13,635 matches
-
îndemînă, îți dau eu. - Nu, mulțumesc, nu cred că va fi nevoie. Nu răcesc atât de ușor. Rezemîndu-se de speteaza fotoliului, Năstase îl privi ironic și totuși afabil, aproape cu simpatie. - Am auzit numai bine despre d-ta, începu brusc. Îndeosebi directorul d-tale, tovarășul Ulieru, te ridică în slava cerului. Spuneau că ești pe cale de a face o mare descoperire. Nu știu ce substanță care, în caz că... Pantelimon zâmbi încurcat. - Da, e în legătură cu una din materiile prime... Dar, vedeți, e oarecum delicat... Într-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de la Piatra Neamț cărțile pe care le-ai notat în prima listă, adică toate gramaticile și dicționarele de care ai spus că ai nevoie. Bernard e entuziasmat; mi-a spus că nu puteam găsi un test mai nimerit. L-a interesat îndeosebi faptul că ai început să studiezi limba chineză în tinerețe, apoi ai neglijat-o vreo zece, doisprezece ani, înainte și în timpul războiului, ai încercat din nou s-o înveți, și apoi, pe neașteptate, ai renunțat pentru totdeauna. Avem de-a
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
restul data viitoare. Restul i se părea interminabil. Și uneori i se părea fără interes, iar alteori i se părea că ascultă lucruri pe care le aflase deja, deși nu putea preciza când și cu ce prilej. L-au amuzat îndeosebi cercetările făcute în legătură cu trăsnetul din noaptea învierii. Cum de s-a aflat că aversa n-a depășit un anumit perimetru și că n-a căzut decât un singur trăsnet și într-un fel destul de neobișnuit, pentru că credincioșii care așteptau în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la ora 7), și, la prima masă din primul salon de ruletă, să pună 100 de franci pe un anumit număr. O rugă să păstreze secretul și repetă rugămintea după ce tânăra îi aduse emoționată 3.600 de franci. Îl pasionase îndeosebi ultima întîmplare. (La ea se gândise întîi auzind: "Bănuiești la ce fac aluzie...") Trecea prin dreptul celor trei vitrine ale magazinului de timbre, așa cum făcea de câte ori se întorcea de la bibliotecă. De data aceasta fără să înțeleagă de ce, se opri și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
verifice încă o dată că nu se află nici o figură cunoscută. Nici nu bănuiam atunci că am să fiu muzicant de meserie, deși cântam la vioară de cinci ani, și curând după aceea descoperisem violoncelul. Dar eram pasionat de științele naturale, îndeosebi de entomologie, în primul rând de fluturi. Și de pasiunea aceasta nu m-am lecuit nici până în ziua de azi. Dar după ce-am citit povestirea de care-ți vorbesc, viața mea a fost schimbată. A trebuit să devin muzicant
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fel încît să nu mai poți juca niciodată teatru. Niciodată! Se întrerupse foarte palidă, și încercă să-și înăbușe un suspin respirând adânc. Așa cum au vrut să-mi facă mie, la școală, când mă băteau cu varga și-mi loveau îndeosebi degetele, doar de mi-or rupe vreunul... Așa cum era să mi se întîmple la mașina de treierat, deși îi imploram să mă lase să fac altceva, le spuneam că iubesc violoncelul, că viața mea e asta: violoncelul, și-i imploram
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
În societatea actuală, auzim zilnic vorbindu-se despre droguri. Drogul este substanța al cărei consum determină fenomene de dependență și de toleranță. Una dintre problemele actuale ale societății o constituie creșterea cererii de droguri în rândul populației, în general, și îndeosebi în rândul tinerilor. Am auzit vorbindu-se despre răul provocat de drogurile puternice precum cocaina, heroina, dar nimeni nu vede răul provocat de tutun și de alcool în rândul tinerilor. Am văzut copii care fumau sau consumau alcool. De ce societatea
SALVAŢI COPIII! SALVAŢI VIAŢA!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Mihai Raluca, Iancău Raluca Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2029]
-
la femei este un defect, dar ea mă întinerise și pe mine, încă și mai mult decât eram. Și ce îmi mai plăcuse fusese că se rușina să vorbească de sine. Această rușine de a vorbi despre el mă tușase, îndeosebi venind după siguranța înfumurată a celuilalt, că nu mai puteam să suport să-l văd crezându-se buricul pământului. Asta fusese ceea ce în special mă tușase. Titi, desigur, nu se putea împăca cu gândul nemilos că nu ne vom vedea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un cer ivoriu și, ca în gravuri, se desenează perfect ziduri, acoperișuri, coșuri prin care iese, ondulat, fumul ! Niciodată, de fapt, nu a agreat prea mult Profesorul Mironescu plimbările cu sania, și nici măcar cu trăsura, dar mai ales picnicurile, și îndeosebi seratele dansante și sindrofiile, în ultimii ani pur și simplu a refuzat să mai iasă, dar poate că și boala ! Dar iată, totuși, că domnul Ialomițeanu are astă-seară obligațiuni și tocmai de aceea a și venit la noi mai devreme
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
semne de exclamație. Să le drămuiesc și să explic impresia aceasta de stare de excepție pe care atât de rar am întâlnit-o. în primul rând, Dimineață pierdută este un roman cu adevărat modern, dar în care tehnicile întrebuințate - și îndeosebi alternarea monologului interior cu dialogul - sunt atât de bine stăpânite, ținute în frâu, justificate, chemate de structura romanului și de cerințele per sonajelor, încât devin invizibile. Sunt remarcabile, dar la limită pot să nici nu fie remarcate. În ciuda perspectivei care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de "satisfacție". (Freud, 1915, în Levine (ed.), 1976, p. 6) Freud consideră că scopul primar al comportamentului este satisfacerea nevoilor biologice, iar motivația este o funcție a inconștientului, întemeiată biologic. Toate motivele pot fi reduse la trebuințe biologice sau instincte, îndeosebi la cele sexuale. Există în viziunea freudiană un mecanism rațional Ego care poate transpune presiunile biologice într-o formă de limbaj înțeleasă de mintea umană. Ambivalența relațiilor umane rezultă din manifestarea celor două nevoi motivatoare: Eros (nevoia biologică de a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nu este bun și decent sunt determinate de reacțiile la stres, durere sau nesatisfacerea nevoilor primare. În ceea ce privește terminologia utilizată de Maslow, autorul își denumește teoria need hierarchy (Maslow, 1945/2007), utilizând termenul drive (trebuință) ca sinonim pentru cel de need, îndeosebi pentru descrierea nevoilor primare sau inferioare. Traducerea în limba română a celei de-a treia ediții a lucrării Motivation and personality (Motivație și personalitate, editura Trei, 2007) utilizează următoarea echivalență: need este tradus cu "trebuință", iar drive este tradus atât
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
organizația ierahizată. Deși instrumentarea celor patru teorii este un proces laborios, iar caracterul motivant al training-ului a generat o serie de critici, aplicarea prin-cipiilor lui Miner contribuie la o mai bună înțelegere a succesului, respectiv a insuccesului angajaților și îndeosebi a personalului ce ocupă poziții cheie în structura organizației. 3.5.2. Limite, critici, dezvoltări teoria rolurilor Teoria lui Miner, dezvoltată în decursul a trei decenii a generat o serie de critici și controverse. Latham (2007) recunoaște meritul lui Miner
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cea de la celelalte nivele ierarhice, iar contactele exterioare organizației, sub forma rețelelor profesionale, sunt mai frecvente (Ronen, 1986, p. 335). Deși teoria echității cuprinde o serie de limite, aceasta a avut o dezvoltare spectaculoasă, fundamentând conceptul de justiție organizațională și îndeosebi o formă specifică a acesteia, justiția de tip distributiv (Greenberg, 1990; Konovsky 2000). 4.2. Teoria expectanței Victor H. Vroom este profesor la Universitatea Yale și autorul a două teorii de referință în domeniul comportamentului organizațional: teoria expectanței sau teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care postul oferă libertatea de acțiune, independența și posibilitatea de a programa munca și a determina procedurile de lucru; 5. feed-back: gradul în care muncitorul primește informații despre eficiența efortului depus. La aceste caracteristici sunt adăugate relațiile interpersonale din organizație, îndeosebi cele cu colegii și șeful direct. Dacă angajatul este satisfăcut de relațiile interpersonale și postul său este complex este de așteptat să existe un nivel ridicat al motivației interne. Pe de altă parte, relațiile interpersonale nesatisfăcătoare pot distrage sau perturba
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
elementelor de control venite din mediu. Comportamente precum învățarea, adaptarea, dezvoltarea competențelor sunt în cea mai mare parte motivate intrinsec. Deși acest tip de motivație este puternică și persistentă, poate fi erodată și influențată de elementele venite din mediul extern, îndeosebi de recompensele materiale. Autodeterminarea este o calitate umană care implică experimentarea alegerii, manifestată ca exercitare a controlului asupra rezultatelor, în condițiile în care nu există constrângeri exterioare. Nevoia de competență este cea care conduce la căutarea provocărilor, competențele rezultând din
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
treizeci de ani după publicarea teoriei expectanței, afirmă necesitatea reconsiderării conceptului de motivației intrinsecă în studiul comportamentului organizațional. 4.4.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei evaluării cognitive Teoria autodeterminării furnizează o serie de implicații ce pot fi valorificate îndeosebi în elaborarea strategiilor și politicilor de recompensare. Teoria afirmă necesitatea distincției dintre păstrarea unui angajat în organizație și motivarea acestuia pentru obținerea performanței: Pentru a atrage un angajat și a-l menține în organizație este necesară satisfacerea nevoilor acestuia (salariu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a aplicării recompenselor financiare. Încă de la primele cercetări realizate de Deci în anul 1971, motivația intrinsecă și dinamica acesteia au fost măsurate prin persistența acțiunii (a comportamentului) după eliminarea recompenselor. Latham și Locke (Latham, 2007) sintetizează limitele acestei abordări, evidențiate îndeosebi de Bandura (1977), de meta-analizeze lui Cameron și colaboratorii (1994, 1996, 2001) și de studiile recente ale lui Fay și Frese (2000): a) identificarea situațiilor în care lipsește în totalitate intervenția direcționărilor externe este aproape imposibilă, deoarece activarea comportamentului este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Teoria social cognitivă Teoria social-cognitivă (social cognitive theory) este noua denumire pe care Albert Bandura a dat-o teoriei sale cu privire la învățarea socială (social learning theory), pentru a-și diferenția concepția de cea a altor cognitiviști preocupați de mecanismele învățării, îndeosebi de teoria învățării sociale a lui Julian B. Rotter. Deși este o teorie despre învățare, teoria social cognitivă vizează procesul motivațional și a avut un impact major în cercetarea asupra motivației în muncă. Viziunea lui Bandura asupra mecanismelor motivaționale a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
referă la corectitudinea recompenselor primite, în percepția membrilor organizației și la reacția acestora față de recompensele primite; justiția procedurală vizează regulile, politicile, procesele și procedurile de luare a deciziilor privind alocarea recompenselor; justiția interacțională se referă la percepția asupra relațiilor interpersonale (îndeosebi a relației șef subordonat) și asupra modului în care angajatul este tratat în organizație; justiția sistemică se ocupă de percepția asupra corectitudinii, mai ales în companiile de mari dimensiuni, unde relațiile de muncă sunt strict reglementate. Justiția distributivă își are
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
slaba reprezentare a conceptului de afectivitate, acesta limitându-se la sentimentul de satisfacție și atașament față de organizației. Locke și Latham (2006) prezintă opt direcții actuale din literatura de specialitate care conduc la dezvoltare teoriei stabilirii obiectivelor: mecanismul alegerii obiectivelor (studiat îndeosebi în domeniul sportului), obiectivele de învățare (un tip special de obiective, adecvate pentru îndeplinirea unor sarcini complexe, desfășurate în condiții de incertitudine), cadrul de referință (încadrarea contextuală a obiectivelor, perceperea acestora drept provocări și nu ca amenințări), afectele (perceperea obiectivelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în viață (...) sunt similare nevoilor în capacitatea lor de a activa, direcționa și susține comportamentul. Dacă nevoile sunt înnăscute, valorile sunt dobândite prin cogniție și experiență" (Latham, 2007, p. 149). Componenta valorică se regăsește în modelele teoretice ale motivației și îndeosebi în temele actuale de cercetare: justiția organizațională prin conceptul de corectitudine; stabilirea obiectivelor prin relație dintre obiectiv și acțiune; trăsăturile de personalitate prin raportul dintre valorile colective și valorile personale. Cultura este una dintre "noile fețe" ale studiului motivației (Ambrose
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
există un set universal de motivatori, există variații ale intensității nevoii de realizare, iar etica muncii este determinată cultural (Ambrose și Kulik, 1990). Cea de-a doua grupă de studii s-a centrat asupra sistemelor de recompense indicând necesitatea reevaluării, îndeosebi în companiile multinaționale, a principiilor de recompensare a angajaților din țări diferite sub aspect cultural. Cea de-a treia grupă cuprinde testări ale modelelor teoretice în spații culturale diferite: Kilbourne și O'Learly-Kelly (1994) teoria echității, Jasso (2005) justiția organizațională
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un subiect poate fi observat. Experimentele de teren permit un control mai mic al variabilelor și sunt de regulă costisitoare. În ceea ce privește mediul în care sunt studiate variabilele, validitatea externă a cercetărilor din mediul organizațional, comparativ cu cercetările de laborator (conduse îndeosebi cu studenți) este mai ridicată, dar unul din minusurile acestui tip de cercetare este cel al "inabilității generale de a face inferențe cauzale" (Heneman și Schwab, 1972, p. 8, după Latham, 2007, p. 55). Pornind de la analiza lui Vroom poate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Ryan pentru măsurarea dimensiunilor teoriei autodeterminării (Intrinsic Motivation Inventory, General Causality Orientations Scale, The Self-Regulation Questionnaires etc.), aceste instrumente prezintă avantajul standardizării, favorizând realizarea studiilor longitudinale și a analizelor comparative. Experimentul ca metodă de măsurare a motivației a fost utilizat îndeosebi pentru măsurarea motivației intrinseci. Deci (1971, 1972) fundamentează teoria evaluării cognitive, măsurând motivația intrinsecă prin menținerea comportamentului subiecților după eliminarea recompenselor financiare. Având de cele mai multe ori studenți ca subiecți, experimentul pentru măsurarea motivației are o slabă reprezentare în literatura de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]