47,406 matches
-
Principalele caracteristici ale ei erau poziția bipedă, putând să-și folosească membrele superioare ca balansier. Nu avea habitat amenajat sau unelte; probabil, avea comportamentul unui vânător de talie redusă, cu o puternică înclinație spre vânătoarea cooperativă și era culegătoare de fructe, ciuperci sau rădăcini. Este considerată a fi adevărata "Eva"- mama tuturor oamenilor. Primii ei pași bipezi reprezintă începutul unei lungi călătorii a umanității. Acum 2,4 -1,5 milioane de ani, primii proto-oameni sau hominizi pășesc pe un pământ ale
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
printre zei. Revoluția neolitică a condus la schimbări majore cu consecințe importante. Este vorba, în primul rând, de creșterea demografică, datorată evoluției agriculturii.Populațiile tot mai dense s-au organizat în state. Pornind din stadiul de vânători și culegători de fructe și semințe, oamenii au învățat, treptat, să cultive plante și să crească animale domestice. În următoarele 3 milenii au apărut principalele îndeletniciri, precum olăritul, navigația, mineritul, construcțiile, prelucrarea cuprului, cusutul și făurirea armelor. Primele orașe complexe au fost construite, nu
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mistic, în Hawaii-ul de azi. Istoricii consideră că polinezienii sunt orginari din Taiwan și au migrat în canoe spre Filipine acum cinci milenii spre Arhipelagul Bismarck în apropiere de Nouă Guinee. Au luat cu ei animale domesticite: câini, găini, porci, , fructe și legume, rizomi de taro și de yam, fucte de arbore-de-pâine și banane. Au pus bazele culturii Lapita. Își făceau unelte din cochilii de scoici și ceramică decorata cu modele complicate. În anii 1000 i.en., au ajuns în insulele
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
la bolile aduse de europeni, ca pojarul sau variola. Coloniștii au fost urmați de misionari care au distrus idolii și templele și le-au înlocuit cu biserici catolice, dorind să-i convertească pe băștinași. Spaniolii au adus în Europa noi fructe și legume: ananas, roșii, cartofi, boabele de cacao, ardei, floarea-soarelui și tutun, precum și curcani. Imperiul Spaniol a continuat expansiunea sub Filip al II-lea al Spaniei, care a cucerit Filipinele, care după uciderea rudei sale apropiate, regele Sebastian al Portugaliei
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mare parte a timpului o petrec în arbori, dar coboară și pe sol. Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe de 16 km depărtare de culcușurile lor. Jderii vânează singuri. Sunt specii preponderent carnivore, dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
("Citrus ichangensis x C. reticulata"; în japoneză ユズ, 柚, 柚子 "yuzu")) este o plantă citrică originară din Asia de est. Fructul seamănă cu un grapefruit mai mic (diametrul este între 5,5 și 7,5 cm), de culoare galbenă sau verde. amintește la gust de grapefruit (dar oarecum și de mandarină) fiind acrișor-amărui. Nu este mâncat decât rareori ca fruct, în
Yuzu () [Corola-website/Science/314369_a_315698]
-
est. Fructul seamănă cu un grapefruit mai mic (diametrul este între 5,5 și 7,5 cm), de culoare galbenă sau verde. amintește la gust de grapefruit (dar oarecum și de mandarină) fiind acrișor-amărui. Nu este mâncat decât rareori ca fruct, în schimb este foarte mult folosit în bucătăria japoneză la fel cum este folosită lămâia în bucătăria europeană de exemplu. Din yuzu se face oțet, marmeladă, etc. și este folosit și ca ingredient al prăjiturilor. Are un miros plăcut, dar
Yuzu () [Corola-website/Science/314369_a_315698]
-
marmeladă, etc. și este folosit și ca ingredient al prăjiturilor. Are un miros plăcut, dar cam puternic, și de aceea uleiul obținut din coaja de yuzu este folosit ca parfumant. În Japonia, în ziua solstițiului de iarnă, există obiceiul ca fructul yuzu întreg, necojit, să fie băgat în apa de baie din cadă pentru a da camerei de baie un miros relaxant, dar și din motive terapeutice, cercetări recente arătând că o baie făcută în apă cu yuzu, ridică nivelul de
Yuzu () [Corola-website/Science/314369_a_315698]
-
între mascul și femelă. Habitatul sitarului îl constituie pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are loc din luna mai până în iulie. Ca toate păsările din acest grup, după perioada împerecherii, care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
ul este o formă de veganism ce se limitează la consumul fructelor coapte a plantelor sau a arborilor. Fructarienii mănâncă, în principiu, "doar" fructele plantelor. Unii oameni se consideră fructarieni, chiar dacă dieta lor nu este constituită 100% din fructe. De obicei, fructarienii ce includ alte alimente dietei lor, urmează un regim vegan
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
ul este o formă de veganism ce se limitează la consumul fructelor coapte a plantelor sau a arborilor. Fructarienii mănâncă, în principiu, "doar" fructele plantelor. Unii oameni se consideră fructarieni, chiar dacă dieta lor nu este constituită 100% din fructe. De obicei, fructarienii ce includ alte alimente dietei lor, urmează un regim vegan. Când se vorbește despre mâncare, termenul „fruct” se referă la doar acele
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
ul este o formă de veganism ce se limitează la consumul fructelor coapte a plantelor sau a arborilor. Fructarienii mănâncă, în principiu, "doar" fructele plantelor. Unii oameni se consideră fructarieni, chiar dacă dieta lor nu este constituită 100% din fructe. De obicei, fructarienii ce includ alte alimente dietei lor, urmează un regim vegan. Când se vorbește despre mâncare, termenul „fruct” se referă la doar acele fructe a plantelor care sunt dulci și cărnoase (spre exemplu, prune, mere, portocale etc.). Din
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
Fructarienii mănâncă, în principiu, "doar" fructele plantelor. Unii oameni se consideră fructarieni, chiar dacă dieta lor nu este constituită 100% din fructe. De obicei, fructarienii ce includ alte alimente dietei lor, urmează un regim vegan. Când se vorbește despre mâncare, termenul „fruct” se referă la doar acele fructe a plantelor care sunt dulci și cărnoase (spre exemplu, prune, mere, portocale etc.). Din punct de vedere botanic, unele alimente ce nu sunt considerate fructe - precum ardei, roșii, castraveți, nuci sau grâne - sunt, de
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
plantelor. Unii oameni se consideră fructarieni, chiar dacă dieta lor nu este constituită 100% din fructe. De obicei, fructarienii ce includ alte alimente dietei lor, urmează un regim vegan. Când se vorbește despre mâncare, termenul „fruct” se referă la doar acele fructe a plantelor care sunt dulci și cărnoase (spre exemplu, prune, mere, portocale etc.). Din punct de vedere botanic, unele alimente ce nu sunt considerate fructe - precum ardei, roșii, castraveți, nuci sau grâne - sunt, de fapt, fructe. Fructarienii folosesc definiții diferite
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
un regim vegan. Când se vorbește despre mâncare, termenul „fruct” se referă la doar acele fructe a plantelor care sunt dulci și cărnoase (spre exemplu, prune, mere, portocale etc.). Din punct de vedere botanic, unele alimente ce nu sunt considerate fructe - precum ardei, roșii, castraveți, nuci sau grâne - sunt, de fapt, fructe. Fructarienii folosesc definiții diferite pentru ceea ce este considerat „fruct”. Unii fructarieni vor mânca doar ce cade (sau va cădea) în mod natural de la o plantă, adică: mâncare ce poate
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
referă la doar acele fructe a plantelor care sunt dulci și cărnoase (spre exemplu, prune, mere, portocale etc.). Din punct de vedere botanic, unele alimente ce nu sunt considerate fructe - precum ardei, roșii, castraveți, nuci sau grâne - sunt, de fapt, fructe. Fructarienii folosesc definiții diferite pentru ceea ce este considerat „fruct”. Unii fructarieni vor mânca doar ce cade (sau va cădea) în mod natural de la o plantă, adică: mâncare ce poate fi culeasă fără a omorî planta. Aceste alimente se constituie în
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
dulci și cărnoase (spre exemplu, prune, mere, portocale etc.). Din punct de vedere botanic, unele alimente ce nu sunt considerate fructe - precum ardei, roșii, castraveți, nuci sau grâne - sunt, de fapt, fructe. Fructarienii folosesc definiții diferite pentru ceea ce este considerat „fruct”. Unii fructarieni vor mânca doar ce cade (sau va cădea) în mod natural de la o plantă, adică: mâncare ce poate fi culeasă fără a omorî planta. Aceste alimente se constituie în principal din fructe culinare, alune și semințe. Unii nu
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
definiții diferite pentru ceea ce este considerat „fruct”. Unii fructarieni vor mânca doar ce cade (sau va cădea) în mod natural de la o plantă, adică: mâncare ce poate fi culeasă fără a omorî planta. Aceste alimente se constituie în principal din fructe culinare, alune și semințe. Unii nu mănâncă grâne, crezând că este împotriva firii naturii să faci astfel, iar unii fructarieni consideră că este impropriu ca oamenii să mănânce semințe. Alții cred că ar trebui să se mănânce doar plantele care
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
unii fructarieni consideră că este impropriu ca oamenii să mănânce semințe. Alții cred că ar trebui să se mănânce doar plantele care răspândesc semințe atunci când sunt devorate. Alții consumă semințe și alte alimente gătite. Unii fructarieni folosesc definiția botanică a fructului și consumă leguminoase, precum și fasole și mazăre, pe când alții includ legume verzi, frunzoase și/sau tuberculi în dieta lor. Câțiva fructarieni cred că dieta originală a omenirii a fost fructarianismul, sub forma lui Adam și Eva, bazat pe Geneza 1
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
Eden se obține prin traiul simplu și o tactică holistică asupra dietei și sănătății. Motive non-religiose includ dorința unor fructarieni de a evita omorul sub orice formă, chiar și a plantelor. Unii fructarieni afirmă că mâncatul a unor tipuri de fructe fac o favoare plantei-părinte, iar că fructul cărnos a evoluat pentru a fi consumat de animale, pentru obținerea dispersiei semințelor. Semințele fructelor răspândite prin fecale pot germina în acest gata-făcut fertiizator, încurajând proliferarea plantei. Deși sunt puține consensuri medicale sau
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
o tactică holistică asupra dietei și sănătății. Motive non-religiose includ dorința unor fructarieni de a evita omorul sub orice formă, chiar și a plantelor. Unii fructarieni afirmă că mâncatul a unor tipuri de fructe fac o favoare plantei-părinte, iar că fructul cărnos a evoluat pentru a fi consumat de animale, pentru obținerea dispersiei semințelor. Semințele fructelor răspândite prin fecale pot germina în acest gata-făcut fertiizator, încurajând proliferarea plantei. Deși sunt puține consensuri medicale sau științifice pentru a afirma/infirma acest punct
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
evita omorul sub orice formă, chiar și a plantelor. Unii fructarieni afirmă că mâncatul a unor tipuri de fructe fac o favoare plantei-părinte, iar că fructul cărnos a evoluat pentru a fi consumat de animale, pentru obținerea dispersiei semințelor. Semințele fructelor răspândite prin fecale pot germina în acest gata-făcut fertiizator, încurajând proliferarea plantei. Deși sunt puține consensuri medicale sau științifice pentru a afirma/infirma acest punct de vedere, fructarienii pretind că adoptarea acestei diete centrate asupra fructelor înfrânge numeroase boli. Programul
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
obținerea dispersiei semințelor. Semințele fructelor răspândite prin fecale pot germina în acest gata-făcut fertiizator, încurajând proliferarea plantei. Deși sunt puține consensuri medicale sau științifice pentru a afirma/infirma acest punct de vedere, fructarienii pretind că adoptarea acestei diete centrate asupra fructelor înfrânge numeroase boli. Programul de promovare a sănătății de la Columbia University raportează despre dieta frructariană că poate cauza deficiențe în calciu, proteine, fier, zinc, vitamina D și majoritatea vitaminelor B (în special B) și acizii grași esențiali. În plus, se
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
fier, zinc, vitamina D și majoritatea vitaminelor B (în special B) și acizii grași esențiali. În plus, se mai afirmă că restricțiile alimentare în general pot duce la foamete, pofte, obsesii alimentare, disrupții sociale și izolare socială. Lipsa proteinelor din fructele cărnoase pot face stilul de viață greu de susținut și poate duce la condiția de hipoproteinemie sau kwashiorkor (o malnutriție cauzată de lipsa proteinelor). Alunele (dacă incluse) sunt o sursă bună de proteine, dar datorită digestibilității scăzute la proteinele vegetale
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]