6,861 matches
-
de apartenența la o anumită nație. De aceste drepturi depindea și accesul lor la cultură, condiție a desăvîrșirii umane. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este în afară de orice îndoială. Considerînd secolul al XVIII-lea primul secol al naționalismului românesc ardelean, Zoltan I. Toht <footnote Zoltan I. Toth, Primul secol al naționalismului românesc ardelean. 1697-1792, Budapesta, 1946. footnote> înțelege prin naționalism ,,ideologie și politică națională“, ceea ce este cu totul firesc <footnote Dicționarul enciclopedic ilustrat ,,Cartea românească“ din 1931 privește naționalismul de pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la cultură, condiție a desăvîrșirii umane. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este în afară de orice îndoială. Considerînd secolul al XVIII-lea primul secol al naționalismului românesc ardelean, Zoltan I. Toht <footnote Zoltan I. Toth, Primul secol al naționalismului românesc ardelean. 1697-1792, Budapesta, 1946. footnote> înțelege prin naționalism ,,ideologie și politică națională“, ceea ce este cu totul firesc <footnote Dicționarul enciclopedic ilustrat ,,Cartea românească“ din 1931 privește naționalismul de pe această poziție, despovărîndu-l de pornirile interetnice speculate în planul politic: ,,Doctrină politică ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți în țară, au purtat cu însuflețire steagul emancipării culturale a românilor. Era o continuitate firească a Școlii Ardelene, cu cereri adaptate vremii în care trăiau. Din nou însă: ridicarea propriei culturi nu era concepută în dauna altor etnii. O mărturisește și art.1 al Statutului Reuniunii Române de Leptură din Cernăuți, 1862, care preciza că putea fi membru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: ,,nimănuia nu-i este permis a face din naționalitate, religie, starea socială sau familială a unui camarad prilej de batjocură sau de insultă“. Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate împlini destinul decît în societatea în care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia societatea, cît preia omenirea, în accepția
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
răspund cu graiul: Țara Rumânească“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 156 - 157. footnote> . Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: “Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Cine sîntem și de unde ne tragem noi moldovenii?“, pentru a da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812 - 1940), Editura Cartier, Chișinău
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor“ <footnote Ibidem. footnote> . Și totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi considerat „unul dintre cei mai înțelepți curajoși care a [sic!] susținut prin fapte întîi de toate, prin creație conștiința
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română“ <footnote Mihai Eminescu, Echilibrul, în Idem, Scrieri politice, Scrisul românesc, Craiova, 1931, p. 23. footnote> nu este lipsită de suport. Faptul a creat adversitate în rîndurile intelectualității românești ardelene, în general nemulțumită de tratamentele pe care le suporta, care s-a văzut nevoită să recurgă la o stratagemă pentru a pune capăt situației: reactualizarea onomasticonului latin, pentru care nu se mai căutau corespondente în maghiară. A apărut astfel moda
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și 70 de ani de la trecerea în neființă a lui Octavian Goga, unul dintre cei mai înflăcărați luptători pentru făurirea Marii Uniri, a României Mari. Imaginea cu care Octavian Goga s-a impus în conștiința publică românească este a poetului ardelean preocupat de a realiza, după cum autorul însuși afirma, „monografia sufletească a satului, cu toate frămîntările lui, cu tot ce e zvîrcolire în el“ <footnote Octavian Goga, interpretat de..., ediție îngrijită de Ion Dodu Bălan, Editura Eminescu, București, 1974, p. 50
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
politic al lui Goga și al grupului din care făcea parte era mărturisit în articolul Zile mari, publicat în 1913 în „Românul“, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 în „Epoca“ <footnote Împreună cu alții, îndeosebi ardeleni, susținea aici rubrica Ardealul vorbește, făcînd cunoscute în Regat aspirațiile unioniste ale ardelenilor. footnote> din București, cu mențiunea: „Acum, cînd condeie închiriate de la București caută prin toate mijloacele să compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, înfățișînd-o ca o improvizație
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în articolul Zile mari, publicat în 1913 în „Românul“, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 în „Epoca“ <footnote Împreună cu alții, îndeosebi ardeleni, susținea aici rubrica Ardealul vorbește, făcînd cunoscute în Regat aspirațiile unioniste ale ardelenilor. footnote> din București, cu mențiunea: „Acum, cînd condeie închiriate de la București caută prin toate mijloacele să compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, înfățișînd-o ca o improvizație fără rădăcini în trecut, nu va fi poate inutil să smulgem cîte o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
footnote Împreună cu alții, îndeosebi ardeleni, susținea aici rubrica Ardealul vorbește, făcînd cunoscute în Regat aspirațiile unioniste ale ardelenilor. footnote> din București, cu mențiunea: „Acum, cînd condeie închiriate de la București caută prin toate mijloacele să compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, înfățișînd-o ca o improvizație fără rădăcini în trecut, nu va fi poate inutil să smulgem cîte o pagină în care s-a mărturisit credința noastră de acasă. [...] ideea unității a fost singurul nostru crez politic și se va desprinde ca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
său și de fermitatea cu care își susținea crezul, dar și de prezența sa în viața social-politică a țării. Nu multă vreme după stabilirea la București a devenit o personalitate foarte cunoscută, participînd la toate acțiunile care priveau viața românilor ardeleni. E de menționat rolul pe care l-a avut Goga în coordonarea activităților Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor cu ale Astrei din Transilvania, fapt benefic mai ales după ce, în 1914, Liga și-a schimbat numele în Liga pentru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fie gata“ <footnote „Adevărul“, 26 decembrie 1914. footnote> . Dar încă de înaintea congresului prin care Liga își schimba numele, se afirma fără ocolișuri „nevoia unei acțiuni imediate pentru dezrobirea ținuturilor românești din Austro-Ungaria“ <footnote „Adevărul“, 9 decembrie 1914. footnote> . Tonul ardeleanului devine vehement, încercînd să schimbe hotărîrea guvernanților de la București de a rămîne neutri față de conflictul armat declanșat, avertizînd în conferința Calvarul nostru, ținută la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că „soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
politice își va smulge triumful definitiv pe urma acestei încăierări“ <footnote După Ion Dodu Bălan, Octavian Goga, Editura Minerva, București, 1971, p. 129 - 130. footnote> . Situația dramatică a românilor din Austro-Ungaria este cuprinsă în întregime în urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se înființează în 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1971, p. 129 - 130. footnote> . Situația dramatică a românilor din Austro-Ungaria este cuprinsă în întregime în urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se înființează în 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o prezență foarte activă, împreună cu alți colaboratori asigurînd apariția publicației „Ardealul“, prin care se făceau cunoscute opinii ale membrilor grupării. Crearea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
un trup unic și nedespărțit cu toate celelalte părți constitutive ale națiunii române, cerem cu voință nestrămutată încorporarea noastră în România liberă, pentru a forma împreună cu ea un singur stat național românesc“ <footnote „România“, 14 mai 1917. footnote> . Sosirea voluntarilor ardeleni și bucovineni la Iași a fost salutată cu entuziasm de toți românii, printre care se aflau numeroși originari din Bucovina și Transilvania. În cuvîntul său de întîmpinare, Goga exprima imensa bucurie, nu numai a lui, pentru venirea lor la „ideea-mamă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sau Moarte. Contactul cu românii aflați în afara granițelor României i-a stat permanent în atenție, pentru armonizarea eforturilor acestora în lupta pentru unire. Așa se explică prezența lui la Odesa, în ianuarie 1918, unde participa la formarea Comitetului Național al Ardelenilor și Bucovinenilor <footnote Președintele comitetului era Octavian Goga, iar secretar - Ion Nistor. footnote> , organizație al cărei scop era de a reprezenta, împreună cu statul român, cauza românilor în Alianța Naționalităților din Austro-Ungaria. Cum pacea încheiată în aprilie 1918 cu Germania, din cauza
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
proclamarea de către Adunarea Generală a Românilor din Provinciile Asuprite și din Regat a Consiliului Național al Unității Române, care urmărea informarea Apusului cu legitimitatea revendicărilor românilor, colaborarea cu alte naționalități din Austro-Ungaria, formarea unei legiuni pentru frontul aliat, alcătuită din ardeleni stabiliți în străinătate. Ca vicepreședinte al Consiliului Național al Unității Române, participă la o recepție în onoarea unor universitari români, iar în alocuțiunea sa face cunoscută participanților credința că „Chestiunea unității politice a românilor din Transilvania și Ungaria cu cei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Literatura română In epoca "luminării", Cluj, 1938-1939 și Literatura română modernă, voi. I, Tendința de integrare în ritmul culturii occidentale, Cluj, 1940. Un volum anterior, La litterature roumaine de Transylvanie en XIX-ieme siecle, București, 1938, restrînge cercetarea numai la literatura ardeleană. Cf. si L. Blaga, Gîndirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, București, 1966. O serie de monografii, cum ar fi Gh. Lazăr a lui Bogdan-Duică (București, 1924) aparțin aceluiași domeniu de cercetare. Pentru epoca următoare, tot D. Popovici
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
-lea (vezi TILR, III), formele de persoana a III-a puteau avea referent +plural, spre deosebire de limba actuală, când se folosesc doar pentru referenți +singular: (107) a. ...că numai dobitoacelei nu știu lucrurile mai marilor săii (Scurtă cunoștință, în vol. Școala Ardeleană, I, p. 151) b. Așa sunt oameniii carii nu-și văd lucrurile salei cele rele și viiața lor cea becistnică (Viața și pildele prea înțeleptului Esop, în vol. Școala Ardeleană, I, p. 202) Utilizarea formei său cu referent plural se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
știu lucrurile mai marilor săii (Scurtă cunoștință, în vol. Școala Ardeleană, I, p. 151) b. Așa sunt oameniii carii nu-și văd lucrurile salei cele rele și viiața lor cea becistnică (Viața și pildele prea înțeleptului Esop, în vol. Școala Ardeleană, I, p. 202) Utilizarea formei său cu referent plural se corelează cu utilizarea pronumelui reflexiv accentuat cu referent +plural, întâlnită în unele texte, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea: (108) a. tineriii, cu o ispită prea ticăloasă sunt siliți
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Academiei Române, 1957. SD6 - Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VI, Cărți donești, zapise și răvașe, ed. Iorga, Nicolae, București, Editura Ministerului de Instrucție, 1901-1914. Sweeney, Thomas J., Adlerian Counseling and Psychotherapy: A Practitioner's Approach, books.google.ro Școala Ardeleană, vol. I, ediție critică de Florea Fugariu, studiu introductiv și note finale de Romul Munteanu, f. l., Editura Albatros, [1970]. Șovar, Andreea, Comitativul, în vol. Studii de gramatică, ed. Rodica Zafiu, Blanca Croitor, Ana-Maria Mihail, Editura Universității din București, 2009
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Lupau - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 44. Ștefan Seremi - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 45. Iosif Tocoian - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 46. Vasile Blaga - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 47. Ionel Ardelean - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 48. Dan-Ion-Cristian Popovici - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 49. Costel Gheorghiu - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 50. Cornel Constantinescu - deputat, Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 51. Paul-Andries Ilieș
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 25 aprilie 1991 privind componenta Grupului parlamentar de prietenie România-Portugalia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107493_a_108822]