6,312 matches
-
cita și din L. A. Madan, Gramatica moldovineascî, Tiraspol, 1933: „limba norodului moldovinesc în curjirea întrejii istorii a eștirii [existenței,(n.n.)] lui s-o diosîghit di limba româneascî [...]. Limba moldovineascî este de sînii stătători, diosîghitî di limba româneascî “. footnote> . Pentru a împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar în spațiul dintre Prut și Nistru (boleșniță <footnote Cuvîntul este explicat de dicționar prin boleaznă, prezent în dicționarele românești cu mențiunea „popular“. Similară este situația lui alarmă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de „a muri”, cum se spune. A, ai să-mi replici că „voi, zeii”, sunteți dotați cu nemurire ca și... materia, nu-i așa? A, te-am jignit, zeule, comparându-te cu ubicua și „inferioara” materie, dar am să te Împac spunându-ți că, după cum am aflat din ultimele lecturi filozofice, materia, substanța poate fi și „altceva” decât „ceea ce ne cade sub simțuri”; Kant, marele Kant ne Învață că materia este o „categorie preconcepută”, „apriorică”, cum Îi zice, și În acest
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de ateism - Nietzsche, care În repetate rânduri s-a apărat de Învinuirea de a fi ca atare! Și, prin această frază, ca și prin altele care sunt În consonanță, În profundă armonie muzicală și ideatică cu ea, Nietzsche nu ne Împacă oare cu această hidră, cu acest monstru antic, cum apare el uneori și multora, monstru hibrid ce ne așteaptă la intrarea În cetatea Tebei, adică a vieții lucide și demne - cu Destinul... cu Soarta?! La care avem dreptul fiecare om
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
calculele doar pe cei care se aflau sub ochii săi. Deoarece milioane de oameni nu pot trăi decenii la rând cu speranțe care se arată din ce În ce mai puțin realiste; de altfel, un regim tiranic știe că, à la longue, oamenii se Împacă cu starea de fapt din grija pentru familie, din grija profesională, dintr-o necesitate minimă de previzibilitate și chiar de-o oarecare onorabilitate!... Iar greșeala mai ales a ultimului deceniu al cuplului prezidențial a fost tocmai desconsiderarea acestor minime deziderate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
istoriei, pe care ni le propune uneori un poet precum Eminescu. În acest context figurile noastre tragice sunt tragice între altele, fiindcă le sacrificăm de mai multe ori, atunci când dorim pentru noi un alt chip, în strania încercare de a împăca răspunsul existenței noastre... Construindu-și cartea inteligent, Theodor Codreanu evită capcana cea mai primejdioasă, aceea de a face din Eminescu o realitate încremenită în festivisme și retorisme de doi bani, exprimate în vechi sau noi limbaje de lemn. Demonstrând o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bârfă care a fost escaladată de critica dăscălească anterioară, în goana după eroi ideali: pentru faptele lor, Eminescu nu i-a iertat niciodată pe Slavici și pe Maiorescu (care l-a și băgat în cămașa de forță) dar s-a împăcat finalmente cu Caragiale, trecându-i cu vederea faptele armăsărești. Nu intenționam să povestim volumul lui Theodor Codreanu, Caragiale abisal, ci să-l facem pe cititor dornic să-l studieze în amănunt. Dând dovadă de o premoniție fără egal și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cel care se afla în conflict cu toată lumea. Cu "proba" de violență a limbajului (semn important pentru un anume model medical) omul politic (cel de la putere) găsește și a găsit soluția. Cât a decis T. Maiorescu și cum s-a împăcat el cu această măsură rămâne o problemă deschisă. Unele însemnări din jurnalul acestuia ridică posibile îndoieli, semne de întrebare, lângă adevărul sprijinului dat de Maiorescu poetului. Th. Codreanu restabilește cu acribie topica elementelor (și a evenimentelor) cu observații de finețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar în ireproșabilitate. "Cald și frig scria lorga, la moartea marelui critic nu i-a fost nimănui lângă dânsul". Nu e vorba de un atac antimaiorescian, ci de putința de a primi un adevăr inconfortabil. Probabil, în timp, ne vom împăca cu ideea. E limpede că avem de-a face și cu un caz Maiorescu. Profeticul său studiu (1889) ridică soclul eminescianismului; la sacrificarea asumată liber de poet se adaugă sacralizarea pe care vocea maioresciană o anunță. Dar relațiile celor doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
condiția umană (cum observase E. Lovinescu) ar putea fi un teren excelent pentru "campaniile" criticilor, scotocind prin magazia cu locuri comune. Pricină pentru care Al. Dobrescu, am văzut, s-a ocupat de detractori, cercetând textele și contextele. El nu se împacă, nicidecum, cu dictatura mitului, cu bigotismul; dincolo de cabalele politice, comploturile iudaice, fronda juvenilă și puerilă vrea să afle în ce măsură adversitatea, iscată și de resorturi psihologice, iritată poate de frustrante "ziduri de iubire" cade în gesturi blasfemiatoare, devenind hulă logoreică. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
inoperante prin includerea ori excluderea a foarte mulți scriitori care au fixat identitatea unui curent ce "a avut oroare de identitate". Odată cu stingerea "războiului rece" și, mai ales, odată cu 11 septembrie 2001, își face loc o nouă mentalitate numită "transmodernism", împăcând astfel postmodernismul cu tradiția "într-un spațiu al transparențelor", iar exemplul cel mai grăitor oferit de profesorul Codreanu este cel al mișcării ecumenice de reconciliere a celor două biserici despărțite prin Marea Schismă și al exemplarului transmodernism al Papei Ioan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
părea bine. Concediu, când luați ? Dacă îți trimit fotografiile, vezi, poate putem să ne scoatem carnet mai curând. Am economisit ceva bani. Vreau să-mi iau pentru plapumă, neapărat. Fiindcă o vreau de sărbători gata. Tu cu masa cum te împaci? Noi mai avem cantina până la 1 aprilie. Nașu a plecat în concediu? Scrie mi adresa nașei, am uitat să o iau la plecare. Te pupă dulce și apăsat soția ta care te dorește mult, Mia. Cele cuvenite de la colege, Miuța
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Autorizații nu se mai scot, așa că vom veni mai ușor. În cazul de poți veni la școală, ai grijă și anunță-mă din timp, fiindcă s-ar putea să ne întretăiem drumul. De gazdă nu-mi scrii nimic. Cum te împaci? Tot în camera din față, stai? Cum se comportă? Aș vrea să fie altfel de oameni. Prea sunt curioși! Jeny e bine, la fel și al ei soț, duminică am fost la ei, le-am promis că sâmbătă le facem
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să-mi schimb planurile, dar sper că și tu, ca și mine, vom rămâne cuminți și vom răbda și aștepta revederea pentru atunci când timpul ne va permite. Fetele gazdei, ce fac? Au mai prins pește? Tu cu masa, cum te împaci? Mănâncă mult, mult de tot, să mi-o iei înainte cu burticica, știi tu cum te vreau eu! Te pupă cu dor mult și cu drag, Mia. P.S. Ce zici, de gogonele, nu te înțeleg, ale tale? Eu nu am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai sănătos și mai voinic decât ai plecat. Pe aici, totul e bine, vreau să mă refer la școală, mai mult, pot să-ți spun, eu o fac pe directoarea, sunt deci suplinitoarea ta. Dar asta nu-i nimic. Ne împăcăm foarte bine. De mine nu duce tu grijă, parcă precum acum, nu a fost niciodată lumea atât de drăguță... Totul e normal în unele direcții. Vin mereu musafirii la baracă. Pe data de 15 l. c. va fi deschiderea și pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
întreabă, când mergem la băi, la tăticu? Acum doarme, e liniștită, cred că mâine îți va scrie și ea. Astăzi mi-a cerut toc și hârtie, să-i scrie bunichii. Îmi pare bine că ți-ai găsit camarazi și te împaci bine cu ei. De altfel, unde ai fost tu să nu te acomodezi? Văd că nu prea ți-a fost aminte să ne scrii mai mult. Mie îmi este dor tare de tine și aș vrea să fim cât de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
de toate. Am pus-o să mi spună tot ce face pe acolo. A luat amândouă examenele foarte frumos. Deci puful se cam transformă în pene. Arată foarte bine. S-a emancipat mult, are aerul Clujului. Îmi spune că se împacă bine cu colegele, mai ales cu cele pe care le-a cunoscut acolo și nu cele de pe meleagurile noastre. E un copil atât de bun. Cea mai bună prietenă a mea. Mă grăbesc să vă răspund pentru că simt nevoia să
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru altă o săptămână”, iar când s-au întors acasă le-au sosit copiii din Africa și de atunci, din 18 iulie, ei sunt „foarte ocupați cu ei, mai cu seamă de cele două nepoțele care, vedeți dumneavoastră, nu se împacă între ele ca două surori iar toate ponoasele le tragem noi, cu plăcere, ca bunicii care își adoră nepoții”. Între timp, tot el spunea, „s-a mai plimbat” cu fiul său de vreo trei ori la București pentru anumite treburi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
m-am adresat nici unei edituri din capitală, fiindcă sunt lucrări de autori cu nume de rezonanță, care așteaptă de 2-3 ani să le vină rândul la tipar, din diverse motive, mai ales lipsa de hârtie și, fiindcă nu mă pot împăca cu procedeul ce se întrebuințează „mai veniți altădată”. Dar, cel mai puternic motiv care mă împiedică a mă adresa în altă parte, îl constituie dorința ca Bârladul să aibă meritul de a fi tipărit o asemenea lucrare, fiind vorba de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale Noile realități geopolitice apărute după 1918 nu au rezolvat problemele securității naționale ale României, ci dimpotrivă, acestea s-au înmulțit și diversificat. În primul rând, unele state învinse, ca Ungaria și Bulgaria, nu s-au împăcat cu ideea pierderilor teritoriale și nici cu clauzele militare ale tratatelor de pace, acționând pentru eludarea prevederilor acestora. Fără armate numeroase, aceste state au alocat fonduri și au întărit compartimentul informativ, pe care l-au direcționat către vecini, implicit către
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale; ... g) a intervenit amnistia, prescripția ori decesul făptuitorului sau, după caz, radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor; ... h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părțile s-au împăcat ori a fost încheiat un acord de mediere în condițiile legii, în cazul infracțiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părților înlătura răspunderea penală. ... i) s-a dispus înlocuirea răspunderii penale; i^1) există o cauză de nepedepsire prevăzută de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 583 De se ridică vreo contestație între proprietarii cărora aceste ape pot fi trebuincioase, tribunalele*), la darea hotărârii, sunt datoare să caute a împăca interesul agriculturii cu respectul cuvenit proprietății, observând întotdeauna regulamentele particulare și locale asupra curgerii și uzului apelor.**) --------- *) Instanțele. **) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
pădure, încetinește, pădurea de sub copaci, din trenul agreat nișă ecologică în ecosistem, linie în consolidare, toarnă betoane, parapete, maluri galbene, vegetație rîcîită cu buldozerul, aruncat între pionierii căii ferate, asta da soartă, sub numele pădurii, cîtă pădure! m-am și împăcat cu mine, lăsîndu-mă pe clipe de halta Stănița, poezie de duminică dimineața cu brazii mari și clădirea de scînduri nou vopsită, e muzeu, este de muze, expune vremea cu cale ferată reușind prin păduri și nu stîrpind-o, cîștig locomotiva diesel-electrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ce bănuiam, că te întorci, conduci mașina și înapoi în aceeași zi! a mai pus ea pentru afine, dacă le-am și spălat, cu apă minerală! tot n-ai vrut să mănînci, ai condiții oriunde, nu pe cele de acasă, împacă-mă tu cu natura! drept în față noțiunea nu are sens, prejudecățile acoperă din depărtări, pălărie neagră stilizată, prin urmare de damă, mergem pe sisteme semiotice, știm ce va fi, drumul prost, Mănăstirea Sfîntul Ilie, cantitatea de informații te va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a avut nici o pierdere umană sau materială, fără ajutorul celor din țară. Anii de muncă fără menajamente, de dăruire totală, i-au șubrezit sănătatea contractând și unele boli specifice acestor zone din Orientul Mijlociu, cu toate acestea nu s-a putut împăca să treacă la un regim de cruțare și înceteze muncă. În ultimii ani ai vieții, a lucrat cu aceeași pasiune că proiectant specialist la Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) București, la cea mai mare realizare a lui din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
care Poarta nu reușise niciodată să-l controleze, au rămas însă rebeli. Conducerea otomană nu era în măsură să țină piept opoziției albaneze prin forță. Confruntată cu probleme pe tot cuprinsul Imperiului, ea a făcut o încercare de a-i împăca pe acești oameni, care, la urma urmei, erau în majoritate musulmani și urmăreau dobîndirea autonomiei, nu a independenței. În iunie 1911, însuși sultanul a făcut o vizită în zona Kosovo. Au fost totodată oferite concesii în domeniul educației și au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]