6,446 matches
-
maican] La 29 martie, generalul Maican este judecat de Consiliul de Război al Cor pului 2 de armată și osândit la 10 luni închisoare, pierderea gradului și 400 lei amendă. La Cameră, Gheorghe Panu cere guvernului informațiuni asupra răs coalelor țărănești. Primul ministru Theodor Rosetti răspunde că răscoalele au început în Ialomița, între alte cauze este făgăduiala dată țăranilor cum că Regele e hotărât să le împartă pământuri. Armata trimisă contra răsculaților a fost sporită pentru ca ordinea să nu fie amenințată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
e constituit, acesta e compus din: prințul Dimitrie Ghica, Ion C. Brătianu, general D. Lecca, G. Chițu, D. Sturdza, Eugen Stătescu, P.S. Aurelian, M. Ferekide, V. Gheorghian, D. Giani, C. Nacu, Coco Demetrescu, ștefan șendrea și Gogu Cantacuzino. Dar răscoalele țărănești, în ciuda afirmațiunilor oficiale și a iluziilor naive, se întind. Ele s-au lățit și au cuprins județele Prahova, R. Sărat, Buzău, Dâmbovița, Muscel, Argeș. Spre a potoli mișcarea, șefii armatei trec hotărât la represiuni sângeroase. Ziarele Lupta și Națiunea, organul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lege prin care să impuie ziarului Lupta să fie vândut cu o 1/2 centimă și să conțină atâta materie, și calitativ și cantitativ, cât ziarul englez Times. Această zeflemea era motivată de faptul că Gheorghe Panu, față de răscoa lele țărănești, ceruse un număr de reforme agrare favorabile țăranilor. Reacționarii ieșeau acum îndrăzneți de pretutindeni. Consiliul de Război din Craiova, unde a fost din nou trimis procesul colonelului Maican, îl osândește la 2 luni închisoare, peste anul la care fusese osândit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acestui suveran. Pe la sfârșitul lui aprilie, un individ, anume Preda Fântânaru, fost osândit la 5 ani pentru asasinat, atunci sergent în garda comunală, a venit până în fața otelului Metropol, unde a scoborât din trăsură. Era îmbrăcat într-un elegant costum țărănesc din Olt. Avea o pușcă Lefaucheux, calibru 20. La percheziție s-au mai găsit: un revolver, un stilet și un box american. După ce a scoborât din trăsură, s-a postat în fața magazinului Nacu Mincovici - ceaprăzăria militară de pe vremuri - și a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ocaziuni, de pildă pe stradă, a răspuns că pe stradă Regele era întotdeauna însoțit de Regina, pe care nu voia s-a atingă. Fântânaru era un alcoolic inveterat, dar lunga campanie dusă de opoziție împotriva Regelui cât și ultimele răscoale țărănești, au sugestionat, firește, pe acest om. [opoziția care a răsturnat pe ion brătianu se descompune] Guvernul liberal n-a căzut decât de vreo 5 săptămâni și procesul de disoluție al opoziției unite începe. La o alegere parțială la Colegiul I
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fruntaș liberal și fost prefect de poliție în seara istorică de 11 martie 1871; acuzația era cum că ar fi fost plătiți de către un oarecare antreprenor rus, anume Varșavsky, spre a-i pune la dispoziție, prin rechiziție, vreo 300 care țărănești. Denunțarea o face un oarecare Moldoveanu, care declară, prin ziarele opoziției, cum că el însuși a plătit mita. Afacerea ajunge, firește, la Parchet, dar... rezultatul anchetei se pierde în noaptea timpurilor. La teatrul Dacia, un fenomen apare. Este americanul James
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ideile lui au fost motivul cel dintâi al răcirii legăturilor dintre C.A. Rosetti și Ion Brătianu, vechi prieteni și tovarăși de luptă. Atunci șeful de cabinet al lui C.A. Rosetti era Gheorghe Panu. Moravuri ale vremurilor. La colegiul țărănesc din Mehedinți este o vacanță de deputat. Printre candidați se prezintă și Ion Bibicescu, redactor la Românul. Să nu se uite că ministru de Interne erea C.A. Rosetti. În ultimul moment, toate partidele din opoziție își retrag candidații și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de „bebei“ și de „bone“ care vor asista la această serbare. Marți 6 februarie, mare reprezentație de gală dată de prințesa Elena Bibescu la Teatrul Național, cu grațiosul concurs al mai multor persoane din societate. Miercuri 9 februarie, mare bal țărănesc al Societății Furnica. Joi 10 februarie, bal la otelul Suțu. Vineri 11 februarie, mare bal la d. Ion Marghiloman. Mai multe recepțiuni cu ceai la legațiunea Rusiei. În ultimele zile ale carnavalului, mare bal la George Cantacuzino. Camerele votează revizuirea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Deci doi foști și chiar actuali conservatori, în contra lui Dumitru Brătianu și Mihail Kogălniceanu, doi dintre cei mai mari corifei ai liberalismului. La colegiul al 2-lea este ales junimistul D.A. Laurian, directorul României libere. La Colegiul al 3-lea, țărănesc, e ales Tache Ionescu. Ion Brătianu și-a atras pe toți tinerii de valoare sosiți de curând de la Paris, astfel sunt aleși pe listele guvernului C.C. Arion la București, Alexandru Marghiloman la Buzău, C. Dissescu la R. Vâlcea, Iacob Negruți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care s-a urcat în mașina, pe care o conducea chiar el, și s-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
5 septembrie. Dimineața. Carol al II-lea semnează două decrete. Primul suspenda Constituția din 1938 și dizolva Parlamentul. Al doilea Decret învestea pe generalul Antonescu cu puteri depline pentru conducerea statului și fixa prerogativele regelui. Principalele forțe politice (Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal) doreau abdicarea regelui. Manifestările de stradă dirijate de legionari se intensifică de la primele ore ale zilei, își va aminti Regele Mihai. În București, manifestanții fac o mișcare de învăluire a Palatului Regal, ceea ce necesită intervenția Gărzii. Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cca 1525-1569), care a reprezentat admirabil înțelepciunea hâtră a popoarelor conservată în proverbe (alături de reprezentarea celor peste o sută de proverbe olandeze, tratate cu vervă și lirism, vezi, printre altele, și Anotimpurile, Jocuri de copii 1560, Dansul miresei 1566, Dans țărănesc 1568). Și, evident, pentru spațiul nostru cultural, în primul rând, la Ion Creangă, George Coșbuc, Vasile Posteucă și Ion Druță. Nu putem încheia fără a consemna un fragment, ilustrativ, în opinia noastră, pentru acest tip de discurs, ca expresie a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-au țesut câteva scoarțe cu trandafiri. Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua) de la Satu Mare, să le netezească. Pentru pat țesea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
răgilat și la făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
aduceau și câte un lucru trebuitor. Ziceau ei "de casă nouă". Aceste lucruri s-au petrecut cu peste o jumătate de veac în urmă. Acum, satul Costișa geme de case noi, unele adevărate vile, dar puține respectă tradiția de "case țărănești, bucovinene". Bătrânii spuneau pe atunci că "nu este bine ca în jurul casei să fie sticle, borcane, oale aruncate cu gura spre casă. S-ar părea că toată lumea din afară stă cu gura spre casa ta". Cuibul rândunelelor Unele vorbe din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sat. Cioplirea și prelucrarea lemnului se păstrează până astăzi. Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
e vorba de o regulă generală. Unii stau în banca lor, își văd de arta lor, alții dau buzna. Nu știu cum e mai bine. Depinde de fire, de educație, de felul cum îți apreciezi propria valoare. Educat în severitatea descendenței mele țărănești, am rămas un decento-timid. Dar nu dau lecții, nici sentințe. A.B.Pot deveni scriitorii personaje în propriile lor cărți? Câtă vreme ca scriitor sunt inspirat, scriu despre propriile mele trăiri, pot deveni un personaj. Noi suntem în bună parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fost Nicolae Cornăteanu, care la 41 de ani era surprins de al doilea război mondial și Întrerupt dintr-o activitate științifică de foarte mare importanță pentru agricultura românească, care viza starea rentabilității și posibilitățile de Înflorire a economiei micii exploatații țărănești, precum și a marilor ferme. Era de competență remarcabilă, o personalitate de marcă În lumea științifică a agronomilor. Modul lent de intrare a țăranului În statutul de proprietar de pământ la noi, care a fost la dispoziția marii proprietăți timp Îndelungat
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de organizare, mobilitatea și adaptarea la necesitățile de moment. Abordând problema datoriilor țăranilor față de stat, care În perioada de criză devin insolvabili, el arată că situația s-a creat și ca efect al unui total dezinteres al statului față de creditul țărănesc și recomandă a se urmări foarte de aproape cum folosește țăranul acest credit, pentru a fi utilizat În scop productiv și nu În pagubă. În acest scop propunea o idee sănătoasă; de a da țăranului credit, În natură, nu numai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
exploatație agricolă, care să fie adaptată condițiilor naturale și economice, spre a da o rentabilitate cât mai mare și a oferi posibilitatea controlului rezultatelor de contabilitate a fiecărei exploatații agricole. Deci, este absolut necesar un sistem de contabilitate pentru gospodăria țărănească. Încă În epoca primului faraon al Egiptului antic, Menos, În anul 3633 Î.Hr. se Întâlnea un sistem rudimentar de contabilitate, iar În timpul lui Pericle (490 429), 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 18 Atena avea un
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru progresul gospodăriei sale. Contabilitatea poate aduce date importante pentru modul de organizare a gospodăriei, ea oferă date asupra acelor activități care aduc veniturile cele mai bune. În țările avansate ale Europei, existau comisii ce avansau Îndrumări pentru organizarea gospodăriilor țărănești În acest scop. Această organizare ținea seama de condițiile naturale, de cele social economice din zonă. Contabilitatea a dat răspuns asupra costurilor de producție necesare În estimații agricole, În special În fixarea prețului pământului agricol, acesta fiind considerat ca mijloc
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu o valoare reală și nu ca obiect de speculă. Pe de altă parte contabilitatea poate furniza date necesare politicii agrare, aspecte cu privire la export și rentabilitatea lui. O analiză foarte profundă o consacră profesorul Cornățeanu efectelor negative ale pulverizării loturilor țărănești prin dreptul de succesiune. El era În primul rând un adversar al Închiderii fiecărui stat În limitele condițiilor sale naturale, economice și de producție, idee ce ridică bariere, paralizează viața economică a popoarelor și indivizilor. Comerțul mondial, spunea el, constituie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Înfăptuiri. Iată opinia profesorului N. Cornățeanu: «Reformele noastre agrare au fost unitare Într-un singur punct și anume În egalizarea țăranilor noștri În mezerie». Încă din secolul al XIX-lea oamenii de stat au căutat să prevină pericolul pulverizării loturilor țărănești. Totuși, În Franța «regimul succesoral egalitar» a dăunat agriculturii, așa cum remarca Le Play; În schimb, În Elveția exploatația revenea În Întregime unui singur succesor, care asigura recompensa celorlalți ce plecau În alte activități. La fel era În Germania, unde chiar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În lucrarea Raționalizarea agriculturii române În cadrul noii economii agrare. El caracterizează la modul general agricultura rațională, ca o Îndeletnicire practicată În funcție de climă și sol, pe baze științifice În raport cu situația social-economică existentă. În primul rând emitea ideea că autarhia În exploatația țărănească este o frână serioasă Împotriva progresului, o Întreprindere foarte costisitoare. El propune o profundă specializare agricolă pe zone naturale, pentru a pătrunde și În agricultură diviziunea muncii cu efectele ei de specializare și obținerea unei producții Înalte. Considera că este
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]