46,314 matches
-
și sprijinită de Uniunea Sovietică, al cărei scop era destabilizarea situației din țară și pregătea o incursiune a Armatei Roșii în România cu scopul de a ocupa Basarabia. Incidentul a fost pus în legătură cu planul Cominternului cu privire la România, conceput de Federația Comunistă Balcanică și liderul comunist bulgar Vasil Kolarov (secretar general al Cominternului în 1922-1924) la mijlocul anului 1924 — implicând o acțiune simultană a trupelor sovietice și a organizațiilor comuniste de pe teritoriul Basarabiei. Așadar, la Tatarbunar a fost vorba despre o acțiune armată
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
Sovietică, al cărei scop era destabilizarea situației din țară și pregătea o incursiune a Armatei Roșii în România cu scopul de a ocupa Basarabia. Incidentul a fost pus în legătură cu planul Cominternului cu privire la România, conceput de Federația Comunistă Balcanică și liderul comunist bulgar Vasil Kolarov (secretar general al Cominternului în 1922-1924) la mijlocul anului 1924 — implicând o acțiune simultană a trupelor sovietice și a organizațiilor comuniste de pe teritoriul Basarabiei. Așadar, la Tatarbunar a fost vorba despre o acțiune armată organizată de pe teritoriul U
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
Basarabia. Incidentul a fost pus în legătură cu planul Cominternului cu privire la România, conceput de Federația Comunistă Balcanică și liderul comunist bulgar Vasil Kolarov (secretar general al Cominternului în 1922-1924) la mijlocul anului 1924 — implicând o acțiune simultană a trupelor sovietice și a organizațiilor comuniste de pe teritoriul Basarabiei. Așadar, la Tatarbunar a fost vorba despre o acțiune armată organizată de pe teritoriul U.R.S.S. prin conlucrare cu agenții comuniști infiltrați în provincie și membrii P.C.R.. Obiective reale ale acțiunii au fost destabilizarea situației din România și
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
întrerupt negocierile cu Uniunea Sovietică. Răspunsul Moscovei a fost destul de clar: „Până la desfășurarea unui referendum, vom considera Basarabia ca parte integrantă a Ucrainei și a Uniunii Sovietice”. În perioada imediat următoare, rușii au conceput un plan pentru declanșarea unei revoluții comuniste în România, în urma căreia Basarabia să fie anexată de URSS. Aceștia aveau în vedere nemulțumirile țăranilor basarabeni legate de politica agricolă a guvernului român, în special de reforma agrară din 1921. Desfășurarea evenimentelor Pe 2 iunie 1924, mai multe persoane
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
faptul că „cei 20 de suspecți, care au fost capturați lângă Nicolaevca, au sosit din Bulgaria, de la Varna. Mărturiile lor au fost confirmate de declarațiile a doi comitagii prinși în Cadrilater, care au recunoscut că au fost trimiși de Biroul comunist de la Sofia, pentru propagandă comunistă". Într-un alt articol, din ziarul „Îndreptarea" din 23 septembrie 1924, se vorbea despre un complot descoperit în Bucovina, care era similar cu cel produs în sudul Basarabiei. Se menționa că descoperirile făcute demonstrază unui
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
suspecți, care au fost capturați lângă Nicolaevca, au sosit din Bulgaria, de la Varna. Mărturiile lor au fost confirmate de declarațiile a doi comitagii prinși în Cadrilater, care au recunoscut că au fost trimiși de Biroul comunist de la Sofia, pentru propagandă comunistă". Într-un alt articol, din ziarul „Îndreptarea" din 23 septembrie 1924, se vorbea despre un complot descoperit în Bucovina, care era similar cu cel produs în sudul Basarabiei. Se menționa că descoperirile făcute demonstrază unui plan conform căruia se produc
Planul de invadare a Ucrainei, STRATEGIE SIMILARĂ exersată în România () [Corola-website/Journalistic/102255_a_103547]
-
: ABC-ul Anarhismului comunist este o introducere la principiile de anarhism și comunism anarhist scrisă de Alexander Berkman. Publicată pentru prima dată în 1929 de către Vanguard Press, după ce părți din ea au apărut în "Freie Arbeiter Stimme", "Acum și După" a fost retipărită de
Acum și după () [Corola-website/Science/337549_a_338878]
-
anarhist scrisă de Alexander Berkman. Publicată pentru prima dată în 1929 de către Vanguard Press, după ce părți din ea au apărut în "Freie Arbeiter Stimme", "Acum și După" a fost retipărită de mai multe ori, adesea sub titlul Ce este anarhismul comunist? sau Ce este anarhismul?. Datorită prezentării sale privind filosofia anarhisă într-un limbaj simplu, "Acum și După "a devenit una dintre cele mai cunoscute introduceri la anarhism în tipăritură. Anarhistul Stuart Christie a scris că "Acum și După" este "printre
Acum și după () [Corola-website/Science/337549_a_338878]
-
scris că "Acum și După" este "printre cele mai bune introduceri la ideile de anarhism în limba engleză". Istoricul Paul Avrich a descris-o ca fiind "un clasic" și a scris că a fost "cea mai clară expunere a anarhismului comunist în limba engleză sau orice altă limbă". Mișcarea anarhistă a fost sub asediu în timpul anilor 1920. Statele Unite deportase sute de anarhiști, inclusiv Berkman și Emma Goldman, în 1919. În nou creata Uniune Sovietică, anarhiștii ruși erau arestați de Ceka și
Acum și după () [Corola-website/Science/337549_a_338878]
-
și a anarhiștilor în ochii publicului. Lucrarea lui Berkman explică filosofia anarhistă în termeni pe care cititorii neinițiați îi pot înțelege. Capitolele cărții sunt scurte, și multe dintre ele încep cu întrebări ("de exemplu", "Este anarhismul violență?” , "Va funcționa anarhismul comunist?"). Un număr de idei pe care el le discută sunt similare cu cele propuse în "Cucerirea pâinii" de Peter Kropotkin, pe care Berkman îl citează de-a lungul lucrării. Berkman evită felul de jargon și de limbaj tehnic care este
Acum și după () [Corola-website/Science/337549_a_338878]
-
ediție a fost publicată cu o prefață de Emma Goldman. O ediție britanică a fost publicată în 1942 de Freedom Press în Londra. De atunci, cartea a fost retipărită de multe ori. Edițiile on-line de "Acum și După: ABC-ul Comunist Anarhism":
Acum și după () [Corola-website/Science/337549_a_338878]
-
este un film românesc de televiziune din 1995 scris și regizat de Malvina Urșianu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Tamara Crețulescu, Valeriu Popescu, Tania Popa și Valentin Teodosiu. O arhitectă este arestată de Securitatea comunistă după ce prietenul ei a fugit în Occident. În perioada detenției naște o fată. După Revoluția Română din 1989 este eliberată dar rămâne șomeră în timp ce fiica ei nu-i înțelege problemele.
Aici nu mai locuiește nimeni () [Corola-website/Science/337553_a_338882]
-
poezie patriotică, aș fi zâmbit neîncrezător sau, după caz, i-aș fi râs în nas. Ei bine, Efectul Placebo m-a vindecat de această prejudecată (postmodernă?, globalistă?), demonstrându-mi contrariul. Într-un limbaj răsturnat, în răspăr cu lacrimogena producție patriotardă comunistă și postcomunistă, Val Mănescu deplânge pierderea fiorului național(ist): „și țara mea devine cu timpul ea însăși glorios neant“, descoperindu-se, cu simulată naivitate, incapabil să dezerteze de la aceste valori, pe care le cântă în forme temperat-lucide, pentru a nu
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
au fost 600 de incinerări, față de până la 225 în 1944. Contactul stabilit între Federația Internațională ICF și Socieatea Cenușa la sfârșitul anului 1946 a fost ultimul succes realizat după o perioadă de zeci de ani, cu puțin înainte ca regimul comunist să fie instalat. În 1948, Crematoriului Cenușa a fost naționalizat, fiind trecut în proprietatea Primăriei București. Aceasta a dus la ruperea legăturilor cu Internațional Federation Cremation, ceea ce practic a însemnat sfârșitul mișcării cremaționiste din România. În ciuda caracterului ateu proclamat al
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
În 1948, Crematoriului Cenușa a fost naționalizat, fiind trecut în proprietatea Primăriei București. Aceasta a dus la ruperea legăturilor cu Internațional Federation Cremation, ceea ce practic a însemnat sfârșitul mișcării cremaționiste din România. În ciuda caracterului ateu proclamat al regimului, în perioada comunistă nu au fost edificate alte crematorii în România. În perioada comunistă, multe figuri proeminente ale regimului, inclusiv Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Lothar Rădăceanu, Ana Pauker, Nicolae Goldgerber, Ladislau Vass, Mihail Macavei etc. au fost incinerate
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
Primăriei București. Aceasta a dus la ruperea legăturilor cu Internațional Federation Cremation, ceea ce practic a însemnat sfârșitul mișcării cremaționiste din România. În ciuda caracterului ateu proclamat al regimului, în perioada comunistă nu au fost edificate alte crematorii în România. În perioada comunistă, multe figuri proeminente ale regimului, inclusiv Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica și Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Lothar Rădăceanu, Ana Pauker, Nicolae Goldgerber, Ladislau Vass, Mihail Macavei etc. au fost incinerate, iar cenușa lor a fost plasată în "Monumentul Eroilor pentru Libertatea
Incinerarea în România () [Corola-website/Science/337556_a_338885]
-
literaturii și publicațiilor literare din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1969-1983). Se pensionează în 1983 pe motiv de boală. Funcțiile deținute i-au oferit puterea de a cenzura publicarea unor cărți, care nu se încadrau în ideologia culturală a regimului comunist. a fost considerat de contemporani un om duplicitar și aservit regimului comunist, care a susținut protocronismul și i-a criticat pe cei care încercau să demonstreze incompatibilitatea dintre comunism și cultură. L-a acuzat pe poetul Ștefan Augustin Doinaș cu
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
pensionează în 1983 pe motiv de boală. Funcțiile deținute i-au oferit puterea de a cenzura publicarea unor cărți, care nu se încadrau în ideologia culturală a regimului comunist. a fost considerat de contemporani un om duplicitar și aservit regimului comunist, care a susținut protocronismul și i-a criticat pe cei care încercau să demonstreze incompatibilitatea dintre comunism și cultură. L-a acuzat pe poetul Ștefan Augustin Doinaș cu prilejul Colocviului Național de Poezie de la Iași (18-20 octombrie 1978) că a
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
Valeria Răcilă, viitoare campioană olimpică în 1985. Trei ani mai târziu, cei doi au decis să se căsătorească. Deoarece van Groningen era străin, vizitele sale în România erau dificile din cauza obligativității obținerii vizelor pentru 30 de zile impuse de regimul comunist, iar formalitățile legate de căsătorie au durat 7 luni și au fost complicate. În 1986, cei doi s-au mutat în Olanda și au devenit părinții a doi copii. Cuplul a continuat să viziteze România cel puțin o dată pe an
Steven van Groningen () [Corola-website/Science/337580_a_338909]
-
Stația radio Galbeni este a doua stație de transmisie de mare putere din România și se află în Comuna Filipești, Bacău. A fost construită în anii '50 de regimul comunist român cu inițiativa sovieticilor pentru a interfera cu Radio Europa Liberă și Vocea Americii. În anul 1969 toate emițătoarele MA au trecut la programe Radio România Internațional și Radio România Actualități (Radiodifuziunea Română) pentru personalul care lucrează pe navele românești
Stația Radio Galbeni () [Corola-website/Science/337579_a_338908]
-
funcția de cartier general al Armatei Sovietice de pe Frontul Leningrad în timpul asedierii orașului în cel de-al Doilea Război Mondial. Clădirea institutului a fost folosită ca sediu al autorităților orașului până în 1991. Din moment ce conducerea orașului se afla în mâinile Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și ale organizațiilor sale locale, clădirea a fost ocupată de funcționarii organizației de partid din oraș (care a fost redenumit „Leningrad”) și, mai important, de organele de conducere ale regiunii Leningrad. Din acel moment, clădirea a fost
Smolnîi () [Corola-website/Science/337597_a_338926]
-
Suprem al Uniunii Sovietice a acordat universității Ordinul Lenin cu ocazia celei de-a 125-a aniversare și pentru contribuția sa la dezvoltarea științei și a culturii. În 1948 Consiliul de Miniștri a numit universitatea după Andrei Jdanov, un lider comunist recent decedat. Această decizie a fost revocată în 1989, în timpul Perestroikăi. În perioada 1949-1950 mai multe cadre didactice au murit în închisoare în timpul anchetării Afacerii Leningrad fabricată de către conducerea sovietică centrală, iar ministrul educației al RSFSR, fostul rector Alexandr Voznesenski
Universitatea de Stat din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337643_a_338972]
-
(numită in istoriografia comunistă și "Proclamarea Republicii Populare Române", "Ziua Republicii" sau "abdicarea Regelui") reprezintă acțiunea ilegală, de forță, petrecută în perioada 30 decembrie 1947 - 3 ianuarie 1948 prin care comuniștii români, sprijiniți de ocupanții militari sovietici, au impus Regelui Mihai, prin șantaj și
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
Populară Română (prin încălcarea Constituției în vigoare la acea dată) și au silit Familia Regală să părăsească țara într-un exil forțat care a durat până în anul 1997. Ziua de 30 decembrie 1947 a marcat momentul instalării complete a dictaturii comuniste în România, prin înlăturarea ultimelor obstacole care mai îngrădeau abuzurile regimului adus de sovietici: Constituția democratică din 1923, forma de guvernământ monarhică și persoana Regelui. Schimbările politice fundamentale aduse de lovitura de stat s-au petrecut fără aprobarea națiunii române
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
s-a făcut la inițiativa Regelui Mihai și a unui grup restrâns de colaboratori apropiați. După înfăptuire, ea s-a bucurat de o susținere masivă din partea partidelor politice (Partidul Național Liberal,Partidul Național Țărănesc, Partidul Social Democrat și micul Partid Comunist Român), a Armatei și a marii majorități a populației, fiindcă corespundea intereselor majore ale națiunii: ieșirea cât mai rapidă dintr-un război deja pierdut, limitarea pierderilor umane și materiale, obținerea unor condiții de pace mai favorabile, netransformarea teritoriului țării în
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]