6,618 matches
-
sfârșit a fericirii, înainte de a trece, inevitabil, în eternitate. Cu fața spre viitor Știe cineva cum îi va decurge viața, din momentul când își descoperă propriul EU și până la sfârșit? Nu cred! E bine? E rău? Greu de spus. În adolescență, când viitorul ni se înfățișează atrăgător, ca un Eldorado, îmi făceam proiecte îndrăznețe, pe termen lung, mă luam la trântă cu obstacolele ce mi se așezau de-a curmezișul drumului, mă băteam pentru a-mi afla locul și rostul în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
și a autorului, accentuîndu-le dramatismul credinței În idealul asumat. <endnotelist> C. Stere, În preajma revoluției, vol. 1, Prolog: Smaragda Theodorovna, Ediție și prefață de Z. Ornea, Editura Cartea Românească, București 1991. 2. Idem, În preajma revoluției, vol.al II-lea, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, ediția a II-a, Editura Adevărul, București, 1932. 3. Idem, În preajma revoluției, vol. al III-lea, Lutul, Editura Adevărul, București, 1932. 4. Idem, În preajma revoluției, vol al IV-lea, Hotarul, Editura Adevărul, București, 1933. 5. Idem, În preajma
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
să afirme Vania și Ion Răutu sînt eu. <endnotelist> 1. C. Stere, În preajma revoluției, vol. 1, Prolog: Smaragda Theodorovna, ediție și prefață de Z. Ornea, Editura Cartea Românească, București 1991. 2. Idem, În preajma revoluției, vol.al II-lea, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, ediția a II-a, Editura Adevărul, București, 1932. 3. Idem, În preajma revoluției, vol. al III-lea, Lutul, Editura Adevărul, București, 1932. 4. Idem, În preajma revoluției, vol. al IV-lea, Hotarul, Editura Adevărul, București, 1933. 5. Idem, În preajma
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
rândul său, influențează favorabil Încrederea În sine. Este știut că o stimă de sine pozitivă ne permite să acționăm eficient, să ne simțim bine În propria noastră piele, să facem față dificultăților existenței. Într-o etapa a dezvoltării ontogenetice, precum adolescența, tinerii trebuie Încurajați să-și construiască o stimă de sine pozitivă care să-i ajute să relaționeze mai bine cu ceilalți, care să-i ajute să se exprime mai bine, să comunice mai ușor, să acționeze mai eficient, să persevereze
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
găsi, de la om la om, „constelații” motivaționale diferite. De exemplu comportamentul de învățare motivat divers de la persoană la persoană; c) „Constelațiile” și ierarhiile motivaționale se modifică în timp, la una și aceeași persoană, fie sub influența vârstei (unele erau „idealurile” adolescenței și altele cele ale tinereții, etc.) sau sub presiunea condițiilor social-istorice. Prin conceptul de motivația învățării școlare desemnăm ansamblul factorilor interni ai personalității elevului care-i determină, orientează, organizează și susțin eforturile în învățare. Acești factori interni sunt motivele, adică
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sentimentul copleșitor de agresiune informațională. Toate acestea îi fac să fie marginalizați de copiii de aceeași vârstă, respinși sau luați peste picior și să experimenteze interacțiunea socială ca pe una chinuitoare, energofagă. Mulți copii cu SA devin depresivi la vârsta adolescenței și există un risc suicidal. Așadar, există caracteristici comune tuturor tulburărilor de spectru autist, un așa-zis „miez autist”, dar spectrul acoperă o serie de diferențe individuale în ceea ce privește: cantitatea și calitatea simptomelor (intensitatea lor, frecvența cu care se manifestă, durata
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
a adevăratei culturi din care se poate decurge îmbunătățirea raporturilor dintre popoare și, în sfârșit, pacea.”(Sadoveanu, M. Marturisiri, București, E.S.P.L.A, 1960, p.366) în viața multor tineri, biblioteca joacă un rol covârșitor. În ea și-au petrecut anii adolescenței mii de oameni de cultură și de știință. Nicăieri nu se poate forma și întreține mai cu efect gustul pentru lectura bună decât în atmosfera îmbietoare la citit a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
are în formarea personalității copilului și adolescentului, în principal și a spiritului uman de-a lungul întregii vieți. Vârstele tinere reprezintă cea mai importantă perioadă de acumulare și dezvoltare a personalității, pe plan fizic, psihic și spiritual iar în cadrul acestora, adolescența reprezintă vârsta opțiunilor și afirmării de sine. Noua identitate care se construiește în adolescență, mai ales pe parcursul studiilor, este în măsură să profileze modele și idealuri de viață prin definirea sensurilor și a năzuințelor de autorealizare. Maturitatea tinerilor n-ar
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
a lungul întregii vieți. Vârstele tinere reprezintă cea mai importantă perioadă de acumulare și dezvoltare a personalității, pe plan fizic, psihic și spiritual iar în cadrul acestora, adolescența reprezintă vârsta opțiunilor și afirmării de sine. Noua identitate care se construiește în adolescență, mai ales pe parcursul studiilor, este în măsură să profileze modele și idealuri de viață prin definirea sensurilor și a năzuințelor de autorealizare. Maturitatea tinerilor n-ar fi posibilă fără un dialog cultural continuu cu lumea cărților și a oamenilor purtători
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
sedimentează corelativ cu etapele psihogenetice de dezvoltare. O preocupare în acest sens a manifestat-o Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai „creșterea corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai „creșterea corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lor” 53. De aceea, mai presus de toate, să-L rugăm pe Dumnezeu ca în demersul nostru educațional să ne dea mereu cuvânt cu putere multă, pentru a-i determina pe elevi să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Adolescența religioasă Sufletul adolescentului oferă teren prielnic pentru imprimarea mai adâncă a instrucției și educației religioase. Ideile religioase devin la adolescent mai profunde și au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-i determina pe elevi să devină buni creștini, cu sufletele în ascultare. Adolescența religioasă Sufletul adolescentului oferă teren prielnic pentru imprimarea mai adâncă a instrucției și educației religioase. Ideile religioase devin la adolescent mai profunde și au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice dezvoltării sentimentului religios și a voinței ferme pentru exersarea virtuților. Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când individul iese din conformismul infantil, câștigându-și independența
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
religioase. Ideile religioase devin la adolescent mai profunde și au o semnificație vitală. Adolescența este vârsta când se afirmă mai cu putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice dezvoltării sentimentului religios și a voinței ferme pentru exersarea virtuților. Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când individul iese din conformismul infantil, câștigându-și independența de mentalitate, manifestările lui fiind destul de controversate. Adolescența este o perioadă trăită extrem de dramatic de unele persoane. Este foarte bine cunoscută expresia de „ criză a adolescenței” care
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
putere rațiunea, judecata, afecțiunea, toate acestea fiind prielnice dezvoltării sentimentului religios și a voinței ferme pentru exersarea virtuților. Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când individul iese din conformismul infantil, câștigându-și independența de mentalitate, manifestările lui fiind destul de controversate. Adolescența este o perioadă trăită extrem de dramatic de unele persoane. Este foarte bine cunoscută expresia de „ criză a adolescenței” care numește o stare de tuburare somatică, dar și sufletească ce provoacă de multe ori probleme de ordin psihologic, conducând spre hipersensibilizare
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Perioada adolescenței este perioada sinelui spiritual când individul iese din conformismul infantil, câștigându-și independența de mentalitate, manifestările lui fiind destul de controversate. Adolescența este o perioadă trăită extrem de dramatic de unele persoane. Este foarte bine cunoscută expresia de „ criză a adolescenței” care numește o stare de tuburare somatică, dar și sufletească ce provoacă de multe ori probleme de ordin psihologic, conducând spre hipersensibilizare, respingerea societății, izolare, neînțelegeri. Tânărul se află în căutatrea propriei identități: începe să se întrebe cine este el
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
clar. Tinerii își formează o responsabilitate socială, dar societatea poate să-i dezamăgească, ceea ce atrage după sine apatia, stări de angoasă, disconfortul psihic, nonconformismul și dorința de independență. Se observă de obicei la adolescenți o adevărată controversă cu autoritatea. Perioada adolescenței este hotărâtoare în centrarea individului spre credința religioasă. M. Dubesse observă că „ acum e momentul când de obicei se pierde, se câștigă sau se capătă credința... Dumnezeu încetând de a mai fi o reflectare a imaginii părintești, întruchipează atunci valoarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și transmit enorm copilului în perioada micii copilării, ei învață efectiv să vorbească, să participe la dialog. Copiii pun întrebări la care părinții încearcă să răspundă, ei ar trebui să ofere răspunsuri cât mai adecvate dezvoltării psihice a copilului. În adolescență, centrul de greutate al comunicării se deplasează de la nivelul exclusiv al familiei la nivelul grupului de colegi și prieteni. În perioada furtunoasă, frumoasă și tumultuoasă, plină de mari inegalități psihosociale, tânărul devine un veritabil participant la dialog, de multe ori
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
multă ușurință motivele pentru care ceva este în neregulă cu fiul sau fiica lor, pentru că îl vor cunoaște mai bine și le va fi mai facil să ia măsuri. Raporturile intrafamiliale capătă anumite particularități odată cu trecerea copilului la preadolescență și adolescență. Nevoia de afirmare a tânărului își pune amprenta pe atitudinile și comportamentele sale, pe relațiile cu colegii, cu profesorii și părinții, cu adulții în general. Stima de sine îi sprește sensibilitatea la părerea celorlalți, dar și la influența celor pe
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și al întregului secol al XIX-lea, un secol animat de activitatea științifică și creatoare a unor nume precum I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, S. Bărnuțiu, Al. Odobescu, Titu Maiorescu, Gr. Tocilescu, ș.a.m.d. Ajutat de cunoașterea în adolescență a zece limbi străine ( iar mai târziu a douăzeci și opt !), antice și moderne, Hasdeu a lărgit permanent baza documentară privind trecutul spațiului carpato-dunărean, a avansat în problemele istorice abordate puncte de vedere noi, combătând magistral teorii de largă răspândire, pe care
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
mă port cu copilul meu?”. Cartea tratează sintetic, într-un limbaj accesibil tuturor, o serie de aspecte de ordin familial și școlar, referitoare la școlarul mic, dar care prin extrapolare, pot fi utilizate și la alte perioade de vârste (preșcolară, adolescență). Părinții pot găsi în paginile acestei cărți informații utile despre: caracterizarea pluridisciplinară a vârstei de 7 - 10 ani (dezvoltarea fizică și motrică, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea personalității și dezvoltarea socială); cum să ne programăm pozitiv copiii pentru reușita la școală și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
crească capacitatea și randamentul fizic sau intelectual al copilului. De asemenea, copilul „durduliu” nu este considerat mai sănătos decât unul „slab”. Studiile de specialitate au dovedit că rezistă mai bine la îmbolnăviri copilul „suplu”. Excesul ponderal din copilărie persistă în adolescență și la vârsta adultă, cu urmările cunoscute: jigniri și ridiculizări din partea colegilor, probleme de sănătate. Substanțe necesare unei bune dezvoltări Proteinele sunt alimentele cărora le revine un rol protector de seamă, mai ales în perioada de dezvoltare a organismului uman
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
4 ani; b) substadiul intuitiv - între 4 și 6-7 ani; Stadiul inteligenței operatorii: a )substadiul operațiilor concrete între 6-7 ani și 11-12 ani; b)substadiul operațiilor formale -între 11-12 ani și 14-16 ani; Stadiul inteligenței reflexive sau vârsta teoriilor - perioada adolescenței. Aceste stadii sunt delimitate în funcție de perceperea obiectelor, imaginarea acțiunilor cu obiecte, dezvoltarea operațiilor logice de clasificare, ordonare, grupare și numărare, de însușirea limbajului, de formarea și dezvoltarea trăsăturilor de voință și caracter, de relațiile psihosociale cu care ia contact copilul
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
a creațiilor umane. De asemenea, se constată că de la o anumită perioadă de viață a omului inteligența începe să scadă., numai nivelul de aspirație, pasiunea pentru tehnică, literatură și artă, lărgirea continuă a orizontului de cunoaștere stimulează permanent inteligența creativă. Adolescența pune bazele idealurilor de viață, crește responsabilitatea socială a individului de a lua singur decizii, de a conduce singur, de a se autoeduca.
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
și al întregului secol al XIX-lea, un secol animat de activitatea științifică și creatoare a unor nume precum I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, S. Bărnuțiu, Al. Odobescu, Titu Maiorescu, Gr. Tocilescu, ș.a.m.d. Ajutat de cunoașterea în adolescență a zece limbi străine ( iar mai târziu a douăzeci și opt !), antice și moderne, Hasdeu a lărgit permanent baza documentară privind trecutul spațiului carpato-dunărean, a avansat în problemele istorice abordate puncte de vedere noi, combătând magistral teorii de largă răspândire, pe care
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]