47,905 matches
-
formula 45 Combinând ultimele două relații se găsește expresia: formula 46 Această ultimă relație exprimă de fapt teorema ariilor: "Dacă momentul formula 47 al fortei formula 48 este permanent ortogonal pe axa Oz, atunci mișcarea punctului, în proiecție pe planul xOy, se face cu viteză areolară constantă". Cu alte cuvinte, pentru mișcările plane, produse de forțe centrale, "vectorul de poziție mătură arii egale în intervale de timp egale". Acesta este cazul tuturor mișcărilor libere ce au loc pe conice sub acțiunea forței centrale. Folosirea acestei
Viteză areolară () [Corola-website/Science/319537_a_320866]
-
mai bune pentru scenele naturale, iar altele pentru materialul tipărit, de exemplu. Aceasta reflectă problema inerentă în estimarea pixelilor pe care nu-i cunoaștem cu adevărat în mod cert. În mod normal, mai este de asemenea și ubicua balanță a vitezei contra calității estimării. Atunci când este disponibil accesul la datele de imagine RAW dintr-o cameră digitală, se pot folosi programe de calculator care dispun de o varietate de algoritme de demozaicare în locul limitării la cel încorporat în cameră. Câteva programe
Demozaicare () [Corola-website/Science/319611_a_320940]
-
și mai departe la București era electrificată. În 1998 s-au anunțat lucrările de modernizare a liniei, cu finanțare prin Banca Europeană de Dezvoltare. Lucrările au presupus schimbarea infrastructurii liniei și reamenajarea unor gări, astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de până la 150 km/h. Lucrările au demarat în 2002 pe tronsonul București-Câmpina și s-au încheiat în 2004, iar lucrările pe tronsonul Câmpina-Predeal s-au finalizat în decembrie 2011. Întreaga cale ferată este cu linie dublă și electrificată cu
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
Comparativ cu celelalte cerințe, comunicațiile orbitale și lunare sunt ușoare. O mare parte din comunicațiile terestre deja folosesc sateliții. Însă pe măsură ce coloniile se depărtează de Terra totul devine mai complicat. Transmisiunile dinspre și către Marte suferă de întârzieri semnificative din cauza vitezei luminii și a distanțelor (întârzierile variază între 7 și 44 de minute), făcând comunicațiile directe nepractice. Folosirea e-mailurilor sau a mesajelor vocale nu ar trebui însă să aibă probleme. În așezările spațiale, un sistem ecologic închis trebuie să recicleze și
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
Ar fi posibilă colonizarea marilor gazoși prin orașe plutitoare în atmosfera lor. Încălzind baloane de hidrogen mase mari ar putea fi suspendate la nivelul unei gravitații terestre. Jupiter este cel mai puțin favorabilă colonizării datorită gravitației uriașe, radiațiilor și a vitezei de lansare mari. Coloniile acestea ar putea exporta heliu pentru reactoarele cu fuziune (dacă vor deveni practice). Lansarea de de pe acești giganti pare mult peste posibilitățile unor rachete chimice, datorită combinației de viteză și accelerație uriașe necesare pentru a părăsi
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
colonizării datorită gravitației uriașe, radiațiilor și a vitezei de lansare mari. Coloniile acestea ar putea exporta heliu pentru reactoarele cu fuziune (dacă vor deveni practice). Lansarea de de pe acești giganti pare mult peste posibilitățile unor rachete chimice, datorită combinației de viteză și accelerație uriașe necesare pentru a părăsi orbita joasă. Paul Birch a propus o metodă mai ciudată, prin construcția unei centuri rotative în jurul planetei, pe care să fie amplasată colonia, putându-se în același timp extrage și materialele de pe planetă
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
propus o metodă mai ciudată, prin construcția unei centuri rotative în jurul planetei, pe care să fie amplasată colonia, putându-se în același timp extrage și materialele de pe planetă. Datorită proximității și familiarității, Luna este cea mai discutată locație pentru colonizare. Viteza de părăsire mică și apropierea de Terra fac schimburile mai ușoare. Un dezavantaj al Lunii este cantitatea scăzută de gaze volatile necesare vieții, precum hidrogenul, nitrogenul și carbonul. Depozitele de apă înghețată din craterele polare ar putea servi și ca
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
și rezultatul a fost că s-ar putea construi o bază la suprafață pentru a produce combustibil. Toate 3 lunile au rezerve abundente de elemente volatile, ce fac viitoarele colonizări posibile. Lunile lui Marte pot fi ținte pentru colonizarea spațială. Viteza necesară părăsirii orbitei este foarte mică, făcând transportul cu sistemul marțian mai ușor. Ar putea deveni colonii, folosindu-se însă o metodă asemănătoare cu cea pentru colonizarea asteroizilor. Titan, satelitul lui Saturn, este văzută ca o posibilă țintă pentru colonizare
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
miliarde de stele ce ar putea fi ținte pentru colonii. Călătoriile interstelare au fost dezbătute de mulți oameni de știință, acestea fiind operaționale atât cu ajutorul omului cât și computerizate. Dificultatea principală o reprezintă distanțele vaste ce ar trebui acoperite, necesitând viteze foarte mari, altfel, în privința timpului, cu cele mai realistice metode de propulsie ar putea dura de la sute de ani la milenii. Cele mai mari pericole pentru o navă interstelară ar fi vidul, radiațiile, lipsa greutății și micrometeoriții. Călătoriile intergalactice sunt
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
greutății și micrometeoriții. Călătoriile intergalactice sunt considerate pur SF și sunt impractice din punct de vedere al tehnologiei. Ar necesita o putere de propulsie mult mai mare decât se crede posibil în acest moment, pentru a mișca o navă cu viteză aproape luminică. În afară de cazul în care nava ar putea atinge viteze relativiste extreme, ar interveni alt obstacol, navigația navei și șansa ca aceasta să ajungă în galaxia sau la steaua, planeta, obiectul dorit. Deasemenea, nava ar trebui să aibă dimensiuni
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
susține viața și generațiile de oameni ce vor trăi în ea, să reziste și să poată opri la momentul final, totul pentru milioanele de ani cât ar dura călătoria. Fizicile actuale spun că un obiect din timp-spațiu nu poate depăși viteza luminii, care limitează orice la milioanele de ani necesare pentru a ajunge în alte galaxii. SF-ul aduce în calcul și alte câteva metode pentru a depăși această problemă: găurile de vierme și hiperspațiul (intrarea în altă dimesniune). Ideea de
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
mecanică situații în care se pot obține informații cu privire la evoluția dinamică a sistemului fără integrarea completă a ecuațiilor diferențiale ale mișcării. Pentru aceasta, trebuie în mod necesar, să existe cel puțin o relație între timp, coordonatele de poziție și coordonatele vitezei. O asemenea relație se numește "integrală primă" a mișcării. Din forma expresiei de definiție, rezultă că integrala primă este o ecuație în termeni finiți între coordonatele unei particule (punct material), componentele vitezei acesteia, timpul și o constantă arbitrară, oricare ar
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
relație între timp, coordonatele de poziție și coordonatele vitezei. O asemenea relație se numește "integrală primă" a mișcării. Din forma expresiei de definiție, rezultă că integrala primă este o ecuație în termeni finiți între coordonatele unei particule (punct material), componentele vitezei acesteia, timpul și o constantă arbitrară, oricare ar fi condițiile inițiale care pot fi stabiliți, anterior integrării complete a ecuației mișcării. Constantele arbitrare care apar în integralele prime se pot determina folosind condițiile inițiale. Cu alte cuvinte, dacă la momentul
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
ar fi condițiile inițiale care pot fi stabiliți, anterior integrării complete a ecuației mișcării. Constantele arbitrare care apar în integralele prime se pot determina folosind condițiile inițiale. Cu alte cuvinte, dacă la momentul formula 1 vectorul de poziție este formula 2 și viteza formula 3 , atunci prin înlocuirea acestora în ecuația integralei prime se găsește valoarea constantei formula 4: formula 5 Un sistem mecanic, aflat într-o stare dinamică determinată, poate admite mai multe integrale prime. Esențial este ca pentru un sistem să se găsească un
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
impulsului său. Prin "forță" se subînțelege rezultanta tuturor forțelor ce acționează concomitent asupra punctului la un moment dat (forțe aplicate). formula 15 formula 16 <br> O interpretare fizică a teoremei impulsului este aceea că rezultanta forțelor aplicate punctului material este egală cu „viteza de variație în timp” a impulsului său. Dacă derivata din expresia teoremei este pozitivă (impulsul crește), atunci rezultanta forțelor este o "forță motoare", adică o forță care produce accelerarea mișcării. În situația în care derivata este negativă (impulsul descrește), atunci
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
acestor considerente se poate enunța "legea conservării impulsului punctului" material: Relația formula 19 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 20. Masa punctului material fiind constantă, rezultă că invarianța impulsului înseamnă, în fapt, constanța vectorului viteză. Acestă lege este în acord cu principiul întâi al mecanicii care afirmă că în absența acțiunii unei forțe, punctul material își păstrează starea de repaus relativ sau de mișcare rectilinie și uniformă în raport cu un sistem de referință inerțial (principiul inerției
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
descrie evoluția dinamică a punctului material aflat în mișcare de rotație în jurul unui punct fix. Similar cu teorema variației impulsului, această teoremă arată că, din punct de vedere fizic, momentul forței ce acționează asupra unui punct material este egală cu „viteza de variațe” a momentului cinetic. Dacă derivata momentului cinetic este pozitivă (momentul cinetic crește în valoare), atunci momentul forței este un "moment motor", cu alte cuvinte, are ca efect accelerarea rotației (viteza unghiulară crește și ea). Când derivata momentului cinetic
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
acționează asupra unui punct material este egală cu „viteza de variațe” a momentului cinetic. Dacă derivata momentului cinetic este pozitivă (momentul cinetic crește în valoare), atunci momentul forței este un "moment motor", cu alte cuvinte, are ca efect accelerarea rotației (viteza unghiulară crește și ea). Când derivata momentului cinetic este negativă, momentul forței se numește "moment rezistent" și își manifestă efectul prin încetinirea rotației(viteza unghiulară descrește). Există situații când momentul forței are valoarea nulă, ceea ce se poate întâmpla atunci când forța
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
valoare), atunci momentul forței este un "moment motor", cu alte cuvinte, are ca efect accelerarea rotației (viteza unghiulară crește și ea). Când derivata momentului cinetic este negativă, momentul forței se numește "moment rezistent" și își manifestă efectul prin încetinirea rotației(viteza unghiulară descrește). Există situații când momentul forței are valoarea nulă, ceea ce se poate întâmpla atunci când forța este nulă sau dacă are direcția paralelă cu direcția razei. În acest caz, se poate deduce "legea conservării momentului cinetic". Dacă momentul forței este
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
poate enunța "legea conservării momentului cinetic al punctului" material": Relația formula 26 reprezintă o integrală primă vectorială a mișcării, echivalentă cu trei integrale prime scalare: formula 27. Masa punctului material fiind constantă, rezultă că invarianța momentului cinetic înseamnă, în fapt, constanța vectorului vitezei unghiulare. Existența mărimii mecanice moment cinetic și a legii de conservare a momentului cinetic ține de proprietatea de izotropie a spațiului fizic. Pentru cazul în care momentul rezultant al forțelor aplicate este permanent perpendicular la o axă fixă formula 28 care
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
schimbarea stării dinamice a sistemului. Relația de definiție a lucrului mecanic elementar al forței formula 11, relativ la deplasarea elementară formula 56 este dată de produsul scalar formula 57. Ținând cont de relația pentru diferențiala vectorului de poziție (deplasarea elementară), scrisă în funcție de vectorul de viteză: formula 58 (deplasarea elementară) și de expresia legii a doua a lui Newton formula 59, se pot scrie relațiile: formula 60. Se poate observa că lucrul mecanic elementar pentru o deplasare elementară reprezintă diferențiala totală exactă a unei mărimi, definită ca energia cinetică
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
material, nu poate fi definită pentru un anumit moment, el are sens numai pentru evoluția sistemului, de aceea este greșită folosirea expresiei de „variație a lucrului mecanic”. Pornind de la relația formula 62, prin integrare între momentele formula 63 și formula 64, pentru care vitezele punctului material sunt formula 65, respectiv formula 66, se găsește pentru lucru mecanic expresia:formula 67. Adică: lucrul mecanic al forței formula 68 între momentele formula 69 și formula 70 este egal cu variația energiei cinetice între cele două momente, ceea ce se poate scrie condensat sub
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
ecuația fundamentală a mișcării se scrie:formula 122. Prin proiectarea acestor ecuații pe axele de coordonate se găsește un sistem de formula 123 ecuații diferențiale de ordinul doi scalare:formula 124. De regulă, forțele externe formula 125 sunt dependente de vectorii de poziție și viteze respectiv timp formula 126, iar forțele interne formula 104 variază în funcție de poziția mutuală a particulelor formula 128 Integrând succesiv de două ori ecuațiile scalare fundamentale după variabila timp, se obține integrala generală a sistemului:formula 129. Constantele arbitrare care apar în relațiile explicite ale
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
obține integrala generală a sistemului:formula 129. Constantele arbitrare care apar în relațiile explicite ale integralei generale se determină prin impunerea condițiilor inițiale expresiei primei și respectiv celei de a doua integrale. Dacă la momentul inițial formula 130 se dau pozițiile și vitezele inițiale ale celor formula 115 puncte, se pot scrie formula 132 ecuații scalare:formula 133. rezolvarea acestui sistem de formula 132 ecuații algebrice conduce la determinarea constantelor formula 135. Prin cunoașterea unor integrale prime pentru sistemul punctelor materiale simplifică problema integrării ecuațiilor diferențiale ale mișcării
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
puncte materiale" și este dat de formula: formula 136. Similar punctului material, pentru impulsul total al sitemului de puncte materiale se poate enunța teorema care se mai numește și "teorema variației impulsului total". Altfel formulat, teorema impulsului total exprimă faptul că viteza de variație a impulsului total este egală cu rezultanta forțelor externe aplicate sistemului. Dacă derivata impulsului are semn pozitiv, atunci rezultanta forțelor externe este o forță motoare, ea producând creșterea în timp a vectorului impuls total. Pentru cazul în care
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]