domnitorul Vasile Lupu (1634-1654), după cum indică pisania. Ea este un monument caracteristic pentru edificiile religioase ale epocii lui Vasile Lupu și implicit pentru cele din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Pe peretele vestic al bisericii, deasupra intrării în exonartex, se află o pisanie în limba slavonă, având următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh binecredinciosul și de Hristos iubitorul Io Vasile Voievod, domnul Moldovei, am început
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
și 1951-1952. În anul 1923, s-au efectuat noi reparații cu cheltuiala proprietarilor moșiei, dr. E. Rigler și soția sa, Elena. Pe lângă bani, aceștia au dăruit și diferite obiecte de cult. Atunci, s-a reparat acoperișul bisericii, s-au văruit pereții exteriori și s-au pictat parțial pereții interiori. Moșia a revenit prin căsătorie familiei Bălăceanu-Stolnici, iar în 1945 statului. În perioada 1942-1943 s-a confecționat actuala catapeteasmă, după modelul celei vechi. Biserica a fost restaurată apoi în anii 1965-1966. În
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
efectuat noi reparații cu cheltuiala proprietarilor moșiei, dr. E. Rigler și soția sa, Elena. Pe lângă bani, aceștia au dăruit și diferite obiecte de cult. Atunci, s-a reparat acoperișul bisericii, s-au văruit pereții exteriori și s-au pictat parțial pereții interiori. Moșia a revenit prin căsătorie familiei Bălăceanu-Stolnici, iar în 1945 statului. În perioada 1942-1943 s-a confecționat actuala catapeteasmă, după modelul celei vechi. Biserica a fost restaurată apoi în anii 1965-1966. În anul 1994 s-au început o nouă
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
apoi în anii 1965-1966. În anul 1994 s-au început o nouă serie de lucrări de consolidare și restaurare, determinate de apariția unor fisuri în ziduri. Lucrările efectuate în acei ani au avut ca scop consolidarea edificiului: s-au reparat pereții și acoperișul, s-au descoperit ocnițele de pe peretele nordic care fuseseră zidite și s-au amplasat turle noi. Cu acest prilej s-au îndepărtat straturile succesive de tencuială din secolul al XIX-lea, descoperindu-se la partea superioară a monumentului
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
au început o nouă serie de lucrări de consolidare și restaurare, determinate de apariția unor fisuri în ziduri. Lucrările efectuate în acei ani au avut ca scop consolidarea edificiului: s-au reparat pereții și acoperișul, s-au descoperit ocnițele de pe peretele nordic care fuseseră zidite și s-au amplasat turle noi. Cu acest prilej s-au îndepărtat straturile succesive de tencuială din secolul al XIX-lea, descoperindu-se la partea superioară a monumentului o parte din fresca originară, fragmentul recuperat prezentând
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
deosebită valoare prin vechimea sa și prin mărimea suprafeței. Fragmentele izolate de frescă reprezintă elemente vegetale, vrejuri cu flori ieșind dintr-un vas de tip amforă. Ele se află pe fațadele de nord și sud, imediat sub cornișă, la îmbinarea pereților, precum și de o parte și de alta a ferestrei de pe rezalitul nordic. Acestea din urmă au fost în mare măsură distruse de injectarea exact în acele locuri a materialului de consolidare a zidăriei. Deasupra ferestrelor s-a scos în evidență
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
dreptunghiulare și cu absida altarului semicirculară și decroșată față de restul construcției. La o înălțime de 1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău ce înconjoară biserica. De la acest brâu, pereții exteriori sunt văruiți în alb. Ferestrele au fost micșorate în timp. Deasupra ferestrelor, sub cornișă, se află două rânduri de ocnițe (cele de sus fiind mai mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării în pridvor se află amplasată pisania. Intrarea în pronaos mai păstrează portalul original cu muluri în retragere succesivă îmbinate în arc frânt și baze prismatice bogat ornamentate. Între pronaos și naos exista inițial un perete cu două coloane și trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându-se un singur arc masiv de susținere. Cupola pronaosului este sprijinită pe arce dublouri, iar cea a naosului are și arce piezișe. Altarul bisericii este decroșat
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
Printre odoarele de preț care se află în patrimoniul parohiei sunt de menționat următoarele: Parohia a mai avut și o Evanghelie tipărită în 1697 la Mănăstirea Snagov de către Antim Ivireanul, o carte foarte rară. În curtea biserici, în apropiere de peretele sudic al lăcașului de cult, se află două morminte vechi, având deasupra lor monumente funerare de o valoare artistică remarcabilă. Unul dintre morminte este al prințului Alexandru Ilie Cantacuzino, decedat la Karlsbad (azi orașul Karlovy Vary din Cehia) în 1859
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
În anul 1637, cumnatul său, domnitorul Vasile Lupu a zidit aici o biserică. Biserica și curtea boierească erau împrejmuite cu zid de piatră; cel din jurul conacului a fost demolat prin anii 1950-1957. Inițial, conacul era o construcție fără etaj, cu pereți groși de piatră și cărămidă și un sistem de boltire tipic moldovenesc alcătuit din cupole sferice mici, sprijinite pe arce drepte sau oblice. Din construcția de atunci s-a mai păstrat doar o pivniță. În fața conacului se afla o fântână
Conacul Cantacuzino din Șerbești () [Corola-website/Science/321890_a_323219]
-
a fost construit în centrul satului, la jumătatea distanței dintre Tupilați (unde se află Hanul Ancuței) și Piatra Neamț, pe partea dreaptă a drumului județean. El a servit ca loc de popas pentru harabalele negustorilor și pentru olăcari. Clădirea hanului avea pereți groși din piatră nefasonată și două intrări monumentale cu porți grele, ghintuite. În scopul de apăra hanul de atacurile nocturne ale tâlharilor, ferestrele au fost micșorate până la dimensiunile unei simple metereze, iar porțile erau ferecate din interior cu drugi sau
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]
-
Proiectul monumentului a fost întocmit de architectul Henry Bacon. Cele 36 coloane în stil doric care înconjoară statuia lui Lincoln simbolizează cele 36 de state ale Statelor Unite ale Americii, câte erau pe vremea președinției lui Lincoln. Mai târziu au fost înscrise pe peretele monumentului și alte 12 state, care au intrat ulterior în componența uniunii. Pereții au înscripții cu anumite discursuri ale președintelui american. Astfel, pe peretele de nord se află discursul lui Lincoln din 1865 de la alegerea lui ca președinte, iar pe
Monumentul lui Lincoln () [Corola-website/Science/321911_a_323240]