43,150 matches
-
a creațiunii. El recurge la un tropism biblic, țesând în jurul unor obiecte sau imagini umile parabole ale condiției umane. Umbra este noaptea, complement al zilei, moartea, dublul optic al trupului ca și dublu socratic, demonic, sau angelic, este haosul originar, absența, moartea, lipsa de sens sau existența în afara valorilor spirituale, dar și simbolul transcendenței la care spiritul are acces evadând din hazard și caducitate. Concentrarea fiecărui poem pe o temă și folosirea unui limbaj remarcabil de unitar și de economic prin
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
cu amicii, jocurile de spirit sau, simplamente, jocurile de cuvinte. Toate ținând de specifica sa gimnastică mentală și/sau acrobație verbală. Scriitorul e un om mereu în priză. Activ până la hiperactiv. Remarcabila prezență creatoare a lui Dorel Schor nu cunoaște absențe. Decenii la rând, nu găsești aproape nici o săptămână lipsită de „setul de ziceri”, de cronica plastică și schița umoristică purtând semnătura, devenită garanție a calității, a lui Dorel Schor. Cu stilul său alert, rafinat, scânteietor, spumos, cu bogăția de frumuseți
CELE TREI TICHII FERMECATE ALE LUI DOREL SCHOR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368215_a_369544]
-
astea,însemnacă acceptase situația, sau cine știe, poatechiar îl iertase. Proaspăt ras, mirosind a colonie și îmbrăcat ca un mire intră în bucătăria unde Maria îl aștepta gata de drum. În prag se opri surprins. O revedea parcădupă o lungă absență. Se gătise așa cum de mult nu mai o făcuse. Maria nu fusese niciodată o femeie frumoasă, dar gătată și aranjtă avea o strălucire aparte.Îi ajungea abia până la umăr, acum șoldurile i se împliniseră, era mai rotunjoară, dar nicidecum grasă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
Autorului Tălmăcire de obsesie E seară iar iubire și vine din nou o noapte cu goluri în cer. Iar trebuie să-aprind stelele fără tine pentru a rămâne visele treze în lumina vie ferite de demonii devoratori de iubire. Îți iert absența prelungită de mâna de timp sub alt cer ... -Prin vene de destin se flutură iertare, trei sferturi zbor, o parte prăbușire- ... în lacrimi s-a mutat sublimul? materie primă este cuvântul ce crește în pântec imaterial, iar obsesia tălmăcită devine
TĂLMĂCIRE DE OBSESIE de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362679_a_364008]
-
meu, ia aminte, viața mea a fost o necurmată simfonie a pasiunilor umane! Am avut sufletul femeii singure, rămase pe insulă pustie, lovită de un vânt pribeag și așeteptând un semn de departe, din largi zări, o femeie bolnavă din cauza absenței bărbatului înghițit de marea ucigașă. Alintând-o, bărbatul acesta până mai ieri trufaș și nepăsător cu inimile de femei, rosti cu vocea afectată și blândă, semn că era puternic emoționat: Nu ești tu vinovată de nașterea ta singulară,vinovată că
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
nefericită,fiindcă o încerca și exaltarea și depresia, ochii ei păstrând în același timp și reflexe de cer dar și de infern.Făcuse apoi pași greșiți dar se avântaseră și pe valul infinit al vieții ca un naufragiat pentru care absența luptei ar fi însemnat moartea definitivă. La celălalt antipod, Emanuel avea resorturi și disponibilități similare emotivițății și sensibilității ei, iar compatibilitatea creativă întărea relația care curgea ca un șuvoi limpede și miraculos, făcând sângele să zvâcnească ca mușcata, înghițând gândurile
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
A înflorit zarzărul de la fereastră Anul acesta a mai pierdut un ram Era tocmai ramul care-mi bătea în geam De-acum văd tot mai mult cerul De-acum văd tot mai înfricoșat Cum se strecoară singurătatea Albastră, necuprinsă, Printre absențe. PLOAIE De azi-noapte A început să plouă cu poezie Cuvintele s-au spart de asfalt Și s-au scurs amestecate cu praf și gunoi In rigolă Dimineața a dezvelit un oraș mai pustiu, Omenii călcau indiferenți pe urmele lor Doar
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
cu norii și la tine, zâmbindu-ți geometric și binevoitor, venit din... mediocritatea mea, privind mereu, la Carul Mare, fără boi, pe cerul haotic, cu-albastru decor, aplaudând actorii, jocul și nebunia lor. Te văd pe tine, femeia, din partea asta-vieții, absența, privind și tu, la mine, îndepărtându-mă, în larg, m-oi duce-apoi... c-ai vrut, să plec și să nu mai vin înapoi, da io, am să vin, parfumul tău să-l simt, din unghiuri ale casei, proaspăt văruita-n
RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE de COSTI POP în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362761_a_364090]
-
care, din cea mai adâncă intimidate, sunt capabile să ne vorbească despre inevitabila pierdere și despre mușcătura durerii, fără a cădea vreodată în lacrimi și în sensiblerie . Pierderea pe care ne-o istorisește Dorcescu este cea a mamei, a cărei “absență” se preschimbă într-o “prezență mult mai cruntă și mult mai greu de suportat”, pentru a prelua chiar cuvintele poetului. Mama a devenit tăcerea ce pare a prinde viață în frunzele purtate de vânt pe deasupra mormântului. Acele frunze, moarte și
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
puterea divină, care știe de cine și cum să se apropie, cine are sufletul deschis spre a pluti pe notele slovelor sale. Femios a știut, a simțit sufletul curat al Penelopei, de aceea i-a fost alături în toată perioada absenței soțului său, Ulise. Sigur că prin deformația mea profesională, sunt un umanist înrăit aș spune, un iubitor de viață, oameni, copii. Mai vreau să vă destăinui un secret de-al meu, ca să-l numesc astfel. Eu fiind copil de țară
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
apărut la premieră. Nu a știut nici măcar dacă a renunțat ea în ultimă clipă să facă onorurile sau nu fusese niciodată stabilit așa ceva. Tot ce i se întâmplase în aceste șase zile fusese atât de neobișnuit încât părea un vis. Absența Dorinei nu făcea decât să fie confirmarea. Și totuși, uneori își amintea de fata cu coada împletită care îi ajungea până la brâu. Uneori o vedea,acolo, în pragul micii camerei, îmbrăcată într-un halat de frotir verde închis, în care
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
Lâna albă a cuvintelor / de pe limbă mi-o tund cu foarfecele de iarbă. («Colinda colindelor» - SEM, 29). În viziunea stănesciană, rostirea/grăirea cuvântului / numelui, ca și în mitul despre Puterea Cuvântului de la Început / Geneză, este născătoare de trup: Să deplângi / absența mea / de pe suprafața lucrurilor. // [...] // să aduci și să verși / amfore cu vin. Numai numele să nu / mi-l amintești, / numai numele, nu. // Pentru că atunci / ar izbucni de jur împrejurul lui / un trup / pe care tu nu l-ai mai recunoaște. // Numai numele
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Shak, 16). Cuvântul devine timp - prin transferul semantic-sincretic al lui trei - și sărbătoare a genezei: Cuvântul meu s-a făcut trei, / cântecul meu s-a făcut șapte / Dar tu, habar nu ai / ce este trei, ce înseamnă șapte / Murdara așteptare, absență disperată... («Cântec» - SEM, 157). Iar geneza se întețește până în marginea universurilor care este A - potrivit și unei reprezentări grafice semnate de poet în 1982 (infra), deoarece «Logosul nu este altceva decât locul unde materia se desparte de vid» (Ciudatul râs
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
și filantrop Dăruitor ! În Locaș Brâncovenesc, făcut-am astăzi Legământ : Ca Predica de la Catedră, s-aibe Model și pe-acest Sfânt! ........................................ Un arzător Național-Îndemn ! De s-o-ntâmpla să încetez a scrie Plăcuta, Creștineasca poezie, N-o să-mi asum "penibila absență" Și să sunați (vă rog !), pe la Urgență ! De-am fost expediat, cumva, în grabă mare Sunați atunci, pe la... Reanimare ! De mă găsiți la Morgă...sau poate îngropat, Nu fi-voi Teologul, forțat-pensionat ! Și dacă s-o-ntâmpla să fie Să
ISTORIE, CULTURĂ, BISERICĂ-LUCRARE-SLUJIRE ! (RELIGIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ !) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201]
-
făpturi din carnea idealurilor, prin dansul fachiric care mi-o apropie și o determină să mă învăluie cu chipul și formele fascinante, strunjite parcă în metal. Sărutul ei mă înfioară cu gheața izvorului pur în care abia îmi înmoi buzele. Absența ei mă transformă într-o entitate a singurătății în Univers. Prezența ei îmi toarnă în tiparul carnal partea perfectă a personalității sale cu cili care depășesc marginile cunoașterii. Ea există numai ca oglindire tridimensională a narcisismului meu. Defectele mele îi
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
ființa, existând o deschidere spre viitor prin „vis și grație”. În aceeași măsură îl preocupă disperarea, definind-o ca o stare în care anxietatea și neliniștea sunt imanente existenței. Preferă existența dramatică „chinuită de cele mai consumatoare flăcări interioare”, disprețuind „absența riscului, a nebuniei și a pasiunii”. Când vorbește despre tristețe, Cioran spune: „Tristețea apare după toate fenomenele prin care viața pierde din ea însăși”. Viața fiind agonică, tristețea pare a reflecta ceva din această agonie; ea ajunge la ireparabil și
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
Primul ministru atât timp cât nu a cerut Președinției revocarea sa prin demisie, adică potrivit dorinței sale exprimate motivat și direct. În caz că nu dorește să-și execute dreptul de demisionare dispune de întregul guvern pe care î-l poate sancționa în cazul absenței nejustificate la ședințele Consiliului de Miniștrii înainte de revocarea lor prin decret prezidențial. De fapt, în absența mai mult sau mai puțin motivată a ministrului, fiecare minister poate fi reprezentat în Consiliu de primul adjunct sau alt delegat capabil să preia
DE-AŞ FI PREȘEDINTELE … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354304_a_355633]
-
motivat și direct. În caz că nu dorește să-și execute dreptul de demisionare dispune de întregul guvern pe care î-l poate sancționa în cazul absenței nejustificate la ședințele Consiliului de Miniștrii înainte de revocarea lor prin decret prezidențial. De fapt, în absența mai mult sau mai puțin motivată a ministrului, fiecare minister poate fi reprezentat în Consiliu de primul adjunct sau alt delegat capabil să preia temporar răspunderea asupra activității ministerului în scopul general de îndeplinire necondiționate. Atenție! Demisia unui ministru nu
DE-AŞ FI PREȘEDINTELE … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354304_a_355633]
-
le va amplifica, în viitoarea sa carte. Prin ”Celebrul anonim”, Alexandra Ardusădan luptă pentru afirmare, pentru recunoaștere, reconfirmând cuvintele lui Sydney Smith, care, referindu-se la talent și curaj, spunea: O mare cantitate de talent este pierdută în lume din cauza absenței curajului. În fiecare zi dispar oameni a căror timiditate îi împiedică să facă un prim efort. Dar, reamintindu-și acest lucru, Alexandra Ardusădan rămâne datoare publicului - de fiecare dată - cu încă un act de curaj - cel de a continua să
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
cu gândul la universul „fericit”, situat la... antipozi, al lui Nicolae Steinhardt și justificând - după cum veți putea constata lecturând această bijuterie a genului - motto-ul Anei Blandiana: „ ... jurnalul unui poet nu mi se pare o chestiune de viață, ci de absență a vieții”. Elena M. Câmpan are o personalitate puternică. Este o „walkyrie” mândră, cu trăiri nedisimulate. Desigur, cunoașteți că walkyriile sunt divinități feminine ale mitologiei nordice, vestale războinice ale zeului Odin. Călărind lupii, ele adunau eroii căzuți pe câmpul de
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
o scriere mirifică, o scriere de dragoste, precum aceasta - scrie Cezarina Adamescu, altă excepțională poetă, dragă prietenă a mea. - Zeii ocrotitori ai iubirii sunt Eminescu, Noica Stănescu, Iorga, Arghezi, Călinescu. O dragoste ca un sâmbur de migdal, dulceag-amărui, strălucitor prin absență. Din care nu va încolți nimic. Pentru că e strivit și carnea lui dulceag-amăruie a intrat în coaja tare, străbătută de șanțuri și vinișoare de lemn. Cum să mai alegi ce e bun și ce e strivit de tăvălugul cel mare
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
fi prins în cuvinte simple, scrise pe azurul privirii. Montate sau nu, fărâmele de vitraliu, pot fi citite pe bucățele, în devălmășie. Împreună, alcătuiesc segmentul numit viață. Cu toate ingredientele. Nu lipsesc însă din notațiile diurne, mâhnirile adânci pricinuite de absența persoanei iubite. Jurnalul trădează sufletul poetei în toată splendoarea nudității lui. Materia parcă își pierde greutatea când poetul îi smulge sufletul vieții. Îngenunchere. Sărutatul pământului. Îmbrățișarea aerului. Pășitul pe valuri. Stavilă cascadei din creierul munților. Ce? Un vers. Atât. Poate
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
urcat la cap toată modestia! • Porcul i-a spus mistrețului: Sălbaticule! • Și izvoarele de inspirație curg de sus în jos. • Iată un exemplu grăitor: tace! • Capete etanșe. Nimic nu intră, nimic nu iese... • Bârfa te poate face prezent numai prin absență. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 14 septembrie 2014 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (95/96) - CIUPERCI & PÂINE ȘI SARE / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1355, Anul IV, 16 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
CIUPERCI & PÂINE ŞI SARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353793_a_355122]
-
tot nu are timp. Iar poetul umblă pe podurile Senei, Să se arunce sau ba? Ciudată este dragostea noastră, Nu ne vedem niciodată, ca doi orbi Închinându-se la aceeași icoană, Îmi lipesc urechea de calculator, Aud voci, Orfeu, Euridice? Absență umilitoare sau nu? Spațiul seamănă cu un uter ori cu o deltă. Ne zărim printre trestii, unde e fiica Faraonului? Prin transparență vom ajunge pe un tărâm mirific Acolo te voi întâlni, te voi lua în brațe. A trecut un
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
tot nu are timp. Iar poetul umblă pe podurile Senei, Să se arunce sau ba? Ciudată este dragostea noastră, Nu ne vedem niciodată, ca doi orbi Închinându-se la aceeași icoană, Îmi lipesc urechea de calculator, Aud voci, Orfeu, Euridice? Absență umilitoare sau nu? Spațiul seamănă cu un uter ori cu o deltă. Ne zărim printre trestii, unde e fiica Faraonului? Prin transparență vom ajunge pe un tărâm mirific Acolo te voi întâlni, te voi lua în brațe. A trecut un
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]