9,352 matches
-
nu dispun de un mijloc alternativ de a marca acuzativul (cum ar fi prepoziția). Prin urmare, a apărut ideea că dublarea este strâns legată de posibilitatea de a marca acuzativul prin pe. Așa s-a născut ipoteza că elementul clitic absoarbe cazul, astfel încât verbul nu mai poate atribui caz nominalului coreferent. Prin urmare, este inserată prepoziția (gramaticalizată 171) pe, ca un mijloc de a atribui caz nominalului. Cliticul și nominalul dețin același rol tematic. (iv) În structurile cu complement direct antepus
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vezi supra, 3.2.2.3.), în română observația nu este valabilă, numărul verbelor derivate fiind considerabil mai mare decât al celor primare. 3.3.2.4. Existență, apariție, dispariție: ● reflexive: a se ivi, a se rătăci (primare); a se absorbi, a se arăta, a se ascunde, a se caracteriza, a se contura, a se filtra, a se naște, a se pierde, a se prăpădi, a se rarefia, a se rări33, a se regenera, a se stinge (derivate); ● nereflexive: a apărea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propusă de Woolford explică diferența dintre pasivele simetrice (ambele obiecte se pot pasiviza − norvegiană, suedeză) și pasivele asimetrice (numai un obiect se poate pasiviza), legate de verbe ditranzitive. În germană și în latină există pasive impersonale intranzitive (morfemul pasiv nu absoarbe cazul), dar nu există pasive impersonale tranzitive: din cauza Blocării Cazului acuzativ; inacuzativele funcționează ca pasivele asimetrice. Regula este o alegere parametrică. Analizând raportul dintre relațiile tematice și Caz, Reinhart (1996: 47) ajunge la concluzia că acuzativul este o marcă de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul pasivului nu poate afecta Cazul acuzativ în Lexicon: saturarea nu elimină un rol, verbul rămânând cu două locuri. Rolul tematic extern a devenit o variabilă legată (nerealizată sintactic). Reinhart (1996: 48), urmându-l pe Chomsky (1981), susține că pasivul absoarbe Cazul acuzativ, și nu absoarbe rolul tematic extern, așa cum au susținut Baker, Johnson și Roberts (1989)37. Toate limbile trebuie să marcheze cumva morfologia pasivă. Reinhart (1996: 49) arată că, spre deosebire de saturare, reducerea "reduce" valențele verbului. Toate operațiile lexicale au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cazul acuzativ în Lexicon: saturarea nu elimină un rol, verbul rămânând cu două locuri. Rolul tematic extern a devenit o variabilă legată (nerealizată sintactic). Reinhart (1996: 48), urmându-l pe Chomsky (1981), susține că pasivul absoarbe Cazul acuzativ, și nu absoarbe rolul tematic extern, așa cum au susținut Baker, Johnson și Roberts (1989)37. Toate limbile trebuie să marcheze cumva morfologia pasivă. Reinhart (1996: 49) arată că, spre deosebire de saturare, reducerea "reduce" valențele verbului. Toate operațiile lexicale au efect unic: imposibilitatea verificării Cazului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi nucleul inacuzativității. Numărul operațiilor prin care poate fi modificată structura logică a unei relații sau a unei proprietăți este limitat, operațiile asupra rolurilor tematice corespunzând unor operații algebrice. (a) Pasivul (P), considerat ca fiind o operație care saturează sau absoarbe rolul tematic al subiectului, poate fi interpretat ca legând relații de proprietăți, prin saturarea poziției care corespunde subiectului (ultima disponibilă) cu o variabilă și o închide existențial: a. Forma logică a P: <e, π> → π b. Conținut: ˘[P(see−vedea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a. Forma logică a P: <e, π> → π b. Conținut: ˘[P(see−vedea)](x)↔∃y˘[see−vedea(x)](y) c. Stilul Montague: λx∃y[see−vedea(x)(y)] O operație de acest tip oferă conținut vericondițional afirmației că morfologia pasivă absoarbe sau saturează rolul tematic al subiectului. Agentul suprimat este însă prezent din punct de vedere semantic, existența acestuia fiind vizibilă, de exemplu, în controlul infinitivului: The boat was sunk [PRO to collect insurance] ' Vasul a fost scufundat [PRO pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
E, transformă seem−părea(p) într-o proprietate. Această proprietate se poate aplica numai unui argument care nu afectează condițiile de adevăr, adică numai unui expletiv. Expletivizarea poate avea și un alt rol: în formarea pasivului impersonal (PI). Dacă pasivul absoarbe rolul tematic al subiectului, cuantificând existențial poziția subiectului, și externalizează argumentul corespunzător obiectului, pasivul impersonal are același rol, dar fără a externaliza argumentul corespunzător obiectului. a. Forma logică a PI: <e, π> → <e, p> b. Conținut: PI(help−ajuta)](x
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe oricare: ● reducerea rolului intern > rolul extern e realizat > structură inergativă reflexivă; ● reducerea rolului extern > rolul intern e realizat > structură inacuzativă. Reinhart (1991) încearcă să găsească răspuns la întrebarea când e posibil ca un verb cu două roluri să-l absoarbă pe cel extern în Lexicon. Autoarea observă că variantele tranzitive ale verbelor ergative acceptă ca subiect Instrumentul sau Cauza nonagentivă (spre deosebire de inergative și tranzitive): Max/the storm/the stone broke the window 'Max/furtuna/piatra a spart geamul'. Reinhart (1991
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reflexiv este asociat cu rolul tematic intern în Lexicon, nu în Sintaxă; (b) operație sintactică: cliticul reflexiv este asociat cu rolul tematic extern; verbul reflexiv este inacuzativ; subiectul este argumentul intern. Adepții analizei inacuzative acceptă fie că argumentul extern este absorbit lexical (Bouchard 1984, Grimshaw 1990, Marantz 1984), fie că argumentul extern este prezent prin se (Kayne 1988, Pesetsky 1995, Sportiche 1988). Reinhart și Siloni (2004: 163) sunt împotriva ambelor analize, argumentând că reflexivul este produsul reducerii argumentului extern, iar reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1988: 572) arată că, în română, nu toate verbele ergative acceptă construcția cu se, iar cele care o acceptă sunt reanalizate ca inergative. Cinque (1988: 575) propune următoarele distincții: ● si impersonal este un clitic arb [NP,IP]; în ipostaza argumentală, absoarbe rolul tematic extern și nominativul; în ipostaza nonargumentală, identifică un pro arb în conjuncție cu un Agr personal; ● si pasiv este un clitic [NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
absoarbe rolul tematic extern și nominativul; în ipostaza nonargumentală, identifică un pro arb în conjuncție cu un Agr personal; ● si pasiv este un clitic [NP,IP], nonargumental, care suspendă rolul tematic extern și Cazul acuzativ; ● cliticul reflexiv [NP,IP], argumental absoarbe rolul tematic extern și Cazul intern din VP (reflexive autentice); cliticul nonargumental, fie suspendă rolul tematic extern și Cazul intern din VP (ergative reflexive), fie marchează absența unui rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
medii. Dobrovie-Sorin (2004: 11) preia clasificarea propusă de Werhli (1986)154, conform căreia tipurile de si (care au în comun absorbția unui argument) sunt determinate de doi parametri, argumentul absorbit și nivelul la care se aplică operația: (a) se inerent: absoarbe argumentul intern; operație lexicală; (b) se inacuzativ: absoarbe argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Werhli (1986)154, conform căreia tipurile de si (care au în comun absorbția unui argument) sunt determinate de doi parametri, argumentul absorbit și nivelul la care se aplică operația: (a) se inerent: absoarbe argumentul intern; operație lexicală; (b) se inacuzativ: absoarbe argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de tip GB, este considerarea elementului se ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care au în comun absorbția unui argument) sunt determinate de doi parametri, argumentul absorbit și nivelul la care se aplică operația: (a) se inerent: absoarbe argumentul intern; operație lexicală; (b) se inacuzativ: absoarbe argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de tip GB, este considerarea elementului se ca fiind anaforă. Dobrovie-Sorin (2004) atrage atenția asupra faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
determinate de doi parametri, argumentul absorbit și nivelul la care se aplică operația: (a) se inerent: absoarbe argumentul intern; operație lexicală; (b) se inacuzativ: absoarbe argumentul extern; operație lexicală; (c) se reflexiv: absoarbe argumentul intern; operație nonlexicală; (d) se mediu: absoarbe argumentul extern; operație nonlexicală. Dobrovie-Sorin (2004) menționează că o altă analiză unificatoare, propusă de studiile de tip GB, este considerarea elementului se ca fiind anaforă. Dobrovie-Sorin (2004) atrage atenția asupra faptului că, deși se spune că inacuzativele nu se pot
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atribuie acuzativ structural. Trăsătura de acuzativ este inserată în intrarea verbală din Lexicon; trăsătura de acuzativ a verbului afectează operațiile de aritate; dacă operațiile se aplică în Lexicon, Cazul acuzativ e redus; dacă se aplică în Sintaxă, Cazul acuzativ este absorbit de se/si. Mecanismul de reducere cazuală echivalează cu eliminarea componentului tematic al Cazului. Alegerea auxiliarului 'a fi' este efectul unei proceduri de verificare; reziduul de acuzativ este manipulat într-o proiecție flexionară. Operațiile de aritate reduc rolul tematic extern
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Mașina încetinește înainte de intersecție tranz.: Ca să nu obosească, Ion încetinește ritmul part. încetinit, -ă nom. încetinirea, încetinitul A TRECE Ion trece prin fața Ioanei tranz.: Ion trece strada part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DIPARIȚIE REFLEXIVE A SE ABSORBI Apa s-a absorbit mai ușor decât uleiul tranz.: Buretele a absorbit apa part. absorbit, -ă nom. absorbirea (absorbitul − rar) A SE ARĂTA Soarele s-a arătat de după munți tranz.: Ion îi arată Ioanei soarele part. arătat, -ă nom. arătarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Ca să nu obosească, Ion încetinește ritmul part. încetinit, -ă nom. încetinirea, încetinitul A TRECE Ion trece prin fața Ioanei tranz.: Ion trece strada part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DIPARIȚIE REFLEXIVE A SE ABSORBI Apa s-a absorbit mai ușor decât uleiul tranz.: Buretele a absorbit apa part. absorbit, -ă nom. absorbirea (absorbitul − rar) A SE ARĂTA Soarele s-a arătat de după munți tranz.: Ion îi arată Ioanei soarele part. arătat, -ă nom. arătarea, arătatul A SE ASCUNDE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
încetinit, -ă nom. încetinirea, încetinitul A TRECE Ion trece prin fața Ioanei tranz.: Ion trece strada part. trecut, -ă nom. trecerea, trecutul (d) EXISTENȚĂ, APARIȚIE, DIPARIȚIE REFLEXIVE A SE ABSORBI Apa s-a absorbit mai ușor decât uleiul tranz.: Buretele a absorbit apa part. absorbit, -ă nom. absorbirea (absorbitul − rar) A SE ARĂTA Soarele s-a arătat de după munți tranz.: Ion îi arată Ioanei soarele part. arătat, -ă nom. arătarea, arătatul A SE ASCUNDE Soarele se ascunde după nori (agentiv: Ion se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de epigastru, până la umăr, grețuri, vărsături, balonări, flatulență, diaree În alternanță cu constipație, anorexie față de grăsimi, transpirații reci, paloare, amețeli, anxietate, senzație de foame. Analizele de laborator Înregistrează un conținut ridicat de grăsimi În materiile fecale, Întrucât acestea nu sunt absorbite la nivelul intestinului subțire. Pe lângă aceste 2 tipuri de boală mai există pancreatita ereditară, care apare de foarte timpuriu, la vârsta de 10-12 ani, În mod egal la ambele sexe, fiind transmisă de o anumită genă dominantă. Se asociază cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
o afecțiune digestivă se recomandă un emulsificator gastric sau un stimulator al secreției biliare. Capitolul 20 INDIGESTII ȘI CRAMPE STOMACALE Indigestia sau sindromul dispeptic este consecința procesului de prelucrare enzimatică, incompletă a alimentelor ingerate, până la produșii care ar putea fi absorbiți la nivelul intestinului subțire (glucoză, acizi grași, aminoacizi, nucleotide, săruri minerale etc.). Cauzele indigestiei constau din unele inflamații ale mucoasei stomacului, activitate insuficientă a ficatului și a veziculei biliare, afecțiune pancreatică, carență enzimatică, distrugerea florei microbiene și lenevirea stomacului prin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de cartofi, morcov, dovlecei, orz Încolțit, pătrunjel, unele condimente stimulatoare (ardei roșu, usturoi, muștar, hrean, frunze de dafin) precum și unele fructe (gutui, piersice, lămâi etc.). La nevoie se vor administra suplimente de enzime digestive care grăbesc procesul de digestie și absorb gazele din stomac. Regimul de viață În cazul formelor severe de indigestie, se recomandă repaus obligatoriu la pat și aplicarea de comprese calde pe abdomen, cu apă simplă sau sărată. Uneori este necesară provocarea de vărsături prin gâdilarea omușorului cu
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
alergice, călătorii Îndelungate În zone Îndepărtate, cu schimbarea regimului alimentar. În multe cazuri, diareea este declanșată de intoxicații cu substanțe toxice Această dereglare digestivă este datorată unui peristaltism intestinal prea accentuat În care conținutul lichid din intestine nu poate fi absorbit, În timp normal, de mucoasa intestinală. În funcție de afecțiunea care declanșează diareea, scaunul mai poate conține mucozități, puroi și sânge, produse de diferite microorganisme și de toxine emanate de acestea, respectiv enterite și enterocolite, cu inflamații grave ale mucoaselor intestinale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sucuri de mere, grapefruit, struguri și ceaiuri medicinale de mentă, mușețel sau chimion, călduțe și neîndulcite, băute prin Înghițituri rare. Lichidele, În cantitate de 8 pahare pe zi, sunt absolut necesare pentru rehidratarea organismului, fără a Întreține diareea, Întrucât sunt absorbite În mucoasa intestinală. Din ziua a treia se continuă cu un regim de cruțare intestinală, cu alimente ușor digerabile și neiritabile. Se vor consuma supe de morcov și mere crude, cojite și rase mărunt pe răzătoare de sticlă (500-1500 g
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]