5,026 matches
-
art. 9 din Decretul nr. 31/1954). La această vârstă el are discernământ, își poate manifesta conștient voința, dar este lipsit de experiență juridică, astfel că, dacă ar încheia singur acte juridice, ar putea fi prejudiciat. De aceea, în intervalul arătat, pentru actele juridice pe care le încheie, are nevoie, în condițiile pe care legea le stabilește, de încuviințarea prealabilă a părinților sau tutorelui 40. Încuviințarea prealabilă trebuie să fie întotdeauna specială și dată pentru fiecare act juridic în parte. Numai
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
nu este decât o concretizare și o individualizare a unor norme generale (un contract, de exemplu, presupune aplicarea unor reglementări care acordă părților o anumită competență și care stabilește anumite efecte pentru convențiile încheiate de părți). Opiniile de felul celor arătate mai sus au fost criticate de autorii francezi care au explicat că dreptul subiectiv trebuie raportat la subiectele dreptului civil, cu atributele pe care le conferă acestora dreptul obiectiv, care nu sunt decât efectele derivate ale regulii de drept ce
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
enumeră titularii acestui drept, precizează și prerogativele de care se bucură aceștia: posesia, folosința și dispoziția materială. Trebuie precizat că titularii dreptului de administrare se bucură doar de dispoziția materială, pentru că dispoziția juridică rămâne un atribut al proprietarului. În situațiile arătate, dreptul de administrare ia naștere în cadrul unor raporturi juridice de putere (de drept public), ceea ce face ca el să nu fie opozabil autorității care l-a constituit. Un asemenea drept nu dezmembrează propriu-zis dreptul de proprietate publică, fiind opozabil numai
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drepturilor subiective are loc atunci când titularii acestora nesocotesc scopul economic și social pentru care au fost recunoscute, încalcă dispozițiile legale sau regulile moralei, exercită dreptul cu rea credință sau cu depășirea limitelor sale materiale 117 sau juridice 118. În cazurile arătate are loc, "abaterea dreptului de la rațiunea sa intrinsecă, exprimată în scopul pentru care el a fost recunoscut și garantat, altfel spus întrebuințarea dreptului în cu totul alte scopuri decât cele avute în vedere prin norma juridică ce-i stă la
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
că este în prezența exercitării abuzive a unui drept subiectiv civil, organul de jurisdicție nu va admite cererea reclamantului, iar dacă pârâtul este cel care în mod abuziv exercită un drept al său, instanța îi va respinge apărarea. În cazurile arătate exercițiul abuziv al unui drept subiectiv nu ridică problema răspunderii titularului dreptului. Atunci când abuzul de drept se concretizează într-o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu (material sau moral) titularul dreptului subiectiv va răspunde față de cel vătămat. În literatura de specialitate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
civil se referă la lucruri (bunuri). De aceea, unii autori au apreciat că și bunurile pot forma obiect al raportului juridic civil (mai ales în cazul drepturilor reale). Un asemenea punct de vedere nu poate fi primit întrucât în situațiile arătate lucrurile ocupă o poziție distinctă, ele formând un element material (exterior) al raportului juridic, dar la care se referă acel raport. Deci, lucrurile pot fi privite ca obiect exterior al acțiunii sau inacțiunii, astfel spus, ca obiect al obiectului raportului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
soare). Noul Cod civil consacră Cartea a II-a bunurilor cărora, în premieră, le oferă o definiție legală. Articolul 535 din noul Cod civil predeve că: "Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial". Din definiția arătată rezultă că bunurile sunt definite prin raportare la genul proxim lucrurile, cu distincția ce se impune între bunuri corporale și incorporale. În lumina celor prezentate, înțelegem prin bunuri toate lucrurile utile omului pentru satisfacerea nevoilor sale materiale și spirituale dacă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pe el pentru serviciul și exploatarea acestui fond sunt imobile prin destinație"149. În al doilea rând, în categoria bunurilor imobile prin destinație includem, așa cum prevedea art. 468 al vechiului Cod civil, obiectele așezate pe fond "in perpetuu". În cazul arătat se stabilește prezumția separării "in perpetuu", dacă obiectele sunt prinse în gips, var, ciment, sau când nu se pot scoate fără a deteriora imobilul. Așa sunt: oglinzile, tablourile, ornamentele, statuile, dacă toate sunt fixate. După cum se poate constata, din redactarea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de această împrejurare sau poate proveni de la reprezentantul celeilalte părți 226. Noul Cod civil prevede expres că un contract este anulabil și atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți (art. 1214 al. 3). Distinct de situațiile arătate mai sus noul Cod civil se referă și la situația dolului comis de un terț, care în principiu, nu poate atrage anularea actului juridic încheiat de părți. Desigur, este vorb de terții total străini de operațiunea juridică, la care participă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a argumentat că "ar fi nu numai inechitabil dar și imoral și ilegal să se recunoască validitatea unui act juridic la care una din părți a consimțit numai constrânsă de un eveniment exterior care nu-i imputabil"240. În situația arătată, voința nu este liberă ci constrânsă. Ca și în cazul violenței exercitată de o persoană și pentru identitate de rațiune, soluția trebuie să fie aceeași. De exemplu, în domeniul maritim s-a admis că o convenție încheiată sub influența pericolului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
efectelor actului încheiat sub imperiul amenințării. Condiția menționată rezultă de altfel și din conținutul art. 958 din vechiul Cod civil care preciza că simpla temere reverențiară, "fără violență" nu este cauză de anulare, adică nu e "violență"244. În sensul arătat, nu reprezintă violență amenințarea adresată de creditor debitorului că îl va acționa în justiție dacă nu va consimți la darea unei garanții, deoarece faptul de a recurge la calea justiției e pe deplin legitim. Așa cum apare, în reglementarea noului Cod
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
trebuie să subziste până la data cererii de anulare. În toate cazurile de leziune instanța poate să mențină contractul dacă cealaltă parte oferă, în mod echitabil, o reducere a propriei creanțe sau, după caz, o majorare a propriei obligații. În situația arătată se vor aplica și dispozițiile privind adaptarea contractului (art. 1213 din noul Cod civil). Ca element de noutate, noul Cod civil introduce termenul de prescripție de un an pentru dreptul la acțiune în anulare sau în reducerea obligațiilor pentru leziune
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
când intervine o cauză ce suspendă executarea unui act, cu prestații succesive, prelungind forțat efectele acestuia. De asemenea, aplicarea principiului în practica vieții juridice, se poate confunda cu unele clauze abuzive, mai ales în domeniul contractelor de consum. În cazul arătat, interpretarea contractului (pentru a constata abuzul de drept contractual), se va face în lumina reglementărilor speciale, cum ar fi Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive care a transpus în legislația românească directiva nr. 93/13, privind clauzele abuzive. V.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de o anumită sau anumite persoane, produce efecte față de alte persoane. Este însă o aparentă excepție, întrucât succesorii universali și cu titlu universal sunt "continuatori" ai autorilor lor, fiind asimilați părților. Și succesorii cu titlu particular, în măsura și condițiile arătate, iau locul părții actului juridic, dobândirea calității de avânzi-cauză făcându-se fără voia lor. Iar creditorii chirografari nu reprezintă nici ei o excepție reală de la principiul relativității, întrucât actul încheiat de debitor nu dă naștere la drepturi și obligații pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în vigoare a noului Cod civil, rezoluțiunea intervenea numai în temeiul unei hotărâri judecătorești (obținută în condițiile art. 1020 și 1021 din Codul civil de la 1864). Noul Cod civil aduce modificări substanțiale în privința modului de operare a rezoluțiunii. În sensul arătat, în articolul 1550 se prevede că: "Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită. De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părțile au convenit astfel, rezoluțiunea poate
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
fie prin cererea de chemare în judecată". Dacă în pactul comisoriu s-a stipulat că rezoluțiunea operează și fără punerea în întârziere a debitorului, prin simplul fapt al neexecutării, se va acorda eficacitate voinței părților exprimată cu privire la situația de excepție arătată. Cu privire la punerea în întârziere, art. 1553 al. 3 mai prevede că aceasta "nu produce efecte decât dacă indică în mod expres condițiile în care pactul comisoriu operează". Dacă ne referim la efectele rezoluțiunii, acestea sunt identice indiferent că este vorba
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau prestației sau unei alte împrejurări considerate esențiale sau asupra identității persoanei ori asupra unei calități a acesteia, în lipsa căreia contractul nu s-ar fi încheiat. Așa cum rezultă din conținutul art. 1251 din noul Cod civil eroarea, sub toate formele arătate, atrage sancțiunea nulității relative. Într-una din soluțile sale fostul T. S. face mențiunea expresă că "consimțământul este unul din elementele esențiale ale oricărui act juridic și exprimă voința persoanei la încheierea actului. Lipsa cu desăvârșire a consimțământului face ca
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
legale nerespectate în momentul încheierii sale. Dacă, de exemplu, un act juridic civil este condiționat de obținerea unei autorizații administrative, care lipsește în momentul încheierii lui, el ar putea fi validat dacă până la declararea nulității autorizația este eliberată. În cazul arătat, actul juridic își va produce efectele de la data îndeplinirii condiției de validitate, inițial nerespectate. d. În cazul nulității absolute instanța sesizată va constata doar nulitatea actului încheiat. Actul juridic civil era nul de la început și nu instanța îl desființează, ci
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
situația anterioară vizează numai părțile, nu și terții și ea se face fie în baza unui capăt de cerere în acțiunea în anulare 363, fie în baza unei acțiuni în restituirea prestațiilor 364 efectuate în temeiul actului anulat. Pentru rațiunile arătate mai sus (când am analizat excepțiile de la principiul retroactivității efectelor nulității), în unele situații prestațiile efectuate nu sunt supuse restituirii. Este cazul contractelor cu executare succesivă ale căror prestații nu sunt supuse restituirii sau cazul fructelor culese de posesorul de
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
îndeplinite trei condiții: actul juridic să fie semnat de părți, consemnat de un agent instrumentator competent și să facă parte din categoria actelor juridice nesolemne (adică pentru care înscrisul se invocă "ad probationem" și nu "ad validitatem")427. În cazul arătat, însă, înscrisul nefiind autentic, nu se bucură de puterea probatorie excepțională pe care legea o conferă actelor autentice, întrucât constatările agentului instrumentator (ex propriis sensibus) pot fi combătute prin orice mijloace de probă (și nu exclusiv prin înscrierea în fals
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din însuși art. 1179 din Codul civil de la 1864, care vorbește de "nevalabilitatea"441 înscrisului și nu a convenției încheiate, care poate fi dovedită prin alte mijloace de probă permise de lege. Pe de altă parte, chiar dacă nu îndeplinește condițiile arătate mai sus înscrisul, ca atare, poate fi invocat ca un început de dovadă scrisă 442 ce urmează a fi completat și cu alte probe (de cele mai multe ori cu martori ori prezumții). De asemenea, așa cum rezultă din alineatul 3 al articolului
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
martori este admisibilă, indiferent de valoarea obiectului actului juridic, precum și în completarea sau împotriva prevederilor înscrisului preconstituit de părți. 1. O primă excepție este cea prevăzută de articolul 1191 alineatul 3 potrivit căruia: "părțile pot conveni ca și în cazurile arătate mai sus464, să se poată face dovada cu martori, dacă aceasta privește drepturile de care ele pot să dispună". În acest sens, în practica sa instanța noastră supremă 465 s-a exprimat că: "dispozițiile privitoare la inadmisibilitatea probei cu martori
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
interogatoriu sau refuzul de a răspunde, trebuie socotite numai ca un început de dovadă, care urmează să fie completată cu alte probe, spre a se stabili împrejurările reale ale cauzei 493. Noul Cod de procedură civilă prevede expres că cazul arătat "atât dovada cu martori cât și alte probe, inclusiv prezumțiile, pot fi admise pentru completarea probatoriului" (art. 358). Mai trebuie adăugat că dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă privind luarea interogatoriului persoanelor juridice, părții aflate în străinătate sau prin judecător
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de către creditor debitorului nu dovedește direct liberarea debitorului, însă art. 1138 din Codul civil de la 1864, prezuma că debitorul și-a plătit datoria pentru că, de regulă, debitorul care plătește, cere și primește dovada pe care o posedă creditorul. În cazul arătat, prezumția este creată chiar de lege, judecătorul fiind dispensat de a mai face raționamentul pe care îl face însăși legea. Judecătorul va trebui numai să stabilească faptul vecin și conex pe care se sprijină prezumția legală (în cazul nostru faptul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
părților din care se pot desprinde carențele sau calitățile sale, veridicitatea sa, elementele care pot conduce la formarea convingerii intime a instanței de judecată. Unele precizări se impun în legătură cu efectuarea expertizei la o altă instanță, prin comisie rogatorie. În cazul arătat, "numirea experților și stabilirea sumelor cuvenite va fi lăsată în sarcina acestei din urmă instanțe" (art. 340 din noul Cod de procedură civilă). Cât privește sumele cuvenite, trebuie amintite dispozițiile art. 339 din noul Cod de procedură civilă care, ca
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]