79,378 matches
-
3. Obiectivele cultural - artistice și științifice Aceste obiective sunt valoroase prin arhitectura construcției, prin exponatele pe care le pot adăposti și impactul emoțional pe care îl generează. Cunoscute sub numele de muzee, case memoriale, biblioteci, monumente istorice și sculpturi în aer liber, obiectivele de artă plastică și științifice concentrează ingeniozitatea, îndemnarea, civilizația și istoria poporului român. 1. Muzeele de artă adăpostesc exponate din domeniul picturii și al sculpturii. Cel mai cunoscut este Muzeul de Artă al României, ce adăpostește cele mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a cinsti victoria armatei române din Primul Război Mondial și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; Monumentul de la Moisei și Monumentul de la Carei, închinate martirilor români din Al Doilea Război Mondial, opere ale sculptorului Vida Geza ș.a.. 8. Sculpturile în aer liber sunt dedicate unor personalități, precum Ștefan cel Mare (Vaslui, Iași, Suceava), Mihai Viteazul (București, Alba Iulia, ClujNapoca), Al. I. Cuza (Iași, Bârlad), Avram Iancu (Câmpeni) sau sunt realizate cu ocazia constituirii unor tabere de creație, precum Tabăra de sculptura
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sport periculos, în tandem, cu un instructor profesionist, ce necesită doar o pregătire prealabilă de maxim 30 minute. parapantismul - se efectuează cu ajutorul parapantei, o parașută în formă de aripă, confecționată din material textil, care, spre deosebire de parașuta clasică, odată umflată cu aer capătă un profil aerodinamic capabil să dezvolte portanță. Pilotul atârnă suspendat sub voalura parapantei, într-un ham special, iar viteza de înaintare și direcția sunt controlate cu ajutorul a două comenzi. Se poate, astfel, plana pe distanțe variabile, în funcție de îndemânarea și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Cele mai importante atracții turistice sunt: mânăstirile cu biserici pictate în exterior: Voroneț, Arbore, Humor, Moldovița, Sucevița și mânăstirile de mari dimensiuni, precum Putna (care adăpostește mormântul marelui domnitor Ștefan cel Mare) și Dragomirna; orașul Suceava, un adevărat „muzeu în aer liber”, în care se impun Cetatea de Scaun (secolul al XIV-lea), Cetatea Șcheia, Curtea Domnească și numeroase biserici (Sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan cel Nou ș.a.); unitățile montane din jur, cele mai vizitate fiind Masivul Giumalău, cu versanți abrupți, grohotișuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții instabili), toate acestea având ca urmare producerea de ravene, alunecări de teren, surpări și avalanșe ș.a.. Acțiunea turismului asupra învelișului de aer este nesemnificativă. Fiind o activitate producătoare de servicii, turismul eliberează poluanți doar ca urmare a unor activități conexe obligatorii, precum transportul, producerea energiei electrice și termice etc.. Se adaugă, local, poluarea fonică, generată de zgomotul circulației rutiere, muzica discotecilor în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este nesemnificativă. Fiind o activitate producătoare de servicii, turismul eliberează poluanți doar ca urmare a unor activități conexe obligatorii, precum transportul, producerea energiei electrice și termice etc.. Se adaugă, local, poluarea fonică, generată de zgomotul circulației rutiere, muzica discotecilor în aer liber și animația specifică. Turismul este, însă, un mare consumator al resurselor de apă, element esențial pentru confortul turiștilor și componentă definitorie a peisajelor atrăgătoare. Actul turistic nu poate fi conceput fără prezența apei pentru igienă, sporturi nautice, estetică, transport
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Influențează industria, stimulând producția energetică, construcțiile de mașini, construcțiile edilitare și de infrastructură. Sunt susținute, de asemenea, și industriile textilă, artizanală și cea alimentară. Pe sensul invers al interacțiunii, industria poate afecta actul turistic, ducând, uneori, la dispariție acestuia. Poluarea aerului este frecvent un factor restrictiv, atunci când este rezultatul unor activități industriale desfășurate în apropierea zonelor turistice. În condiții de normalitate, turismul reclamă anumite exigențe, ceea ce impune soluționarea problemelor de mediu în stadiu incipient și determină o presiune asupra agenților economici
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și procedurile aplicate de Fondurile Structurale și de Coeziune ale Uniunii Europene. În domeniul mediului se impune necesitatea alinierii României la nivelul standardelor europene în ceea ce privește investițiile legate de sistemul de apă potabilă, epurarea apelor uzate, administrarea deșeurilor solide și poluarea aerului. Realizarea acestor obiective este strâns legată de protecția sănătății și îmbunătățirii calității vieții populației. În domeniul transporturilor principalele obiective vizează proiectele legate de rețeaua europeană de transport. Finanțarea este destinată sprijinirii circulației persoanelor și bunurilor și asigurării unei bune legături
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Dar, dacă vom lăsa la o parte snobismul și ne vom aduce aminte de credința străbună, de basmele noastre, de tradiția și portul nostru popular, care a fost și este prezent în munții noștri, în apele și plantele noastre, în aerul pe care-l respirăm, putem, ușor, nu numai să ne înconjurăm, ci și să ne aducem în suflete toate energiile benefice ale străbunilor noștri, la al căror Dumnezeu și a căror Maică ne rugăm. Voi reveni și cu alte lucrări
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
lege și pe riscul și cheltuiala sa. Orice instalație suplimentară față de cele cuprinse în cartea tehnică a construcției pe proprietatea comună, în favoarea unuia sau mai multor proprietari (fire electrice, elemente de calorifer, antene de televiziune, mașini și echipamente, dispozitive de aer condiționat, instalații telefonice etc.) pe pereții exteriori ai clădirii, precum și pe pereții interiori ai spațiilor comune, sau străpungerea acoperișului se poate realiza numai cu acordul asociației de proprietari și după obținerea aprobărilor legale. Orice tip de publicitate în sau pe
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
conformez și a doua zi de dimineață, ne întâlneam la Universitate. Mă aștepta, în blugi și cu o geacă scurtă, neagră. Nu mi-o închipuisem niciodată îmbrăcată astfel, dar spre surprinderea mea, nu-i stătea deloc rău. Dimpotrivă, căpătase un aer tineresc. M-a invitat să urc în mașina pe care o parcase în apropiere. - Conduci? N-aș fi zis. - Nici eu, acum mulți ani, când eram mai tânără. Îmi era frică, nu știu de ce, un sentiment oarecum inexplicabil. Nu aveam
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ocazie unică de a cunoaște câțiva oameni consacrați în acest domeniu, altfel nu aș fi plecat atât de departe. Sincer, pe vremea aceea, nu-mi plăcea acest oraș. Prea multă forfotă, oameni grăbiți, zgomot asurzitor. Și o acută lipsă de aer proaspăt. Eu eram obișnuită cu străzile noastre liniștite, cu oamenii zâmbitori, cu aerul curat de aici. Mai mult decât atât, nu cunoșteam pe nimeni. În fața unui stand de cărți, mi-a atras atenția un volum pe care îl căutam de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
aș fi plecat atât de departe. Sincer, pe vremea aceea, nu-mi plăcea acest oraș. Prea multă forfotă, oameni grăbiți, zgomot asurzitor. Și o acută lipsă de aer proaspăt. Eu eram obișnuită cu străzile noastre liniștite, cu oamenii zâmbitori, cu aerul curat de aici. Mai mult decât atât, nu cunoșteam pe nimeni. În fața unui stand de cărți, mi-a atras atenția un volum pe care îl căutam de ceva vreme. Eram atât de bucuroasă că l-am găsit! Am întins mâna
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
urcat pe un deal, destul de departe de livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm, Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată de cer. Era liniște, doar păsările își făceau simțită prezența uneori, tăind aerul. Închideam ochii și ascultam... liniștea. Respiram aerul proaspăt, mâinile mele atingeau iarba într-o mișcare abia sesizabilă. Și iar îmi agățam ochii de cer. Mă întrebam adeseori cum e să fii îndrăgostit. Îți simți inima bătând nebunește, un gol în
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
livada propriu-zisă. - Vezi acest salcâm, Ana? Aici mă refugiam în adolescență, în special vara. Mă așezam pe iarbă, cu privirea agățată de cer. Era liniște, doar păsările își făceau simțită prezența uneori, tăind aerul. Închideam ochii și ascultam... liniștea. Respiram aerul proaspăt, mâinile mele atingeau iarba într-o mișcare abia sesizabilă. Și iar îmi agățam ochii de cer. Mă întrebam adeseori cum e să fii îndrăgostit. Îți simți inima bătând nebunește, un gol în stomac sau un fior nemaiîntâlnit, străbătându-ți
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ochii albaștri. Ca un cer senin, într-o dimineață caldă de vară. X. Bucle blonde, prinse cu o enormă fundă roșie. Ochi albaștri și o aluniță minusculă aproape de colțul drept al gurii. Rochița cu volănașe albe, perfect apretate, îi dădeau aerul unei balerine în miniatură. Maria mă privea dintr-o fotografie. - Aici avea șase ani. Mergea la grădiniță și adora să îi pieptăn părul. O culoare minunată și bucle rebele, pe care cu greu reușeam să le domolesc. În timp, s-
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Duminică. Sfârșit de noiembrie. Cerul s-a limpezit dintr-o dată și cei câțiva fulgi așternuți pe aleile orașului, s-au și topit. Mâna mea strânge pumnul rece, mic și fragil al unei fetițe blonde, cu pistrui. Închid ochii, trag adânc aer în piept și șoptesc: Iartă-mă! O rază de soare, rătăcind printre ramurile copacilor, îmi bucură fața. Deschid ochii. A dispărut... S-a întors acolo unde îi e locul. Alma... Sufletul meu. FLASH 16 (Alma 2. Aproape liniște...) - Alma, ce
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mult, un semn de întrebare. Un mare semn de întrebare. Chiar și pentru mine. FLASH 17 (Alma- Firul de pai) Lună plină. Argintie. Parcă în seara aceea era mai frumoasă ca oricând. Razele ei coborau drept, făurind adevărate cărări în aerul rece al nopții. O privea fără să clipească, vrând parcă să se umple de toată frumusețea ei, aproape ireală... O privi până când simți că amorțește, așa cum stătea sprijinită în cot. Se ridică ușor, cu grijă, de teamă să nu strivească
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ochi albaștri. Și multe alte jucării. - Primiți cu colindul? - Primim, primim, răspunde mama, din prag. Colindătorii se răsfiră în fața ușii. Sunt mici și au obrajii roșii de frig, dar au glasurile calde. Atât de calde, încât Mia nici nu simte aerul tăios care intră prin ușa întredeschisă. Copiii au plecat, încărcați cu fructe și dulciuri. S-a făcut târziu și somnul reușește să o învingă și pe ea, nu doar pe Lucia. Nu ar vrea să piardă momentul în care, în
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
universul lor zilnic. Nu ieșeau aproape deloc, doar Mia făcea din când în când cumpărăturile strict necesare. Deși zilele lor păreau a se scurge identic, nu puteau vorbi de rutină. De la cafeaua băută dimineața, încet pe terasă, printre sărutări cu aer adolescentin, până la momentele în care în bucătăria mică experimentau împreună diverse preparate culinare, toate aceste momente aveau savoarea de neegalat a începuturilor. Dulce, atât de dulce... - Ce-ai găsit tu la mine? Uită-te și tu... - Chiar pe tine, răspundea
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Răsăritului meu, viselor, pașilor noștri suprapuși pe alei în Orașul Gri. Fericirea nu încape într-o definiție. Nu poate fi înghesuită în câteva cuvinte. E o stare. Fericire poate fi simplul fapt de a fi respirat, pentru un timp, același aer într-o zi de primăvară... Punct. Și de la capăt. Alma. Sufletul meu...
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
poate fi altul decât claustrofobia: Atunci odaia mea devine temniță, coteț odios. (Cel mai tare) Viața mea a fost o grotă, beciul unei închisori. Lumina rară se cernea printre gratii... (Trântorul) Dar ei cu toții uită că uneori și apa și aerul pot fi neînchipuit de grele, că și apa și aerul se pot preface în lespezi și pot apăsa, ca și țărâna, umerii și pieptul celui dus... (Rondul de noapte) Propriul trup este o închisoare pe viață. Iar clipa morții nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
coteț odios. (Cel mai tare) Viața mea a fost o grotă, beciul unei închisori. Lumina rară se cernea printre gratii... (Trântorul) Dar ei cu toții uită că uneori și apa și aerul pot fi neînchipuit de grele, că și apa și aerul se pot preface în lespezi și pot apăsa, ca și țărâna, umerii și pieptul celui dus... (Rondul de noapte) Propriul trup este o închisoare pe viață. Iar clipa morții nu eliberează, ci pecetluiește, cu și mai multe lacăte, această închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
bătrâneții, să fi tot avut suta de ani. Ea murit primăvara. Vara, Zavastia dormea afară pe prispă și când o întreba cineva de ce doarme afară și nu doarme în casă, ea răspundea că afară se simțea mai bine, că-i aerul mai curat și că e mai răcoare. Au trecut vreo trei ani de la dispariția vrăjitoarei și Zavastia s-a îmbolnăvit, că de atâta dormit pe prispă până toamna târziu a răcit. S-a mutat băbuța în casă, că afară era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a culcat la orizontală. Și așa îl tot muta biata femeie, când la umbră când la soare, când la cald, când la răcoare, după cum o ruga el. Așa a ajuns cerdacul crâșmei locul lui de odihnă la orizontală, ca să aibă aer și lumină și să poată să mai audă câte un om trecând pe drumul satului. Și după câțiva ani de suferință și-a luat inima în dinți și a rugat-o pe frumoasa lui nevastă să-l cheme pe preotul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]