46,761 matches
-
România. Piața vinurilor spumante era de 10 milioane euro în 2007, iar principalii jucători sunt: Astese Production (Angelli), Halewood, Jidvei, Zarea, Agroindustriala Bucium, Cramele Prahova, Rom Drink și Veritas Panciu În România, la fel ca și în Bulgaria, consumul de vinuri spumante este foarte mic, de doar 0,5 litri anual, însă are o tendință de creștere Producătorii de vin sunt reprezentați de "Patronatul Național al Vitei și Vinului" În perioada 2009-2013 sectorul vitivinicol românesc va absorbi suma de 210,5
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Jidvei, Zarea, Agroindustriala Bucium, Cramele Prahova, Rom Drink și Veritas Panciu În România, la fel ca și în Bulgaria, consumul de vinuri spumante este foarte mic, de doar 0,5 litri anual, însă are o tendință de creștere Producătorii de vin sunt reprezentați de "Patronatul Național al Vitei și Vinului" În perioada 2009-2013 sectorul vitivinicol românesc va absorbi suma de 210,5 milioane euro în urmă aplicării "Reformei vinului". Costul de înființare a unui hectar de viță-de-vie este similar cu cel
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Veritas Panciu În România, la fel ca și în Bulgaria, consumul de vinuri spumante este foarte mic, de doar 0,5 litri anual, însă are o tendință de creștere Producătorii de vin sunt reprezentați de "Patronatul Național al Vitei și Vinului" În perioada 2009-2013 sectorul vitivinicol românesc va absorbi suma de 210,5 milioane euro în urmă aplicării "Reformei vinului". Costul de înființare a unui hectar de viță-de-vie este similar cu cel din Italia, de circa 20.000 de euro Importurile
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
0,5 litri anual, însă are o tendință de creștere Producătorii de vin sunt reprezentați de "Patronatul Național al Vitei și Vinului" În perioada 2009-2013 sectorul vitivinicol românesc va absorbi suma de 210,5 milioane euro în urmă aplicării "Reformei vinului". Costul de înființare a unui hectar de viță-de-vie este similar cu cel din Italia, de circa 20.000 de euro Importurile au fost în 2007 de 38,06 milioane de litri de vin (cu 53,14% mai puțin decât în
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
5 milioane euro în urmă aplicării "Reformei vinului". Costul de înființare a unui hectar de viță-de-vie este similar cu cel din Italia, de circa 20.000 de euro Importurile au fost în 2007 de 38,06 milioane de litri de vin (cu 53,14% mai puțin decât în 2006), în valoare totală de 29,64 milioane de euro. Din Italia s-au importat 14,2 milioane litri, în valoare totală de 9,89 milioane de litri. Din Spania s-au importat
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
decât în 2006), în valoare totală de 29,64 milioane de euro. Din Italia s-au importat 14,2 milioane litri, în valoare totală de 9,89 milioane de litri. Din Spania s-au importat 16 milioane de litri de vin, în valoare totală de 6,38 milioane de euro. România mai importă vinuri din Franța, Moldova, Germania, Ungaria, Chile, Portugalia, Slovacia și Africa de Sud. În 2007, România a exportat 14,34 milioane de litri, în valoare totală de 16,2 milioane
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Italia s-au importat 14,2 milioane litri, în valoare totală de 9,89 milioane de litri. Din Spania s-au importat 16 milioane de litri de vin, în valoare totală de 6,38 milioane de euro. România mai importă vinuri din Franța, Moldova, Germania, Ungaria, Chile, Portugalia, Slovacia și Africa de Sud. În 2007, România a exportat 14,34 milioane de litri, în valoare totală de 16,2 milioane de euro. În anul 2004, România a exportat vin în valoare de 26
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
euro. România mai importă vinuri din Franța, Moldova, Germania, Ungaria, Chile, Portugalia, Slovacia și Africa de Sud. În 2007, România a exportat 14,34 milioane de litri, în valoare totală de 16,2 milioane de euro. În anul 2004, România a exportat vin în valoare de 26,2 milioane dolari. România nu și-a propus să devină o țară cu exporturi masive de vinuri, în următorii ani. Deocamdată, principalele priorități ale producătorilor sunt reconversia culturilor de viță-de-vie, investițiile în retehnologizare și crearea unei
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
34 milioane de litri, în valoare totală de 16,2 milioane de euro. În anul 2004, România a exportat vin în valoare de 26,2 milioane dolari. România nu și-a propus să devină o țară cu exporturi masive de vinuri, în următorii ani. Deocamdată, principalele priorități ale producătorilor sunt reconversia culturilor de viță-de-vie, investițiile în retehnologizare și crearea unei strategii puternice de marketing pentru a crea, din vinurile românești, un brand național și internațional. În 2007, vinurile albe au deținut
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
nu și-a propus să devină o țară cu exporturi masive de vinuri, în următorii ani. Deocamdată, principalele priorități ale producătorilor sunt reconversia culturilor de viță-de-vie, investițiile în retehnologizare și crearea unei strategii puternice de marketing pentru a crea, din vinurile românești, un brand național și internațional. În 2007, vinurile albe au deținut o cotă de 67,5% din piață iar vinurile roșii 32,3% din piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
exporturi masive de vinuri, în următorii ani. Deocamdată, principalele priorități ale producătorilor sunt reconversia culturilor de viță-de-vie, investițiile în retehnologizare și crearea unei strategii puternice de marketing pentru a crea, din vinurile românești, un brand național și internațional. În 2007, vinurile albe au deținut o cotă de 67,5% din piață iar vinurile roșii 32,3% din piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
sunt reconversia culturilor de viță-de-vie, investițiile în retehnologizare și crearea unei strategii puternice de marketing pentru a crea, din vinurile românești, un brand național și internațional. În 2007, vinurile albe au deținut o cotă de 67,5% din piață iar vinurile roșii 32,3% din piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
puternice de marketing pentru a crea, din vinurile românești, un brand național și internațional. În 2007, vinurile albe au deținut o cotă de 67,5% din piață iar vinurile roșii 32,3% din piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7% în valoare), Târnave (14,7%), Cotnari (13%) și Podgoriile Vrancei (5,1%). Piața de băuturi alcoolice din import este estimată la circa 100 milioane de euro în 2008, iar principalii jucători sunt BDG Import, Cristalex
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
și apartamente se pot primi mai mult de 500000 de turiști. În Costă Daurada ajung în jur de 3500000 de turiști sau vizitatori annual. Aici se pot observa vii la tot pasul, această regiune fiind producătoare a celor mai bune vinuri din Spania - vin precum cel puternic de la Prirorat. Marile centre turistice din cadrul plajelor Costei Daurada s-au dezvoltat în ultimul timp. Aici merită vizitate orașele Reus, Valls, Montblanc, si Tortosa, precum și mănăstirile medievale: Poble, Santes, Creus și Scală Dei. Peisajul
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
de pe vremea românilor, pe o perioadă mai mare de 2000 de ani. Există o exibitie la Moll de Costă ce face referire la pescuit, porturi comerciale și de divertisment. Aici se practică olăritul, lucrări în fier, se fabrică vase pentru vin din piele de capră. Petrecere timp liber în Costă Daurada Costă Daurada a devenit o foarte cunoscută destinație turistică pentru cei care vin în vizită aici cu familia. Orașul Salou este cel mai popular printre cei ce vin cu familiile
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
nisipuri aurii înspre râul Guadalquivir și Parcul National Donana. Mai la sud, în jurul satului Chipiona și Rota se află plaje cu nisip foarte fin. Orașul El Puerto de Santa Maria este faimos pentru restaurante de aici ce servesc soiuri de vin precum cel de Manzanilla. Orașul fortăreața Cadiz este construit într-o peninsula proeminenta în cadrul golfului Cadiz. Golful de aici este un parc natural, iar aici se găsesc km de plaje. La sud de golf în Sancti Petri se află o
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
adus din recifele din Golful Biscaya; somon și păstrăv aduși din râuri; miel. Merită încercată “fabada” care este tocana din boabe de fasole și porc. Alte delicatese sunt embutidos tipicos de la tierra și chorizo y lac. În Asturias se produce vin de mere sidra, băutură tipică a regiunilor pastorale verzi de aici. Această băutură este populară atât printre spanioli cât și printre turiști. Sidra asturiana meriata încercată de oricine, fiind considerate cea mai bună din lume. Această regiune prezintă și un
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Că într-un mormânt.") sau dedându-se excursului ludic, poetul e, în genere, prolix în textele de mai mare amploare și sugestiv în cele mai concentrate, acestea din urmă având deseori pregnanta unor definiții bine găsite (de pildă: "Anticariat/ De/Vinuri stricate/Lumea aceasta, sau această "judecată de apoi": "Acum/că sunt/înaintea ta/Nu pleca ochii/Nu te rușina/De viață/ Ce mi-ai dat/(Privește-mă în ochi)/ Am trăit.../ A trecut..."). Laurențiu Ulici, România liberă, vineri, 22 aprilie
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
ce luminau doar/ la capete/ și deloc” (ochiul de culori). Protagonist al acestui spectacol tragic și burlesc, poetul trăiește subtilitățile rolului: “purtându-mă că frunză/ înghețată de emoție/ zâmbeam oarecum/ toți ochii erau pe mine/ și ce să mă îmbujoreze/ vin nu băusem dar se simțea/ tumoră din mine crescând”. (David Dorian-Amintiri de cristal în Răsunetul din 21 sept 2016. ,Exaltarea stărilor în momentele creației, descrierea acestor clipe luate că un mod terapeutic, ca o căutare și descoperire în același timp
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
poem au apărut încă din Antichitate. Cele mai cunoscute sunt cele ale lui Geminos din Rodos (secolul I), ale lui Achilles Tatius (prin anul 200), ale lui Leontius / Sfanțul Leontie (secolul al VII-lea). Numele stelelor pe care le utilizăm vin, în majoritate, din poemul lui Arătos: Ptolemeu le-a păstrat în lucrarea să "Almageste", iar tradiția arabă le-a transmis până la noi. Manuscrisul "Aratea din Leyda", un codex carolingian conținând capitolele de astronomie din „Phainomena”, compus prin anul 825 în
Aratos () [Corola-website/Science/316136_a_317465]
-
este un vestit han turistic din municipiul Iași, aflat de-a lungul Șoselei Bucium. Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intrați în han erau serviți cu trei sarmale . Erau servite aici bucate alese și vinuri din Podgoria Bucium, dar și din alte podgorii. Între documentele găsite la Biserica Armenească din Iași de către istoricul Nicolae Iorga, se află un act de judecată din perioada anilor 1675-1680 prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
siguranță, departe de luptă, după ce Staurakios a fost rănit de o lovitură în gât care l-a paralizat. Potrivit tradiției, Krum a disups ca țeasta împăratului Nicefor să fie preparată, încrustată cu argint, și a folosit-o drept cupă pentru vin. Aceasta i-a sporit faima de brutalitate și, împreună cu invaziile și jafurile sale ulterioare pe teritoriul bizantin, i-au adus porecla "Noul Sanherib". Staurakios a fost forțat să abdice după o domnie scurtă (a murit din cauza rănilor în 812) și
Krum () [Corola-website/Science/320223_a_321552]
-
de a repeta acțiunile lui Francis Drake - sechestrarea principalului port spaniol Cadiz și arderea flotei ce se afla în port. Deși planul părea bine pus la punct, trupele engleze erau slab echipate, indisciplinate și slab pregătite. Descoperind un depozit de vin, pur și simplu s-au îmbătat, iar atacul a fost anulat. Apoi Buckingham a condus o flotă pe mare cu scopul de a aștepta și ataca flota spaniolă ce transporta aur și argint din Lumea Nouă. Dar spaniolii preveniți, au
George Villiers, Duce de Buckingham () [Corola-website/Science/320544_a_321873]
-
petrecută în tabere, Jenna și Sean s-au întâlnit pe teren neutru (barul de pe plajă) pentru a decide în ce tabăra vor locui și cum vor boteza noul trib fuzionat. Au fost întâmpinați cu mâncare și băutură, inclusiv homari și vin, și și-au petrecut noaptea în paturi sub un baldachin. Ziua următoare, Jenna și Sean au decis că vor locui pe plajă Tăgi și au numit noul trib Rattana. Cei zece naufragiați sunt acum împreună și toată lumea a sărbătorit, cu excepția
Survivor: Borneo () [Corola-website/Science/320577_a_321906]