5,887 matches
-
cardiace sau pulmonare; 180 suferă de o „deteriorare intelectuală”. Până aici, toate sunt știute din atâtea filme și cărți numite pe scurt „Adevăratul sfârșit al războiului”. Dar, căutând mai adânc, Strom a observat că dereglările nu vin din simpla - ce adjectiv odios! - reacție nervoasă la suferința îndurată, ci pur și simplu (iar?) din reducerea creierului. Bătuți, terorizați, trăind cu spaima în suflet, prost hrăniți - creierul li s-a făcut tot mai mic și de aici... Dar un creier micșorat nu mai
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
așteaptă. Sunt la fel ca ea... Nu aștept milă de la alții, numai de la mine însumi”. Vântul suflă peste mica ambarcațiune. Navigatorul solitar, urmându-și soarta, se îndreaptă spre coastele Uruguay-ului. În timp ce Academia Franceză discuta îndelung dacă să accepte sau nu adjectivul „cornelian”, Matsutaro Imai - paznic la muzeul de Artă Modernă din Kyoto, om la 55 de ani, tată de copil - și-a făcut harakiri pentru că cineva a furat din muzeul pe care-l păzea un tablou de Toulouse-Lautrec (Marcelle), împrumutat japonezilor
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
se adunară câteva silabe, rămase și ele în viață dintr-o rusă învățată cântând Tomnaia noci, Dasfidanie, mama...: Pasolstvo... ambasadă... rumînskoie pasolstvo! Sau rumînskaia? Am străbătut peronul întrebând, fără să aștept răspuns, și Cuda rumînskoie pasolstvo? Și Cuda rumînskaia...?, genul adjectivului mărindu-mi spaima; mă loveam de oameni, alternând femininul cu neutrul; până când o bătrânică m-a luat de mâna în care țineam valiza și m-a dus la o stație de autobuz spunându-mi (sau așa mi se păru): spakoina
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cinsteau contemporanii din fruntea țării cu câte un determinativ adăugat numelui: cel viteaz, cel bun, cel drept. Lui Nicolae Ceaușescu nu i vom spune niciodată altfel decât Nicolae Ceaușescu, fiindcă ar însemna să-i însoțim numele de întregul șir de adjective ce-i desemnează calități aflate în putința omului să le aibă, dar extrem de rar înmănunchiate în tezaurul unei singure inimi. Este inima ce rimează pulsul țării și căruia, acum, în ianuarie 1978, 22 de milioane de inimi îi adresează prinosul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Adăugăm mereu câte ceva în „fefeză“, un fel de franceză cu un accent mortal, marca Feli, ca să fie totul și mai distractiv. Sau în „memeză“ (un alt dialect felician în care intervin și englezisme sau „felicisme“, cuvinte inventate). Cel mai folosit adjectiv însoțitor al istoriilor noastre este horror (pronunțat apăsat, românește, horor - cuvânt exorcizant-ilariant, uneori un fel de cool folosit la mișto). Așadar: Tetra, zicem, și ne-apucă râsul. Cool! Îmi vine în minte Kundera, cu Viața e în altă parte, pe
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pentru că pur și simplu nu mai numim așa. Nu mai spunem despre un artist (sau cap de operă) că e „vital”, ci că e „plin de viațăș, nu ? Probabil că există un sens profund și nostim în această renunțare la adjectiv pentru substantivul însuși. Astăzi simțim parcă un fel de scorțoșenie, de inadecvare în epitetul vital, deși el înseamnă fix același lucru. Ca să revin la întrebarea ta, aș zice că a avea viață este condiția definitorie, cine-qua-non a artei cinematografice : este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
dolce vita ?”, răspunsul cel mai adevărat este : un film de Fellini. (Știi poate anecdota aceea, spusă chiar de marele Federico, cum că taică-su voia să-l facă doctor, maică-sa preot, iar el a sfârșit prin a deveni un adjectiv : fellinian ?...) Altfel, sigur, categoriile astea ad-hoc în care sunt puse filme celebre sună infinit de comic ; îmi pare rău că nu am colecționat unele dintre ele, de prin cotidiane sau ghiduri TV : erau de un haz enorm ! “i nu pentru că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
țigară. Cerea de la toți, întreba așa, în general, dar cu privirea la unul care fuma Kent. E tare ciufut șeful ăsta al tău, mi-a zis într-o zi Vlad, pe vremea cînd eram prieteni. Deși luat direct din Caragiale, adjectivul adresat de Vlad lui Marinescu m-a supărat. Nu-mi place să se vorbească urît despre un om pe care-l cunosc și, mai ales, căruia îi port respect. Nu că ar fi făcut Marinescu cine știe ce pentru mine, dar într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
acest tip de reacții, câteodată alarmiste, sunt generate de un „imbecil complex de inferioritate” față de străini. Cu acest prilej, și el glosează pe marginea toleranței românilor, fără să-i nege caracterul „proverbial”, dar și fără să uite să pună acest adjectiv Între ghilimele : „Toleranța noastră «proverbială» este o tărie, nu o slăbiciune... Nu Înțeleg de ce țipăm : primejdie ! Unde e primejdia ? Că sunt minoritari prea mulți la posturile de comandă ? Îi vom scoate prin concurență, prin propriile noastre forțe, prin legi de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înseamnă „a te târgui mult”, „a te calici”. Pentru boierii români - spune Ion Ghica -, chiar și o cățea pe care nu te puteai baza la vânătoare, pentru că „minte și Înșală”, era poreclită „Ovreica” <endnote id="(824, p. 161)"/>. În Lituania, adjectivul zydas (evreu) și porecla etnonimică zydas se aplică micilor comercianți, prăvăliașilor, celor care sunt mincinoși, Înșelători și vicleni <endnote id="(296 și 297)"/>. O situație similară este atestată cam În toate țările est-central- europene. G.M. Tamás dă exemplul unei bătrâne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
statului național român și importanța sa istorică>>. Una dintre comunicări ce urma să fie susținută de prof. C. Cloșcă, cercetător principal la Muzeul de istorie a Moldovei, se intitula <<Desăvîrșirea unității naționale și semnificația ei pentru istoria contemporană>>”. Datorită folosirii adjectivului „național”, Andrei a fost nevoit să intervină În text, de aici reieșind titlul „Îmbunătățit” prin extirpare: „Desăvîrșirea unității de stat și semnificația ei pentru istoria contemporană”. Frumos tras din condei, ce să mai zicem...! c.e. Titu Maiorescu - marxistu’ Denaturându
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
felul de obiecte artizanale nefuncționale și pitorești. Noi ne-am plimbat, fericiți pentru aerul de munte, mai răcoros decât cel care ne teroriza la Athena. Drumul mai departe a fost ceva înfiorător de frumos și nu alătur greșit cele două adjective, deoarece pericolul și sublimul erau la tot pasul. Pe șosea încăpea doar autocarul iar, din loc în loc, erau neînsemnate refugii unde mașinile din sens opus se opreau pentru a ne lăsa să trecem. Sau invers. Noroc că nu prea era
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
fi echivalentele rusești pentru fol amour sau langoureaux et rêvant) de care poeții lirici de mai târziu nu s-au putut debarasa timp de un Întreg secol. Într-un aranjament absolut obsedant, caracteristic iambului de patru până la șase picioare, un adjectiv lung și Întortocheat ocupa primele patru sau cinci silabe din ultimele trei picioare ale versului. Un bun exemplu de tetrametru ar fi ter-pi bes-cis-len-nî-ie mu-ki (en-dure in-cal-cu-la-ble tour-ments). Poetul rus tânăr aluneca În mod obligatoriu, cu o fatală ușurință, În
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la nesfârșit cu fiecare vers, alegând și respingând, plimbând cuvintele pe limbă ceremonios și entuziast, ca un degustător de ceai, și tot apărea cumplita trădare. Rama influența tabloul, coaja dădea formă miezului. Banala ordine a cuvintelor (verb scurt sau pronume - adjectiv lung - substantiv scurt) dădea naștere unei dezordini banale de gândire, și un vers precum poeta gorestnîe griozî - traductibil și etichetat drept „reveriile melancolice ale poetului“ - ducea În mod fatal la un vers rimat terminat În rozî (trandafiri) sau beriozî (mesteceni
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Întorcându-se parcă la izvorul pur al retoricii. „Boje moi“ (mon Dieu - mai degrabă decât Dumnezeule) unde a dispărut această Îndepărtată, luminoasă, strălucitoare, Îndrăgită: Vsio eto daliokoe, svetloe, miloe? (În rusă nu este nevoie de subiect aici, pentru că toate sunt adjective neutre care joacă rolul unor substantive abstracte, pe o scenă goală, Într-o lumină discretă.) Tamara, Rusia, păduri sălbatice avansate la demnitatea de vechi grădini, mestecenii și brazii nordici, imaginea mamei aplecându-se În genunchi ca să sărute pământul de fiecare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În timp ce călăul mascat și neîndemânaticul lui asistent au căzut peste el. Dietrich (acesta era prenumele cunștinței mele) spera să ajungă Într-o bună zi În Statele Unite ca să asiste la vreo două electrocutări; În inocența lui, a derivat din acest cuvânt, adjectivul nehotărât „cutare“, Învățat de la un văr care fusese În America, și, Încruntându-se puțin Îngrijorat și melancolic, Dietrich se Întreba dacă o fi adevărat că, În timpul reprezentației, din orificiile naturale ale corpului ies niște senzaționali norișori de fum. La cea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cele două, pentru că neavând forța să împlinească reîntoarcerea, cel puțin el n-a avut josnicia să se bucure de separare. Întrerupere... 14 august dimineața! Ți-am scris în gând toată noaptea. O scrisoare foarte lungă, burdușită de repetiții, interjecții și adjective calificative. Asta mi-ar lua multe ore ca s-o recitesc. Dimineața m-am trezit cu un gust foarte amar în gură: am avut un vis curios! În acest vis, cenzurat la trezire, tu îmi repetai fără oprire în românește
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
unei lumi ce nu este lumea țării în care trăiesc acum. Dar totul este limba visului și a filozofiei. Există diferențe mari între cele două limbi pe care eu încerc disperat să le apropii, să le fac prietene. În suedeză, adjectivele nu spun mare lucru, în schimb verbele sunt „specializate”, se spune exact cum stai, de exemplu, un verb special dacă stai în picioare sau așezat, limba este exactă în ceea ce privește situarea în spațiu și în timp. În limba română și, în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
specializate”, se spune exact cum stai, de exemplu, un verb special dacă stai în picioare sau așezat, limba este exactă în ceea ce privește situarea în spațiu și în timp. În limba română și, în general, în limbile romanice domină incertitudinile, și atunci adjectivele au un rol special, ele sunt precum umbrele în pictură, dând nuanțe neașteptate, profunzime, chiar valori calorice. Dar când scriu nu mă gândesc la diferențele dintre limbi, inconștient totul se amestecă și uneori totul pare nou, proaspăt, și alteori ciudat
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
poziția lui Dan Ciachir, care nici măcar n-a polemizat cu mine. El a scris, eu am scris, dar în paralel; el niciodată, nu a răspuns obiecțiilor mele. S-a dovedit mai închistat decât Sfântul Sinod, lucrând cu o listă de adjective infamante, adresate unei entități adstracte - fiecare lucrează cu o proiecție imaginară despre feministe. Un asemenea personaj, cum e Dan Ciachir, nu este curios să cunoască o feministă reală: eu mai degrabă am intrat în dialog cu teologi ortodocși. Cred că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
imperialiști, apatrizi și vînduți străinătății, după cum proclamă cu pieptul bombat șeful de partid al lui Mitică Dragomir. „Maimuță curentată“, „balegă“, „vînzător de iaurt“, „derbedeu“, „om bolnav“, „criminal economico financiar“, „viitor pușcăriaș la Jilava“. Vadim are întotdeauna la îndemînă mii de adjective și jonglează cu ele mai ceva ca Ronaldinho cu portocala. Electoratul cu pensia mică, dezamăgit de guvernările din România și mereu temător că-i fuge Ardealul de sub picioare, i le gustă extaziat. Pamfletarul redutabil, polemistul Vadim, nu se dezminte nici
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în acest punct observațiile anterioare asupra câmpului semantic al imaginarului cu diverse alte analize teoretice, este cea a imaginației și a complementului său, imaginea. Nu altfel decât în legătură cu imaginarul politicului, dar și cu arhetipul, mitul și simbolul. * Dat fiind că adjectivele din greaca veche - φαντασιώδης, φανταστικός -, respectiv latină - imaginarius - sunt derivate din substantivele phantasia (pentru care voi folosi în continuare transcrierea în alfabet latin), respectiv imaginatio, analiza de față caută să revadă semnificațiile dezvoltate în timp ale termenului de imaginație, într-
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și primeau onorurile în locul modelului lor. Statuia lui Constantin I era practic tot ce mai putea susține funcția desemnată de cuvântul imaginarius, din latina târzie imperială; și nu în forma lui gramaticală discutată în capitolul dedicat ceremonialului funerar (cea de adjectiv, din expresia funus imaginarium), ci în sensul în care atesta că împăratul nu e absent dintre cei vii, că el deține puterea și că, în mod simbolic, așadar la fel de relevant, stă în locul lui "imaginea" sa cvasi-identică. Înainte de aceste lucruri, petrecute
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în corpus, urmărindu-se inventarul, productivitatea și folosirea acestora în cinci tipuri de texte (jurnalistice, literare, științifice, juridice și de română vorbită). În a doua parte vor fi analizate construcțiile lexicale adverbiale de tipul în mod/din punct de vedere + adjectiv 3, arătându-se, de asemenea, frecvența acestora, marcarea stilistică și relațiile de sinonimie în care pot intra. A fost folosit un corpus de texte jurnalistice (pentru capitolul 2. au fost consultate ziare din perioada 1 ianuarie-15 octombrie 2007, în total
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
La finalul textului au fost atașate patru anexe, care ilustrează sintetic faptele prezentate: Anexa I. Frecvența adverbelor în -mente în corpus; Anexa II. Frecvența adverbelor în -ește (-icește) în corpus; Anexa III. Expresiile lexicale adverbiale în corpus (compatibilitatea semantică a adjectivelor cu principalii categorizatori adverbiali de tipul în mod/din punct de vedere); Anexa IV. Compatibilitatea semantică a adjectivelor absolut, absurd, actual, artificial, ciudat, concret, deosebit, direct, esențial, filosofic, fizic, intelectual, istoric, moral, natural, real, serios, statistic, strict, teoretic cu procedeele
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]