9,186 matches
-
cunoașterii culturii române. Colaborează cu poezie socială, în spiritul ideilor din program, Andrei Bârseanu, Teodor Murășanu, Ioan N. Broșu. Semnează versuri de iubire, mai mult convenționale, Aron Cotruș, Teodor Murășanu, Ovidiu Hulea, I.U. Soricu, Maria S. Pallade. Orientarea spre actualitatea imediată explică faptul că nu sunt republicate scrieri mai vechi, exceptând Pipelea Gâscariul de Ioan Barac, text socotit inedit. Din același motiv, P.l. nu acordă o atenție deosebită nici traducerilor. Totuși, Teodor Murășanu oferă o versiune a poeziei Clopotul scufundat
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
în sumarele revistei „22”, se concretizează predilect în interviuri și articole de fond. Temele supuse analizei cuprind o arie substanțială, în primul rând de interes politico-social, dar și cultural. Jurnalista știe întotdeauna să dezvolte incisiv, dar și obiectiv, subiecte de actualitate: procesul comunismului, rolul intelectualității în societatea civilă, trecutul și viitorul monarhiei în România, relația Bisericii Ortodoxe cu Biserica Catolică ș.a. Majoritatea personalităților ultimilor ani au trecut prin filtrul întrebărilor propuse de P., care își construiește profesionist interviurile, reușind să evidențieze
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
că acesta nu are o tradiție în literatura autohtonă, că „autorii romanelor noastre se resimt prea mult de influențe străine”, iar operele lor „pornesc din întuneric și pier în umbră”. Sunt inițiate anchete referitoare și la alte chestiuni culturale de actualitate: Pe ce căi ar trebui să se îndrume literatura noastră pentru ca ea să poată deveni accesibilă și utilă tuturor claselor sociale (8/1902). La scurt timp după apariția săptămânalului se lansează Biblioteca literară „Pagini aurii”, reunind trimestrial în volum „tot
PAGINI ALESE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
la teoria culorilor, Iași, 1995; Marc Bloch, Regii taumaturgi, pref. Jacques Le Goff, Iași, 1997; Raymond Queneau, Florile albastre, pref. trad., București, 1997; Hans Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, pref. Ștefan Afloroaei, Iași, 1999 (în colaborare cu Octavian Nicolae), Actualitatea frumosului, Iași, 2000; Im Hof Ulrich, Europa Luminilor, Iași, 2003. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1971), 428; Al. Călinescu, „Umorul lui Raymond Queneau”, CRC, 1979, 43; Constantin Ciopraga, Un umanist modern, CL, 1984, 4; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași
PANAITESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288651_a_289980]
-
carte personală, deși în intenție o tentativă de reconsiderare pozitivă a junimismului, a fost întâmpinată cu obiecții, fiind socotită destul de restrictivă, ceea ce avea să îl determine să revină asupra ei în 1975. Exceptând studiul Trei esteticieni..., care îi readuce în actualitate pe Mihail Dragomirescu, H. Sanielevici și Petre P. Negulescu, toate celelalte exegeze care au urmat debutului sunt consacrate unor curente culturale sau sociale importante, examinate într-o succesiune cronologică, nu însă și ideologică, a junimismului: Țărănismul (1969), Sămănătorismul (1970) și
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
străveziu, dar relativ partizanat al exegetului. Dar studiul nu este mai puțin o investigație temeinică asupra unei mari contribuții intelectuale, inseparabilă de fundamentele culturii românești moderne. Și totuși, O. a manifestat cel puțin la fel de concludent și o adevărată pasiune pentru actualitate, concretizată în prestația de ordin foiletonistic. Articolele, cronicile, comentariile și studiile sale au rezultat fie din pregătirea principalelor monografii, fie din supraabundența substanței acestora, înfățișându-se ca nuanțări sau completări, câteodată chiar ca repetări ale sintezelor pe care se fundamentează
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
din supraabundența substanței acestora, înfățișându-se ca nuanțări sau completări, câteodată chiar ca repetări ale sintezelor pe care se fundamentează. Mai multe cărți ilustrează această componentă a demersurilor sale, începând cu Studii și cercetări (1972), continuând cu volumele Comentarii (1981), Actualitatea clasicilor (1985), Atitudini (1988), Înțelesuri (1994), Fizionomii (1997), Medalioane (1997). Oricât de variată este aria tematică, dominantele și - s-ar zice - chiar obsesiile învederate rămân în linii mari aceleași, și anume viața culturală și politică românească, disputele din interiorul ei
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
București, 1972; Junimea și junimismul, București, 1975; Confluențe, București, 1976; Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977; Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, 1980; Comentarii, București, 1981; Viața lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, 1982; Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, 1983; Actualitatea clasicilor, București, 1985; Viața lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987; Interpretări, București, 1988; Atitudini, București, 1988; Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Înțelesuri, București, 1994; Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1995; Fizionomii, București, 1997; Medalioane, Iași
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
Stere, CRC, 1990, 9; Cornel Ungureanu, Destinul politic, O, 1990, 6; Nicolae Mecu, Marele singuratic, VR, 1990, 6; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 151-155; Alex. Ștefănescu, A doua viață a lui C. Stere, RL, 1992, 24; Al. Săndulescu, Actualitatea lui C. Stere, RL, 1992, 34; George Munteanu, Eminescianism și politicianism, RL, 1993, 46; Grigurcu, Peisaj, I, 177-202; Negoițescu, Scriitori contemporani, 328-333; Elena Beram, „Înțelesuri”, JL, 1994, 29-32; Ioan Buduca, Contradicțiile naționalismului românesc, LCF, 1995, 19; Mircea Popa, Fenomenul legionar
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
românești de istorie și cultură, București, 1996. Repere bibliografice: Ath. E. Karathanasis, „Intelectualii români din Principate și cultura greacă (1821-1859)”, „Eranistis” (Atena), 1980, 10; Nadia Danova, „Intelectualii români din Principate și cultura greacă (1821- 1859)”, „Études balkaniques”, 1980, 1; Ornea, Actualitatea, 181-184; Cornelia Papacostea-Danielopolu. In memoriam, îngr. Lia Brad Chisocof, București, 1999. C.V.
PAPACOSTEA-DANIELOPOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
civilizație balcanică, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, introd. Nicolae-Șerban Tanașoca, București, 1983; Tradiții românești de istorie și cultură, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, București, 1996. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 132-135; Bucur, Istoriografia, 222-223; Encicl. istoriografiei rom., 252; Kalustian, Simple note, III, 85-88; Ornea, Actualitatea, 181-184; Alexandru Duțu, Călătorii, imagini, constante, București, 1985, 316-321; V. Neumann, Victor Papacostea - descoperirea valențelor universale ale naționalului, O, 1986, 16; Ion Zamfirescu, Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1987, 228-232; Valeriu Râpeanu, O restituire, ALA, 1991, 82; Nicolae-Șerban
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
octombrie 1935 și 12 aprilie 1936, având subtitlul „Literatură, teatru, muzică, plastică, cinema, turism”. Director este Facioni Miciacio, iar ca redactor figurează Petre Florescu. P.a. se dorește o publicație de cultură într-o lume sufocată de politică, punând accentul pe actualitatea culturală din țară și din străinătate, înfățișată în știri scurte și neutre, fapt subliniat și în articolul-program Drum...: „Vrem să închegăm, unitar, o muncă în folosul obștei prea ades înșelată, o muncă hărăzită frumosului de pretutindeni.” Rubricile obișnuite sunt „Glossa
PASAREA ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
lui Stelian Popescu, D. C. Amzăr, Panait Istrati și a mulor altora. O vreme revista adăpostește „revizuirile” lui Gheorghe Grigurcu, îndreptate spre o mai exactă apreciere a activității lui Ov. S. Crohmălniceanu, Marin Sorescu, Augustin Buzura sau spre aducerea în actualitate a unor scriitori ca Brutus Coste, L. M. Arcade, Al. Vona, Aron Cotruș, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Mircea Streinul (și mișcarea de la revista „Iconar”), Petru Dumitriu, Ilie Constantin, D. Țepeneag ș.a., scoțându-se la lumină texte inedite de Pamfil Șeicaru (Vulpea roșie
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
cu pălărie verde, București, 1983; Rochia de crin, București, 1985. Traduceri: A mai trecut o zi. Proză indiană contemporană, București, 1985 (în colaborare cu Ioana Rotaru); Daniel Lindenberg, Chemarea la ordine, pref. trad., București, 2003. Repere bibliografice: Mircea Nedelciu, În actualitatea strictă, VR, 1983, 10; Manea, Contur, 243-252; Condurache, Portret, 154-156; Marian Papahagi, „Îngereasa cu pălărie verde”, TR, 1985, 20; Nicolae Manolescu, Cruzime și sentimentalism, RL, 1985, 22; Iorgulescu, Prezent, 316-319; Holban, Profiluri, 413-416; Țeposu, Istoria, 140-142; Lovinescu, Unde scurte, IV
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
având toate ca punct de convergență ceea ce autorul numește „cap de serie axiologică”, indeterminatul „frumos”, categorie supremă a idealului și a valorii. Textele în care se analizează metodele școlii formale ruse și ale comparatismului lui D. Caracostea sunt pledoarii pentru actualitatea unor mai vechi concepte, pornindu-se de la întemeierea lor științifică. Un studiu comparatist este dedicat influenței lui Tristan Tzara în literatura maghiară, un altul poeticii futuriste a lui Vladimir Maiakovski în relație cu activitatea școlii formale ruse. Studii speciale sunt
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
s-a construit în jurul și în interiorul educației, astfel că aceasta ar ocupa în societate și mai ales pe piața muncii o poziție într-adevăr prioritară. Nu degeaba politicienii o invocă atât de des, iar guvernele formulează politici statuate mereu în actualitate. Apoi să considerăm o estimare simplă. Se știe că circa o pătrime din populația unei țări este efectiv cuprinsă într-o formă de școlarizare. Apoi, toți cei din școală și universitate au familii și rude care se interesează de soarta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
emise de universitățile de cercetare. Oricum, universitățile tranzitorii se află în relații echivoce cu cercetarea și nu mai pot rămâne pentru mult timp într-o astfel de stare. Autonomia universitară și libertățile academice sunt departe de a-și fi pierdut actualitatea. Instanțele care le mențin acum în configurarea profilului universității tranzitorii sunt drepturile de proprietate intelectuală și construcția relațiilor colegiale dintre universitari. Partajarea drepturilor de proprietate intelectuală între cercetător, finanțator și universitate nu a ajuns încă la acea formulă juridică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Ropceanu, Radu Scraba, Ștefan Marinescu, Ioan Cunțan. Proza publică V. Stâncă, Radu Ignătescu, Gh. Ionașcu, Dragoș Vicol, Florin Deculescu, Neculai Tăutu, E. Boteanu. Articolele de critică literară sunt semnate de Nicolae Neagu și Gh. Ionașcu. Revista mai include articole științifice, actualități din viața străjerească, umor, jocuri. M.V.
MIORIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288166_a_289495]
-
tabloul de ansamblu al literaturii epocilor anterioare și la contextul ideologiilor culturale și al programelor estetice. Ocupându-se de opere din trecut, le analizează cu o curiozitate proaspătă, cu interesul și lipsa de prejudecăți proprii, de regulă, comentării operelor de actualitate. Istoria literară pe care o practică e una ce are drept scop nu inventarierea factologică, ci interpretarea operelor și „explicarea” lor, semnalarea elementelor privind geneza și evoluția unor poziții, estetici, viziuni, relevarea ocurenței și a circulației unor tematici, modalități și
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
Traseul carierei critice a lui M. începe cu succinte monografii despre scriitori români contemporani (Mihail Sadoveanu, Maria Banuș) și continuă cu un masiv volum de abordări critice, Romanul românesc contemporan (1959). În anii următori, deși criticul continuă să arate interes actualității literare, își deplasează atenția și spre istoria literară. Poporanismul și „Viața românească” (1961) e un prim studiu vizând o perioadă - începutul secolului al XX-lea - care va face obiectul unui șir de lucrări convergente și complementare, cu ambiția epuizării domeniului
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
se angajează în gesturi iconoclaste, nu simte imboldul de a-și personaliza viziunea prin frondă programatică sau prin atitudini demolatoare. Aportul lui, prețios, se vădește la nivelul înțelegerii. Întemeiat pe empatie, animat de dorința de elucidare, de revalorificare în perspectiva actualității, comentariul nu e niciodată complezent sau conformist, dar nici malițios fără temei. Parafrazarea simpatetică și revelatoare, recursul la citat, contextualizarea, sugestiile comparatiste sunt utilizate eficient, integrate în discursul critic. Scrisă de un critic, cartea e o istorie estetică, M. fiind
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
amintiri cu Marin Preda. Rețin atenția traduceri din Dino Buzzati, realizate de Paul B. Marian și Ileana Moldovan, din Michel de Villiers în versiunea Rodicăi Lungulescu și pagini din umorul străin transpuse de Marius Tupan. Revista mai oferă informații din actualitate prezentate în manieră umoristică, aforisme de Tudor Mușatescu, caricaturi, anecdote, știri sportive, poșta redacției. Alți colaboratori: Dan Cojocaru, Adrian Socaciu, Mircea Enescu, Varujan Vosganian, Victor Pițigoi, Dumitru Dinulescu, Ion Besoiu. M.W.
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
nemeritate. Deseori, simpla reproducere a textului unui articol, a unei poezii din gazete ca „Vocea Covurluiului”, „Vocea Botoșanilor” și chiar „Literatorul” devine un mijloc de provocare a ilarității. M. r. are, în mod obișnuit, pe copertă o caricatură politică de actualitate. Rubricile principale sunt dedicate unor chestiuni la ordinea zilei: un editorial (scris de I.L. Caragiale și, mai rar, la prima serie, de Anton Bacalbașa), o cronică a Camerei Deputaților, o alta dramatică, articole de știință și de literatură, „mofturi”, „culmi
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
Perspectivele creației, București, 1982; Lumea modernă și cinematograful, București, 1984; Rudele, București, 1985; Literatură și cinematograf. Convorbiri cu D.I. Suchianu, București, 1986; Lumea fără oglindă, București, 1990; Fără violență, București, 1992; Încotro?, Galați, 1993; Băieții de bani gata, București, 1993; Actualitatea și filmul, București, 1994; Fetele de bani gata, București, 1994; Magul călător sau Speranța și viața în opera lui Mihai Eminescu, București, 1995; Șobolanii în Italia, București, 1995; Există, București, 1996; Noii băieți de bani gata, București, 1996; Teatrul respirației
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
situație, scenă, tablou, intrigă, semnificații mitice și simbolice, stabilind o dinamică interioară abil slujită de didascalii și profund teatrală. Analiza aprofundată a „misterului păgân” Zamolxe, de pildă, dezvăluie noutatea piesei de debut, concepută ca o parabolă ceremonială și politică de actualitate, unde substratul mitic primordial se împletește organic cu o concepție modernă originală asupra tragicului. Definirea formelor dramatice la care se raportează dramele lui Lucian Blaga (misterul antic, renascentist, medieval, apologul, drama simbolistă etc.) include sugestii fertile pentru punerea în scenă
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]