47,342 matches
-
face posibilă aplicarea procedeelor moderne de paletizare iar albinele dispun de condiții corespunzătoare de existență. La construcția stupului s-au păstrat dimensiunile caracteristice: 20 mm între fundul stupului și leațul de jos al ramei, 7,5 mm între rame și peretele stupului, 10 mm între ramele din corpul inferior și cele din corpul superior și 10 mm între leațul superior al ramei și podișor. Stupul multietajat se compune din următoarele elemente: ● Fundul este format dintr-o tăblie de scânduri cu grosimea
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
un urdiniș lung de 380 mm și înalt de 20 mm. Fundul fiind cu 60 mm mai lung decât corpul creează în partea din față o suprafață neacoperită care are rol de scândură de zbor. Corpul este format din 4 pereți de scândură cu grosimea de 20 mm încheiați în țincuri. Dimensiunile interioare sunt de 450 x 380 x 245 mm. Pereții din față și cei din spate au la partea superioară pe toată lungimea un sanț oblic armat cu tablă
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
în partea din față o suprafață neacoperită care are rol de scândură de zbor. Corpul este format din 4 pereți de scândură cu grosimea de 20 mm încheiați în țincuri. Dimensiunile interioare sunt de 450 x 380 x 245 mm. Pereții din față și cei din spate au la partea superioară pe toată lungimea un sanț oblic armat cu tablă zincată sau cositorită, pe care se sprijini umerii ramelor. La exterior pereții frontali au câte o scobitură care are rol de
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
interioare sunt de 450 x 380 x 245 mm. Pereții din față și cei din spate au la partea superioară pe toată lungimea un sanț oblic armat cu tablă zincată sau cositorită, pe care se sprijini umerii ramelor. La exterior pereții frontali au câte o scobitură care are rol de mâner (caz în care nu se montează separat un mâner). Podișorul este o tăblie din scândură cu grosimea de 15 mm montată într-o ramă care creează pe o parte o
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
aer. Hrănitorul este format dintr-o ramă de lemn cu dimensiunile de 490 x 420 x 60 mm în interiorul căruia se află o tavă din tablă zincată cu două compartimente. Tava se sprijină pe două șipci fixate în scobiturile din pereții ramei. În fiecare compartiment sunt grătare de lemn care plutesc în sirop și susțin albinele în timpul hrănirii. Capacitatea maximă a hrănitorului este de 6 litri. Rama hrănitorului se poate așeza în timpul transportului între corpul superior și rama de ventilație pentru
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
115,85 litri. Capacitatea stupului este de 20 de rame cu dimensiuni de 435 x 300 mm model Dadant. Corpul stupului este o cutie paralelipipedică deschisă la partea superioară executată din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Pereții corpului sunt încheiați în falț iar fundul este fixat în cuie, fapt care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe care se sprijină umărul ramelor și respectiv
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
Dadant. Corpul stupului este o cutie paralelipipedică deschisă la partea superioară executată din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Pereții corpului sunt încheiați în falț iar fundul este fixat în cuie, fapt care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe care se sprijină umărul ramelor și respectiv podișorul. ● Urdinișele de formă dreptunghiulară sunt situate pe peretele din față. Dimensiunile urdinișelor sunt de 300 x 20
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
fixat în cuie, fapt care asigură o saliditate mare. Pereții laterali au grosimea de 30 mm. În partea de sus au un falț dublu pe care se sprijină umărul ramelor și respectiv podișorul. ● Urdinișele de formă dreptunghiulară sunt situate pe peretele din față. Dimensiunile urdinișelor sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinișului sunt prevăzute blocuri reducătoare
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
singură familie sau prea mic pentru adăpostirea a două familii de bază sau a unei familii de bază și a uneia ajutătoare. Distanța dintre leațul de jos al ramei și fundul stupului este de 20 mm, distanța dintre rame și pereți este de 7,5 mm iar distanța dintre leațul superios al ramei și podișor este de 10 mm. ● Capacul este format din cadrul și tăblia superioară și este confecționat din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Tăblia are
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
de 10 mm. ● Capacul este format din cadrul și tăblia superioară și este confecționat din cherestea de rășinoase, tei, plop sau alte esențe moi. Tăblia are la exterior o învelitoare de tablă care protejează stupul de intemperii. Capacul se montează pe peretele din față al corpului cu două balamale. În părțile laterale ale capacului sunt două deschideri pentru aerisire acoperite cu plasă de sârmă. Între podișor și tăblia capacului este un spațiu de refugiu pentru albine în timpul transportului. ● Podișorul este format din
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
masculine ridică privirea la unison. Satine are pielea sidefată și este îmbrăcată într-un costum cu strasuri și coboară într-un leagăn. O altă imagine simetrică se formează încadrându-i pe Duce și Christian, spate în spate, despărțiți de un perete. Această intrare spectaculoasă este filmată din unghiuri diferite pentru a surprinde fiecare mișcare și reacție - unghiuri superioare, inferioare, laterale, surprinse de camere fixe, mobile, în filmări circulare sau cu zoom. Farmecul aparte al acestei curtezane este redat în scena în
Moulin Rouge! (film) () [Corola-website/Science/321997_a_323326]
-
bună calitate, bine păstrată, uși, ferestre și luminator nealterate, elemente decorative de interes, inscripții cu datare, și iconostas pictat. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Momentul ridicării bisericii de lemn din Cârstieni este însemnat pe peretele de la intrare, în dreapta ușii: "„Leat 7267”". Leatul (anul) erei bizantine se traduce prin anii 1758-1759 ai erei noastre. Ctitorii acesteia sunt însemnați în pronaos, la intrare în biserica propiu-zisă (naosul): "„Ostenitusa rob[ii] D[omnului] ereu Ștefan, ereu Opria, Costandin
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) mai lată și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Tinda și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul stă ferit în spatele iconostasului, accesibil prin trei intrări rituale. Sub rotundul bolții, peste iconostas, spațiul este lăsat deschis pentru o bună comunicare sonoră. Altarul este lărgit în partea de nord, în
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
doar de accesul central, în ax. Altarul stă ferit în spatele iconostasului, accesibil prin trei intrări rituale. Sub rotundul bolții, peste iconostas, spațiul este lăsat deschis pentru o bună comunicare sonoră. Altarul este lărgit în partea de nord, în linie cu peretele naosului, cu un buzunar rectangular în care este amplasată proscomidia. Atât acest mic adaus la încăperea altarului cât și fruntarul iconostasului au fost cercuite și lipite cu tencuială într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
de la nivelul pământului. Fundația și tencuiala proscomidiei sunt văruite în alb, în contrast puternic cu cenușiul lemnului. Lăcașul și-a păstrat ferestrele originale, trei la naos și una la altar, sub forma unei piese de lemn așezată vertical în structura pereților și deschisă la mijloc. La tindă, spre miază-zi, se distinge luminatorul/răsuflătorul în formă de cruce. Din punct de vedere decorativ, se distinge portalul de intrare, săpat pe ușori și chiar pe canturile interioare cu motive abstract-geometrice. Pe ușorul stâng
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
ca reacția să se producă la o temperatură constantă ca digerarea enzimatică a ADN-ului la 37°C în care caz se folosește o baie termostatată. Chimiștii folosesc încălzirea la bain-marie pentru a evita distrugerea de molecule în contact cu peretele fierbinte al recipientului, chiar dacă agitația moleculelor permite omogenizarea temperaurii. De asemenea această tehnică permite măsurarea și reglarea temperaturii din mediul reacțional. Raphael Patai "Maria the Jewess, Founding Mother of Alchemy" Ambix 1982, vol. 29, no3, p. 177-197
Bain-marie () [Corola-website/Science/321384_a_322713]
-
9.25 metri și o înălțime de 2 metri. Între naos și altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
2 metri. Între naos și altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept chilie, aici nevoindu-se zi de zi în post aspru, tăcere și rugăciuni neîncetate. Tradiția
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
poligonal, spre apus. Acoperișul are coama înaltă și poale duble la streșini, în genul bisericilor poloneze și ucrainiene, carateristică întâlnită și la bisericile de lemn din Maramureș. Streșinile sunt prelungite mult în afară, la cca 1,5 m, pentru protejarea pereților. Peste acoperișul naosului se înalță o turlă de lemn decorativă, ce duce încă o dată cu gândul la bisericile de lemn poloneze. Intrarea în biserică se face prin partea de miazăzi și este protejată de un pridvor rectangular, etajat, caracteristic bisericilor de
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
În pronaos, în partea de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Pronaosul este despărțit de naos printr-o serie de stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei.
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
element constructiv foarte asemănător celui de la Moscheea Albastră. Planul spațiului de rugăciune, adică al interiorului, se aseamănă cu cel al Moscheii Albastre. Patru pilaștri cilindrici gigantici susțin cupola centrală și alte patru semicupole sprijinite pe arcuri. La interior, atât pe pereții cât și pe pilaștrii sunt placați cu atât de iubita faianță albăstruie de Iznik. Planul interior se desfășoară pe un careu cu latura de 41 metri, cu patru pilaștri masivi în partea centrală, pilaștri care susțin impresionanta cupolă centrală, sprijinită
Moscheea Sultan Valide () [Corola-website/Science/321445_a_322774]
-
În prezent oficialități ale Patriarhiei Ecumenice și ale Sfântului Scaun întreprind demersuri pentru restituirea Sfintei Sofia către Biserica Ortodoxă. Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului, a dat ordin ca Sfânta Sofia să fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului. Este locașul cel mai impresionant și venerabli al creștinismului ortodox și al creștinismului în general. Edificiul a fost deschizăror de drumuri în arhitectura și ornamentația creștină arhaică, iar prin
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
suitei sale. Partea nordică a galeriei, a potcoavei, era destinată ca "ginaeceum" sau "matroneum", fiind destinată numai femeilor care asistau la slujbe. Cea mai atractivă este galeria sudică la care se ajunge după ce se trece printr-o deschidere a unui perete subțire de marmură. Acel perete a fost adăugat mai târziu pentru a delimita Sala conciliilor, iar deschiderea a primit numele de „Poarta Paradisului și a Infernului”. Uimitoarea cupolă este unită la răsărit și la apus cu câte o semicupolă cu
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
galeriei, a potcoavei, era destinată ca "ginaeceum" sau "matroneum", fiind destinată numai femeilor care asistau la slujbe. Cea mai atractivă este galeria sudică la care se ajunge după ce se trece printr-o deschidere a unui perete subțire de marmură. Acel perete a fost adăugat mai târziu pentru a delimita Sala conciliilor, iar deschiderea a primit numele de „Poarta Paradisului și a Infernului”. Uimitoarea cupolă este unită la răsărit și la apus cu câte o semicupolă cu dimensiuni asemănător de ample, acelea
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
pridvorul bisericii. Vornicul Alexandru Callimachi a murit în august 1837, la moșia sa din Stâncești, și a fost înmormântat în pronaosul capelei. În anul 1900, prințesa Zenaida Callimachi a restaurat capela, pe cheltuiala sa. Cu acest prilej, au fost pictați pereții interiori de către un pictor necunoscut. Până în anul 1945, în jurul capelei se aflau clădirile, parcul și grădina de pomi, proprietatea familiei Callimachi. După acel an, ca urmare a deposedării de cea mai mare parte a proprietăților, familia nu a mai avut
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]