46,761 matches
-
de Shushan Purim. Purim este caracterizat prin recitări publice a Cărții Estera (keriat ha-megillá), oferind reciproc cadouri de alimente și băuturi (mishloach manot), pomană pentru săraci (mattanot la-evyonim), și o masă de celebrare (se'udat Purim). Alte obiceiuri includ băutul vinului, purtarea de măști și costume, și sărbătoriri publice.
Purim () [Corola-website/Science/315131_a_316460]
-
petalele. Fructul are o canelură de la peduncul până sus este mai puțin dulce decât prunele sau caisele europene. El coace simultan cu venirea sezonului ploios în Japonia, unde sezonul se numește , adică "ploi ume". Din fructul necopt se poate face vin, oțet sau "ume" murat în sare ("umeboshi"). În trecut fructul a fost folosit și pentru vopsit, iar afumat sau copt în cenușă este și astăzi folosit ca remediu popular împortiva vomitatului, a viermilor intestinali, a febrei, a tușitului, a răcelii
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
cherestea, un magazin de țiglă și o fermă viticolă. Satul Șagani este o stațiune balneară și de recreere, aici existând o bază de tratament, case de odihnă, precum și tabere de pionieri din raioanele Arciz, Tarutino și Tatarbunar. În fiecare an, vin la tratament mai mult de 4 mii de persoane.
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
la țară. E impresionant filmul, e prima dată când văd un film românesc cu țărani autentici”". Imediat, toți ceilalți cenzori au început să-și exprime și ei aprecierea față de filmul pe care-l criticaseră anterior: "„Da, așa!, că și eu vin de la țară...”". Premiera filmului a avut loc la 28 septembrie 1987, la Cinematograful Scala din București. Filmul "Moromeții" a fost imprimat pe suport DVD și lansat în magazine în anul 2006. Filmul "Moromeții" a fost vizionat de 2.223.070
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
trebuie ignorată nici o eventuală influență a limbii trace, toponimul putând deriva din onomastica locală cu semnificația de "țărm" sau "margine". După cele relatate de Polybios, Grecia cumpăra piele, sclavi, miere, ceară sau alimente sărate și aducea cu preponderență ulei și vin. In ciuda posibilei prosperități agricole, cetatea era înconjurată de populații inamice de origine tracică, fiind supusă fără încetare invaziilor ce devastau teritoriul din afara zidurilor. Cu ocazia expediției spre Sciția, în anii 513-514 e.A, regele persan Darius I-ul a
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
P), ce adăpostește 6 camere și alte anexe., pădure și Lacul Buftea. Imediat după alungarea tuturor Știrbeilor din țară, odată cu venirea comuniștilor la putere, palatul a găzduit o parte a Institutului de geriatrie "Ana Aslan", servind și ca depozit de vinuri și casă de oaspeți pentru Nicu Ceaușescu Prin Hotărârea nr. 115 din 7 februarie 1990 a Guvernulului României, privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului, semnat de Petre Roman, publicată în Monitorul
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
curge prin supraîncălzitoare, apa care curge prin economizoare are o concentrație de săruri mult mai mare, săruri din care o parte se depun în interiorul țevilor, colmatându-le. Sunt folosite în industria alimentară, de exemplu la încălzirea și răcirea laptelui, berii și vinului și la prepararea apei calde de consum, în instalații individuale și în puncte termice de cartier. Aceste schimbătoare sunt alcătuite dintr-un set de plăci individuale montate într-un cadru metalic de susținere și strânse cu buloane. Fiecare pereche de
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
se numește un vas de mare capacitate, făcut din doage de lemn fixate cu cercuri metalice, mai larg la mijloc decât la capete, folosit pentru păstrarea diferitelor lichide, în special a vinului, a murăturilor etc. În funcție de dimensiuni, se mai numește "bute", "budană" sau "poloboc". La confecționarea butoiului, se fac mai întâi doagele care sunt niște scânduri mai înguste la capete și mai late la mijloc. Această formă permite să fie strânse cu
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
se asamblează fundurile, se taie "gardina" (un șănțuleț făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul ), "vrana" (o gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc. ) și se bate un cep (un dop de lemn, de formă tronconică, cu care se astupă gaura butoiului ). Un un meșter care confecționează butoaie se numește dogar . Spre deosebire de metoda actuală, când doagele sunt confecționate din scânduri plane, care
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
butoaie se numește dogar . Spre deosebire de metoda actuală, când doagele sunt confecționate din scânduri plane, care se curbează ulterior, în dogăria tradițională doagele se confecționau curbate, fiind cioplite dintr-un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Deoarece vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă, Legea viei și vinului prevede că singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează. Prin distilarea
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
în dogăria tradițională doagele se confecționau curbate, fiind cioplite dintr-un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Deoarece vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă, Legea viei și vinului prevede că singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează. Prin distilarea anumitor sorturi de vin și păstrarea produsului respectiv în butoaie de stejar se obține o băutură alcoolică tare
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
un lemn mai gros, numai din bardă, respectându-se fibra lemnului. Deoarece vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă, Legea viei și vinului prevede că singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează. Prin distilarea anumitor sorturi de vin și păstrarea produsului respectiv în butoaie de stejar se obține o băutură alcoolică tare, denumită Coniac. Tot în butoaie de stejar se păstrează la
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzisă, Legea viei și vinului prevede că singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor în care se păstrează. Prin distilarea anumitor sorturi de vin și păstrarea produsului respectiv în butoaie de stejar se obține o băutură alcoolică tare, denumită Coniac. Tot în butoaie de stejar se păstrează la învechit palinca, pentru a se obține o culoare galbenă sau galben-aurie. Băutura alcoolică de tip rachiu
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
Piața de retail alimentar modern din România este estimată la 7-10 miliarde de euro în anul 2009. Piața vinului este estimată la 500 milioane euro în anul 2008, față de 450 milioane euro în 2007. Industria vinului asigura locuri de muncă pentru 50.000 de oameni, iar alte 500.000 de persoane își asigură traiul din viticultura și vinificație. În
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Piața de retail alimentar modern din România este estimată la 7-10 miliarde de euro în anul 2009. Piața vinului este estimată la 500 milioane euro în anul 2008, față de 450 milioane euro în 2007. Industria vinului asigura locuri de muncă pentru 50.000 de oameni, iar alte 500.000 de persoane își asigură traiul din viticultura și vinificație. În anul 2009, suprafața cultivata cu vită de vie era de aproximativ 188.000 de hectare din care
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
anul 2009, suprafața cultivata cu vită de vie era de aproximativ 188.000 de hectare din care circa 96.000 de hectare cu vie nobilă și circa 92.000 de hectare cu hibrid interspecific. Suprafață exploatată pentru producerea și comercializarea vinului, piața oficială, se cifrează între 30-50 de mii de hectare. România dispune de o suprafață de circa 100.000 hectare de viță-de-vie pe rod Producția de vin a României a fost de 5,28 milioane de hectolitri din 2007. În
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
92.000 de hectare cu hibrid interspecific. Suprafață exploatată pentru producerea și comercializarea vinului, piața oficială, se cifrează între 30-50 de mii de hectare. România dispune de o suprafață de circa 100.000 hectare de viță-de-vie pe rod Producția de vin a României a fost de 5,28 milioane de hectolitri din 2007. În anul 2009, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) a fost de 15.493 hectare iar cantitatea produsă a
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
România dispune de o suprafață de circa 100.000 hectare de viță-de-vie pe rod Producția de vin a României a fost de 5,28 milioane de hectolitri din 2007. În anul 2009, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) a fost de 15.493 hectare iar cantitatea produsă a fost de 256.312 hectolitri. În anul 2008, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor DOC a fost de 17.997 hectare
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC) a fost de 15.493 hectare iar cantitatea produsă a fost de 256.312 hectolitri. În anul 2008, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor DOC a fost de 17.997 hectare iar cantitatea produsă a fost de 305.649 hectolitri. Din cantitatea totală de vin îmbuteliat, comercializat, la raft, doar 3% provine din import. România importă cu 16 milioane de euro mai mult vin
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
cantitatea produsă a fost de 256.312 hectolitri. În anul 2008, suprafața de vită de vie autorizată pentru producerea vinurilor DOC a fost de 17.997 hectare iar cantitatea produsă a fost de 305.649 hectolitri. Din cantitatea totală de vin îmbuteliat, comercializat, la raft, doar 3% provine din import. România importă cu 16 milioane de euro mai mult vin decât exporta. În anul 2007, consumul anual de vin pe cap de locuitor era de aproximativ 22 de litri (30 litri
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
cantitatea produsă a fost de 305.649 hectolitri. Din cantitatea totală de vin îmbuteliat, comercializat, la raft, doar 3% provine din import. România importă cu 16 milioane de euro mai mult vin decât exporta. În anul 2007, consumul anual de vin pe cap de locuitor era de aproximativ 22 de litri (30 litri în 2008), în timp ce în Franța consumul anual pe cap de locuitor era de 57 de litri. Românii au băut, în anul 2004, în medie, fiecare, potrivit unor estimări
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
locuitor era de aproximativ 22 de litri (30 litri în 2008), în timp ce în Franța consumul anual pe cap de locuitor era de 57 de litri. Românii au băut, în anul 2004, în medie, fiecare, potrivit unor estimări, 27 litri de vin. În România sunt înregistrați peste 1.000 de deținători de suprafețe de vită de vie (anul 2009), din care aproximativ 50 sunt vizibili în rețelele de distribuție. Primii cinci producători/comercianți de vinuri sunt: Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari, Cramele
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
fiecare, potrivit unor estimări, 27 litri de vin. În România sunt înregistrați peste 1.000 de deținători de suprafețe de vită de vie (anul 2009), din care aproximativ 50 sunt vizibili în rețelele de distribuție. Primii cinci producători/comercianți de vinuri sunt: Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari, Cramele Recaș și Domeniile Tohani, aceștia însumând aproximativ 50% din totalul volumului tranzacțiilor cu vin din România. Piața vinurilor spumante era de 10 milioane euro în 2007, iar principalii jucători sunt: Astese Production (Angelli
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
de vie (anul 2009), din care aproximativ 50 sunt vizibili în rețelele de distribuție. Primii cinci producători/comercianți de vinuri sunt: Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari, Cramele Recaș și Domeniile Tohani, aceștia însumând aproximativ 50% din totalul volumului tranzacțiilor cu vin din România. Piața vinurilor spumante era de 10 milioane euro în 2007, iar principalii jucători sunt: Astese Production (Angelli), Halewood, Jidvei, Zarea, Agroindustriala Bucium, Cramele Prahova, Rom Drink și Veritas Panciu În România, la fel ca și în Bulgaria, consumul
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
din care aproximativ 50 sunt vizibili în rețelele de distribuție. Primii cinci producători/comercianți de vinuri sunt: Murfatlar, Vincon Vrancea, Jidvei, Cotnari, Cramele Recaș și Domeniile Tohani, aceștia însumând aproximativ 50% din totalul volumului tranzacțiilor cu vin din România. Piața vinurilor spumante era de 10 milioane euro în 2007, iar principalii jucători sunt: Astese Production (Angelli), Halewood, Jidvei, Zarea, Agroindustriala Bucium, Cramele Prahova, Rom Drink și Veritas Panciu În România, la fel ca și în Bulgaria, consumul de vinuri spumante este
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]