46,082 matches
-
propunea să organizeze expoziții temporare inedite în spații neconvenționale. În 1992, pune în scenă o expoziție intitulată sugestiv "Mining the Museum", avînd ca scop o atitudine critică față de instituțiile muzeale dezinteresate în a cuprinde în cîmpul cercetării inegalitățile etnice și rasiale, dezechilibrele care apar între valorile culturii dominante și cultura grupurilor afro-americane și amerindiene. Atragerea publicului către aceste teme ca prezențe în spațiul muzeal tinde să devină un fapt obișnuit. Dincolo de aceasta trebuie să acceptăm neliniștea, "tensiunea" unui public care în
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării 1. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că, în ceea ce privește
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cele de culoare, nu mai contează (prea mult): intrarea cetățenilor de culoare în clasa de mijloc (ca venituri, valori, drepturi și stiluri de viață), precum și frecvența tot mai mare a căsătoriilor mixte vor atenua (dacă nu cumva vor anihila) demarcațiile rasiale. Nu pot analiza aici poziția lui Etzioni, nici controversa între Gray și comunitarism, una din liniile de forță ale operei profesorului de la LSE (apropiat cândva de comunitarism!). Toate acestea merită o tratare specială, indispensabilă pentru o înțelegere critică a postmodernității
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
etno-culturale crescânde a populației - pe care, până la urmă la fel de rasist, unii o deplâng apocaliptic, iar alții o preamăresc în numele multiculturalismului -, nu se află (din aceste motive) în criză, ci se îndreaptă către o condiție fericită în care originea etno-culturală și rasială, simbolizată sau chiar indicată de culoarea pielii, nu mai este determinantă pentru biografiile individuale și de grup. Nici nu mai există grupuri monolitice (vechea fantasmă a tuturor rasiștilor), pe care să le „citești” imediat, pe baza stereotipurilor, ci există o
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care subscriu cetățenii/grupurile. În orice caz, coeziunea internă a diverselor grupuri „etnice” sau „minoritare” e mai mică decât eterogenitatea lor, într-o lume care pare mai fragmentată de disparități economice și educative decât de epidermice, instabile și manipulabile deosebiri „rasiale”. Pentru a face o societate bună, fiindcă Statele Unite sunt (încă) departe de a fi așa ceva, deși sunt deja o societate civilă funcțională, mai avem „doar” de (re)construit comunitatea pe temelia unor virtuți (nu doar valori) comune; sau, altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fond, se putea renunța până și la cablu, important era principiul) au consecințe dintre cele mai tangibile. 21. Cazul Braziliei este de un tragicomic foarte elocvent: în secolul al XIX-lea, pentru a distinge net între indivizi pe baza atributelor „rasiale”, demografii și politicienii au inventat 462 de combinații posibile, un sistem taxonomic la fel de delirant ca faimosul „arbore al pasiunilor” calculat de Fourier pentru a epuiza posibilitățile combinatorice ale variațiilor individuale și tipologice. Până la urmă, sistemul a fost abandonat. Poate așa
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
traseele ideologice și politice ale primei generații americane studențești postbelice: a) activismul de stânga, mergând în anumite cazuri și împrejurări până la stalinism, dar în genere focalizat pe antifascism, pacifism, justiție socială, redistribuirea avuției create de relansarea economiei, lupta împotriva discriminării rasiale, temperarea a ceea ce ei divulgau ca fiind mecanismele alienante ale capitalismului; b) alegerea unor poziții conservatoare, la rândul lor organizabile în două clase - 1. economiste, având în centru ceea ce George Soros a numit cândva „fundamentalismul pieței”, iar John Gray a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
profilului studentului american prezentate critic de Bloom sunt: relațiile interumane (trivializate, golite de emoțiile nobile; așa, nici sexul nu mai este ce era!); avansul irezistibil al egalitarismului (altă mare temă tocquevilliană: „egalizarea condițiilor”, cheie a transformării democratice); tensiunile și conflictele rasiale, un element important în gândirea lui Bloom, cristalizat inițial sub impactul experienței sale de la Cornell, unde a avut prilejul de a-i vedea în (re)acțiune pe radicalii negri, de a observa lașitatea oportunistă a universității și universitarilor. Partea a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pune în cauză și amendează în spirit irenic valorile mentalității și culturii dominante, deschizându-le spre alternative fictiv-imaginative. În Pădurea spânzuraților, de pildă, protagonistul e victima sistemului de referințe agonic, în care se definesc conceptele socioculturale de identitate etnică și rasială. O dialectică a identității și a diferenței, transgresând conflictele de sex, rasă, mentalitate, este înscenată și de Mircea Eliade în Maitreyi, prin manipularea tehnicilor narative. Perspectivismul critic al lui Eliade se bizuie pe mandatarea unui narator noncreditabil - Allan, autor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
bănuit de violarea unei albe, este linșat, potrivit declarațiilor făptui torilor, după modelul inspirațional din Nașterea unei nați‑ uni. Ku Klux Klan- ul, aflat în adormire de decenii, cunoaște, odată cu triumful filmului, o adevărată renaștere pe întreg teritoriul Americii. Tulburările rasiale majore care vor marca SUA în următoarele decenii sunt cauzate și de imaginile din Nașterea unei națiuni. Nu întâmplător, filmul a fost studiat la fotogramă de marii cineaști ruși ai anilor ’20 însărcinați de partid cu propaganda bolșevică în cinema
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
caustice privind pretenția Aliaților de a apăra civilizația europeană cu combatanți de culoare. Când trupele franceze au ocupat cursul Rinului, nemții au început să răspândească povești terifiante despre violurile și crimele comise de soldații Legiunii Străine. Această campanie de demonizare rasială a influențat pe termen lung opinia publică germană, pregătind-o pentru propaganda nazistă privind supremația rasei ariene în raport cu rasele „inferioare”. Datorită cinematografului, fenomenul de contrapropagandă a fost posibil să apară și fără contribuția dușmanului. Discursul oficial al Franței îi prezenta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
actualitate angajat politic : Marlon Brando s-a retras pentru cîtva timp din cinematografie, pentru 6 luni, și a renunțat la rolurile care i-au fost date, ca să facă politică. A făcut acest lucru ca să se poată consacra activității de luptă rasială. Noi sîntem într-o țară socialistă și nu avem astfel de probleme. Eu am dat exemplul de mai sus ca să arăt cum artiștii se preocupă pentru problematica politică. Intelectualii din apus fac foarte multă politică. Sînt și foarte multe greșeli
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
însemnat ea cu adevărat în plan științific, medical și filosofic, cu atât mai mult cu cât sub acest aspect Paulescu nu a confundat domeniile. Nici una din publicațiile sale științifice nu conțin elemente antisemite, nici una din lecțiile sale nu prezintă atitudini rasiale (ba dimpotrivă), nici o abordare filosofică nu frustrează vreo minoritate, nici unul din tratatele sale nu conțin aluzii antisemite, nici una din polemicile sale (celebre și inegalabile în domeniul științei) nu cuprind referințe antisemite. Și atunci judecata înțeleptului Cajal, „că trebuie făcută o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
modalităților mai mult ori mai puțin organizate, prin toate tipurile de suporturi: cîntece, sloganuri, banderole, graffiti, tags, gadgets, benzi desenate, desene animate și pin's. Forța umorului popular al istoriilor și glumelor este, adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-au demonstrat universalitatea 6 și manifestările tipice asemeni riturilor consensuale și riturilor de înfruntări 7. Alegerile care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
nu alunecă vizibil până la asemenea extreme, dar Analele Institutului de Istorie a Partidului Comunist publică din plin când contribuții ale unor diletanți exaltați de rolul geto-dacilor în istoria omenirii, când apologii ale mareșalului Antonescu, acest Quisling român, ale cărui legi rasiale și pogromuri sunt trecute sub tăcere, dar al cărui antisovietism e instrumentalizat cu perseverență. Un joc destul de subtil la început, dar care devine tot mai brutal, distribuie pe mai multe voci aceste reeditări ale fascismului românesc, cele mai agresive teme
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
examenele cerute. În alte grupuri, granițele sunt definite de anumite semne vizibile: inelele de căsătorie pot defini o pereche căsătorită; stilurile hainelor pot semnifica apartenența la un anumit grup particular; culoarea pielii identifică pe cineva ca membru al unui grup rasial particular. Pentru multe grupuri, oricum, nu există nici un ritual sau semne vizibile să demarcheze granițele. Pentru aceste grupuri, identificarea și simțămintele nutrite față de acestea definesc granițele și susțin calitatea de membru al lor. Printre prieteni, de exemplu, apartenența este definită
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mult învață aceștia și cu cantitatea de educație pe care în ultimă instanță ei o dobândesc. Pentru teoreticienii conflictului aceste rezultate indică absența oportunităților egale în școlii. Acești teoreticienii argumentează că funcția principală a educației este să transmită inegalitatea economică, rasială, etnică și sexuală de la o generație la alta. Ei au identificat un număr de căi prin care sistemul educațional încurajează învățarea și progresul pentru copiii cu anumite origini sociale și descurajează pe copiii cu alte origini: (1) fondurile inegale de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a introdus asumarea oficială a responsabilității pentru sclavie pe agenda publică americană, în 2008 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii și-a cerut scuze, pentru prima oară, cetățenilor afro-americani pentru instituția sclaviei și a legilor Jim Crow (1876-1964) care au instituit segregarea rasială în societatea americană. Iar țările înscrise în cel de-al treilea val democratic au inițiat programe statale de confruntare a trecuturilor dictatoriale ca parte a procesului mai amplu de "justiție tranzițională" prin care s-au demarat eforturi de reparație a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]