46,082 matches
-
teren; din partea majorităților se manifestă intoleranță, datorită temerii că își pierd identitatea și modul de viață; mulți imigranți, mai ales tinerii sunt în mod disproporționat loviți de șomaj, se consideră discriminați și se organizează în grupuri pe criterii etnice ori rasiale, ca mijloc de apărare; ca reacție, apar mișcările extremiste în jurul ideilor național-șovine și xenofobe în rândurile majorității. Desigur, persoanele care fac parte din minorități trebuie să respecte legile și, pentru rațiuni de ordine publică, securitate, sănătate, morală, trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
parte din minorități, ca și grupurile ca atare, constituite pe bază de rasă, culoare, ascendență sau origine etnică ori națională, indiferent dacă astfel de grupuri sunt sau nu sunt recunoscute, intră sub incidența Convenției pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din 1965, din punctul de vedere al drepturilor lor individuale. Acest lucru nu depinde de acceptarea unei definiții ori a unei clasificări a minorităților, probleme pe care practica le-a rezolvat de la caz la caz, în funcție de împrejurările concrete din fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
terorismului se negociază un proiect de Convenție generală privind terorismul internațional, ale cărui linii directoare prevăd: considerarea activităților teroriste drept infracțiuni supuse pedepselor legale și extrădarea celor vinovați; abrogarea textelor de lege care stipulează derogări pe motive politice, filosofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase etc. Exista convingerea că se va ajunge, cu acest prilej, și la o definiție general acceptată a terorismului. În cadrul Adunării generale a ONU, statele s-au angajat să-și coordoneze mai bine inițiativele antiteroriste. La rândul său, Consiliul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
o formă istorică de comunitate umană, caracterizată prin comunitate de limbă, de teritoriu, de viață economică și prin comunitatea de factură psihică, ceea ce se manifestă în esență în comunitatea culturii naționale 36. Națiunea nu este un fenomen etnic sau biologic (rasial), ci un fenomen social, constituit ca urmare a unui îndelungat proces istoric, în cursul căruia diferite neamuri, popoare și rase s-au amestecat între ele, dând naștere națiunii 37. Într-un dicționar juridic englez relativ recent termenul "națiune" este definit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
oameni existentă sub forma unei societăți organizată juridic, de obicei locuind o porțiune distinctă de teritoriu, care vorbește aceeași limbă, folosește aceleași obiceiuri, având o continuitate istorică și care se distinge de alte grupuri similare prin originea și caracteristicile lor rasiale și în general, dar nu în mod necesar, care trăiește sub aceeași guvernare și suveranitate 38. Totodată, având în vedere caracterul de stat federal al SUA, se precizează că potrivit dreptului constituțional american cuvântul "stat" se aplică la membrii Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a libertăților fundamentale, conform Cartei". In acest scop, se arată in Declarație, ,,b) statele trebuie să coopereze pentru a asigura respectarea universală și punerea în aplicare a drepturilor omului și a libertătilor fundamentale pentru toți, ca și a eliminării discriminării rasiale și a intoleranței religioase sub toate formele lor". 25 După cum arată E. Mc Whinney, acest principiu nu este mai important sau mai puțin important decât celelalte principii. Pe de altă parte, nu există nici o justificare juridică pentru încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Tribunalului Arbitral Mixt); Convenția germano-poloneză, referitoare la Silezia Superioară, 15 mai 1922; Pactul Societății Națiunilor. 31 Convenția și Protocolul referitoare la statutul refugiaților; Convenția privind statutul apatrizilor; Convenția asupra reducerii cazurilor de apatridie; Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare rasială; Convenția internațională asupra eliminării și reprimării crimei de apartheid; Convenția împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, Tribunalul administrativ al Națiunilor Unite etc. 32 . E.I. Daes, La condition de l'individu et le droit international
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din 1960 până în 2005, deținând funcții de conducere în Centrala M.A.E. director și secretar general, iar în străinătate a fost ambasador al României în Danemarca și Federația Rusă. Este expert în Comitetul O.N.U. pentru eliminarea discriminării rasiale. Este autor al unor lucrări de bază, dintre care menționăm: Tratatul de drept internațional (3 vol.), Drepturile omului, Drepturile minorităților în mileniul III și Discriminarea rasială. 1 Convenția a fost semnată de 42 State, din cele 45 State membre ale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Danemarca și Federația Rusă. Este expert în Comitetul O.N.U. pentru eliminarea discriminării rasiale. Este autor al unor lucrări de bază, dintre care menționăm: Tratatul de drept internațional (3 vol.), Drepturile omului, Drepturile minorităților în mileniul III și Discriminarea rasială. 1 Convenția a fost semnată de 42 State, din cele 45 State membre ale Consiliului; sunt părți 35 state membre; nu au semnat-o Andorra, Franța și Turcia; șapte state semnatare nu au ratificat Convenția. 2 Doc.CM( 94) 161
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a constituit subiectul dezbaterilor în tradițiile de mai tarziu. Respingând discrimin]rile rasiale și pe cele impuse de sistemul castelor, Buddha a afirmat c] originea natural] constituie un criteriu artificial de diferențiere a indivizilor și c] singurele distincții care merit] a fi luate în seam] sunt cele de caracter. Acordând oamenilor posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se pronunț] cu privire la problemele sociale, cu excepția divorțului, si toate atribuirile legate de doctrine politice sunt eronate”. Nu se pronunț] cu privire la r]zboi, pedeapsa capital], jocuri de noroc, justiție, administrarea legii, împ]rțirea bunurilor, socialism, uniformizarea veniturilor, egalitatea sexelor, discriminarea rasial], egalitatea șanselor, tiranie, libertate, sclavie, autodeterminare sau contracepție. A fi pentru oricare dintre acestea sau împotriva lor nu implic] o atitudine creștin] în condițiile în care prin „creștin” se înțelege ceea ce Iisus învăț] în evangheliile sinoptice”. Exist] p]reri potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu pentru ceea ce se poate întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întâmpla în momentul în care o societate consider] c] unele vieți nu merit] s] fie tr]ițe, motivația din spatele acestor omoruri nu a fost nici compasiunea, nici respectul pentru autonomie; au fost, măi degrab], prejudicii rasiale și credința c] puritatea rasial] a poporului (volk) impunea eliminarea anumitor indivizi și grupuri. Dup] cum am mai spus, în Olanda se desf]șoar] în prezent un „experiment social” cu eutanasia activ] voluntar]. Pan] acum, nu avem nici o dovad] c] acest fapt i-a împins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebui s] alegem între aceste criterii ale statutului moral? Dou] lucruri sunt clare. În primul rând, nu putem alege un criteriu sau altul în virtutea preferinței personale. Rasiștii nu sunt îndrept]titi s] recunoasc] valoarea moral] doar a membrilor propriului grup rasial, din moment ce ei nu au putut demonstra c] membrilor raselor „inferioare” le lipsesc caracteristici ce pot fi considerate în mod rațional ca fiind relevante pentru statutul moral. În al doilea rând, o teorie a statutului moral trebuie s] ofere argumente plauzibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirmat c] tratamentul preferențial promoveaz] rasismul deoarece maximalizeaz] credință c] persoanele de culoare angajate pentru o slujb] sau acceptate la o universitate sunt mai puțin capabile decât albii de lang] ele; autorul a atras atenția și asupra faptului c] incidentele rasiale reprezentau doar o „mic] parte din ceea ce se va întâmpla în anii urm]tori”. Cei care promoveaz] tratamentul preferențial au replicat c], deși acesta poate provoca animozitate de scurt] durat], pe termen lung va duce la o societate armonioas] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mic] parte din ceea ce se va întâmpla în anii urm]tori”. Cei care promoveaz] tratamentul preferențial au replicat c], deși acesta poate provoca animozitate de scurt] durat], pe termen lung va duce la o societate armonioas] din punct de vedere rasial și sexual. Mulți afirm] și c] este justificat deoarece ajut] la compensarea celor care fost afectați în mod negativ de practici și atitudini rasiste și sexiste. Acest eseu reprezint] o încercare de evaluare a acestor afirmații. Așa cum sugereaz] precedentul paragraf
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți. Majoritatea societ]ților încalc] ambele aspecte ale principiului egalit]ții de șanse. De exemplu, în majoritatea societ]ților, unii oamenii au un statut inferior deoarece au disabilit]ți sau sunt în vârst], femei sau membrii ai unei minorit]ți rasiale. În majoritatea societ]ților aceste inc]lc]ri ale primei p]rți a principiului șanselor egale sunt completate de inc]lc]ri ale celei de-a doua p]rți a principiului menționat. Școlile pentru bogați sunt, în medie, mai bune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au fost sistematic lipsiți de egalitate de șanse din cauza unor caracteristici vizibile, precum culoarea pielii sau sexul. Cei care promoveaz] argumentul tratamentului preferențial bazându-se pe consecințele viitoare consider] c] acesta va înlesni atât egalizarea șanselor prin intermediul elimin]rii stereotipurilor rasiale și sexuale, cât și prin producerea unor consecințe mai adânci și mai importante din punct de vedere egalitarist. Dac] ne-am fi bazat exclusiv pe principiul oportunit]ții de șanse pentru a distribui pozițiile, ar fi fost mult mai probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt mai bine preg]titi. Interesele persoanelor cu disabilit]ți sunt și mai des ignorate, prin inc]lc]rile celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu are nici un motiv s] acopere compensațiile pentru persoanele de culoare neagr]. Nu g]sesc nici un merit acestei obiecții. În America, cel putin, discriminarea negrilor a fost mult mai puternic] din punct de vedere istoric decât cea a altor grupuri rasiale sau etnice. Mai mult, în timp ce diferitele grupuri etnice europene erau discriminate în mod evident, acestea au profitat de pe urma discrimin]rilor mai severe asupra negrilor c]ci, în timp ce europenii emigrau în America pentru a-și g]și de lucru, negrii erau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
beneficiarii tipici ai tratamentului preferențial nu au motive reale pentru compensație. Au afirmat c] negrii și femeile din clasele mijlocie și superioar] nu sunt afectați de atitudini rasiste și sexiste. Datorit] victoriilor repurtate de drepturile civile, majoritatea formelor de discriminare rasial] și sexual] este ilegal], iar potențialii discriminatori vor fi precauți în ceea ce privește actele de discriminare împotriva negrilor și femeilor care au educația și resursele financiare necesare s] îi fac] s] pl]teasc] pentru ilegalit]țile comise. Acest lucru nu înseamn] ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cut este acordarea locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]