46,082 matches
-
simbolic, al excesului de valoare, cât mai degrabă al celui de banalizare. Valoarea subversivă a schimbului simbolic se evidențiază și în capacitatea acestuia de a se fi alăturat proiectelor culturale revoluționare, localizate în revolta grupurilor marginale, care subminează puterea codului rasial sau sexual și introduc în discurs puterea valorizatoare a diferenței. Baudrillard este la această dată (în Le Miroir de la production) fascinat de radicalitatea discursului acestor grupuri minoritare, care își afirmă propriile trebuințe și valori împotriva normelor dominante ale societății, astfel încât
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în dezvoltarea piesei de teatru, ajungându-se la jocuri de puteri proprii, personalizate. Arta, în același timp, poate deveni ușor propagandă, căci ea utilizează "mitologii" postmoderne care încarnează "demoni precum bărbați albi, sănătoși, corporațiile multinaționale, sfinții, femeile, homosexualii, săracii, minoritățile rasiale și oricare altă victimă, incluzând artistul suferind" (Gene Edinard Veith Jr., Postmodern Times. A Christian Guide to Contemporary Thought and Culture, Crossway Books, Illinois, 1994, p. 107). 215 Friedrich Nietzsche, Voința de putere, p. 317. 216 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de euforie perpetuă, cu uimirea că poetul i-a citit atât de bine în suflet, fără s-o fi cunoscut înainte. Cele două femei nu practică, prin urmare, același tip de lectură. Motivele invocate de Lovinescu sunt, în primul rând, rasiale: Mite ("năsoasa", cum o alinta Veronica) e un lector suspicios și își evaluează adoratorul cu o măsură nepotrivită, raportându-l mereu la imaginea standard a geniului romantic vehiculată în cultura occidentală. Cealaltă femeie (tipul lectorului naiv) e însă "din rasa
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
semne. Niciodată nu-și dăduse mai bine seama decât acum, după ce-l părăsise și se regăsea în noaptea spuzită de stele pe podul fermecat al lunii, aruncat de la Copou la Repedea". Prozatorul scoate astfel în evidență, din nou, importanța determinărilor "rasiale" în configurarea personalității psihice, sensibile mai ales la "natură" și la sentimentele legate de ea: "trecutul muntean nu trezea într-însul nici un răsunet" "sufletul îi bătea la Iași, în cavoul trecutului moldovenesc; prăpastiile Râpei Galbene, lângă care se afla, și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o parte, și cele cu colegii sau subordonații, relații ce pot fi tensionate, neprietenoase, încordate, lipsite de încredere, egoiste, fățarnice. Și se mai impune discutarea unei categorii de stress la locul de muncă determinat de procesul de hărțuire: sexuală, profesională, rasială, religioasă. Hărțuirea afectează dreptul fiecăruia dintre noi de a ni se respecta demnitatea personală la locul de muncă. Când colegii și în special superiorii, fie că li se spune “Turbatul”, “Uscatul”..., ne supun la presiuni exagerate care în mod evident
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
sau umilitor pentru persoana vizată de comportamentul respectiv”. Atenția cea mai mare a fost acordată hărțuirii de natură sexuală, pe care femeile în principal, dar nu în exclusivitate o suferă din partea bărbaților. Hărțuirea se poate însă declanșa și din cauza prejudecăților rasiale sau religioase, a apartenenței sau neapartenenței la un anumit sindicat, precum și din cauza atitudinilor manifestate față de tineri, persoane handicapate sau membri ai altor grupuri minoritare. Angajatorul poate lua următoarele măsuri: elaborarea și publicarea unei declarații clare de politică în privința acestei chestiuni
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
care întrevede, intermitent, în curs de formare, o nouă specie de om, homo planetarius, sau Mircea Eliade, în ultimul său interviu: Simt aici ceva, nu cosmopolit, ci universal. În Chicago sunt americani de tot felul, diferiți nu numai etnic sau rasial, dar și cultural; aceasta însă nu-i împiedică să formeze o unitate; iată un fapt care mă fascinează. Ce se întâmplă aici se va petrece oriunde pe planetă în următoarele trei sau patru sute de ani. Într-o astfel de perspectivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
nu e așa șovin precum au lăsat unii să se creadă. Toate scrierile sale tipărite ori manuscrise dovedesc o delicatețe desăvârșită În așa-zisa problemă evreiască și dacă Eminescu pomenește și de evrei face aceasta nu din punct de vedere rasial ci economic (Ă). În fond Eminescu nu este exaltatorul producției primitive și sunt sigur că azi ar fi aplaudat industrializarea țării inițiată de P.M.R. (Ă). În manuscrisul 2261, fila 20 stă scris repetat: Karl Marx, Carl Marx. În articole Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la «adăpost» și atât. Pe d-sa nu-l interesează stârpirea cauzei războaielor. D-sa vorbește de «posibilitatea de a ne vedea În liniște de treburile noastre, scutiți de o nedreaptă și putredă Întocmire socială, departe de superstiții și discriminări rasiale». D-sa uită Însă că această «liniște» și aceste «scutiri» s-au câștigat prin lupta dârză de zi cu zi și se Întăresc În luptă Împotriva celor care ne pândesc dreptul la liniște. Că R. Petrescu - care e atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reîntoarcerea țării, prin renunțarea la lupta de clasă în mediul rural și la încurajarea apariției gospodăriilor private, forme embrionare ale capitalismului în malaxorul imperialismului. În plus, se susținea că din punct de vedere național, liderii iugoslavi aplică "o politică național-șovinistă rasială de tip fascist" prin care minoritățile erau în permanență supuse unei largi palete de opresiuni. În ceea ce privește politica externă titoistă, aceasta era calchiată pe doi piloni consecutivi: denigrarea și "calomnierea" Uniunii Sovietice "folosind cele mai mârșave născociri împrumutate din arsenalul hitleriștilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
general o femeie să conducă Partidul Comunist. De aceste prejudecăți ar trebui să ținem seama și, spunea dânsa, sunt evreică, sunt venită nu de mult din Uniunea Sovietică, și există încă multe urme puternice ale influenței acestei politici de discriminare rasială, antisemită și munca fasciștilor români etc. etc. Așa este tovarășe, ai dreptate, dar nu putem și de aceea, spune ea, după ce a spus toate, eu aș propune pe tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej. Vă închipuiți ce discuție penibilă, dar de ce să mă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
moralitate extinsă la nivel social, s-ar diferenția prin "conținutul social nou" relativ la tipurile de etică anterioare și prin "lichidarea raporturilor sociale întemeiate pe proprietatea privată, pe exploatarea omului de către om, pe legături inechitabile între oameni, pe discriminări naționale și rasiale"; noua etică avea ca obiectiv central "construirea noilor raporturi sociale, întemeiate pe egalitate între oameni, pe colaborarea oamenilor în procesul muncii, făurirea unei noi ordini economice, social- politice și juridice" (Grigoraș: 1974, 138). Per ansamblu, morala și etica regimurilor leniniste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
obiectiv promovarea unor interese specifice ale economiei românești" (Nicolae: 2000, 178). De menționat faptul că statele africane rasiste, ca Africa de Sud, Rhodesia sau Namibia nu ocupau niciun loc pe agenda diplomatică a RSR, aceasta condamnând public în permanență "apartheidul și discriminarea rasială" (Gafton and the Romanian Section: 23 may 1979, 6-7). Dacă strategia prin care RSR și-a asigurat calitatea de membru în "Grupul celor 77" a fost încununată de succes, nu același lucru se poate spune și despre eforturile ei repetate
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Italia: cultură, istorie, literatură, economie, finanțe, sport. - Realizarea unui parteneriat cu TVR Internațional - Organizarea, periodic, de vizite ale reprezentanților mass-media italiene în România. h) Implicarea tuturor instituțiilor, organizațiilor, reprezentanților mass-media pentru transmiterea unui mesaj de evitare a xenofobiei și discriminării rasiale, riscuri majore ale acestei crize. i) Identificarea și cooptarea partenerilor în vederea evitării unei eventuale "vânători de vrăjitoare" ce �� ar putea decurge din actualul "Pact de siguranță publică" și care ar putea avea ca victime și cetățeni români onești, neimplicați în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192337_a_193666]
-
i �n istoriografie, resping�nd importan? a tr? s?turilor na? ionale 8. Ei uit? �n ce const? diferen? a dintre ? ovinism ? i faptul de a fi con? tient de tr? s?turile na? ionale. Drept urmare a exceselor unui anumit na? ionalism rasial din timpul secolului al XX-lea, unii intelectuali ignor? ? i dispre? uiesc aceste realit?? i, refuz�nd s? fac? distinc? ie �ntre diverse aspiră? îi na? ionale ? i minimaliz�nd existen? a diferen? elor na? ionale (adic? culturale). Totu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o ur? ne�mp? cat? pentru gentili. Erau str? ini ? i cuceritori, neav�nd nici un sentiment fă?? de Rom�nia ? i nu f? ceau nici un sacrificiu fă?? de ea. Iorga nu consideră toate acestea drept o persecu? ie religioas? sau rasial? , pe care, personal, le detesta. Pentru el erau �n joc existen? a na? ional? ? i caracterul rom�nesc al Rom�niei20. Iorga (chiar ? i Cuza) ? i mul? i al? i rom�ni �i simpatizau pe evreii sefarzi din Rom�nia. Iorga ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a lui Mo? a sau a ardeleanului Ion Bănea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democra? ie, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau �programe de partid�. Legiunea era antisemit? , dar Codreanu nu? i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasist?. Antisemitismul lui Codreanu era �ns? patetic, purt�nd toate semnele antisemitismului f? r? rasismul lui Hitler. �n viziunea lor alb? negru, membrii Legiunii prosl? veau na? iunea rom�n? ? i istoria ei bimilenar?. Karl Marx prefigurase o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poate aduce contribu? ia la patrimoniul universal. El consider? �purificarea etnic? � (sau Holocaustul) drept un fenomen aproape rutinar: �Pe parcursul istoriei au existat �ntotdeauna �ncerc? ri de aplicare a unei �solu? îi finale� pentru grup? rile str? ine, pentru cele rasial? etnice indezirabile ? i pentru cele religioase prin expulz? ri, extermin? ri sau convertirea la �adev? rata religie�2. Astfel, pre? edintele Tuchman punea pe acela? i plan ac? iunile usta? ilor din 1941, Holocaustul ? i �purificarea etnic? �. Principalii consilieri ai pre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și de la ei, așa cum punctează teoriile învățării sociale. De asemenea, din sociologie se pot valorifica în domeniul educației adulților o serie de teorii și rezultate ale unor cercetări referitoare la: - diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES), cu filiale județene, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care luptă împotriva oricărei discriminări, fie ea de natură sexuală, culturală, rasială sau religioasă. • Institutul Intercultural din Timișoara, în cei peste zece ani de existență, a devenit un nume de referință în domeniul educației interculturale, al dialogului intercultural, derulând, de exemplu, o serie de proiecte pentru integrarea și susținerea afirmativă a etniei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de la ei, așa cum punctează teoriile învățării sociale. De asemenea, din sociologie se pot valorifica în domeniul educației adulților o serie de teorii și rezultate ale unor cercetări referitoare la: - diviziunea muncii, mobilitatea socială, relațiile dintre diverse grupuri etnice,religioase, rasiale, mecanisme de presiune socială și acțiunea acestora (de exemplu, de la sistemele de semnificații - prejudecăți, stereotipuri, clișee, standarde, tipare preconceptuale, modele culturale - până la modă, limbaj sau modalități de propagandă și persuasiune, manipulare) etc.; - analizele macrosociologice care vizează schimbarea socială și criza
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bază tradiția marxistă, nume de referință pentru acest grupaj fiind Th. Adorno, E. Fromm, H. Marcuse, E. Bloch și J. Habermas. Analizele se focalizează asupra contextului în care învățarea are loc (deplasând accentul de la individual la social), explorând problemele inegalității rasiale, de clasă, de gen, ale puterii și opresiunii, ale alienării și manipulării maselor, perpetuarea lor în câmpul educațional și efectele lor asupra individului/grupurilor sociale. Sunt analizate mai ales instituțiile care perpetuează obstacolele în calea emancipării, cele educaționale numărându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Comisia Națională în Domeniul Egalității de Șanse între Femei și Bărbați (CONES), cu filiale județene, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care luptă împotriva oricărei discriminări, fie ea de natură sexuală, culturală, rasială sau religioasă. • Institutul Intercultural din Timișoara, în cei peste zece ani de existență, a devenit un nume de referință în domeniul educației interculturale, al dialogului intercultural, derulând, de exemplu, o serie de proiecte pentru integrarea și susținerea afirmativă a etniei
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
birocrației reprezentative, este importantă măsura În care administratorii politicilor de gen (birocrații din administrația publică) sunt reprezentanți pasivi sau activi ai intereselor femeilor, principala ipoteză fiind aceea că, spre deosebire de alte forme ale reprezentării active În sfera administrației publice - de exemplu, rasială, etnică etc. -, femeile birocrate nu reprezintă voit și conștient interesele femeilor, comportamentul birocratic inhibând identitatea de gen. În acest context, un punct de interes este problema feedbackului instituțional al politicii 1 și cea a arenelor de acțiune politică 2, efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]