5,357 matches
-
cu gard de curpeni ca să nu fie călcate de vite. Țarcul vitelor era lângă morminte. Dimineața pleca în munte ciurda de vaci și viței cu turma de oi și capre, conduse de un țap fălos. La glasul de chemare al bătrânei, care răsuna ca un bucium pe culmi, țapul răspundea cu behăit puternic. Am poposit lângă morminte. Ce comuniune sfântă! Morții și viii în aceeași poiană, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în același luminiș de viață, împăcându
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-a specializat în tehnica extractivă minieră, conducând mina de aur, cel de la Galda era avocat și ședea mai mult la Cluj, iar o fiică a primit ca zestre o altă proprietate și o sumă mare de bani. Notarul murind, bătrâna succesoare s-a îmbolnăvit și ea. Fiii și fiica veneau pe furiș, încercând să o determine ca partea ei de avere, mina, să fie trecută pe numele fiecăruia. Bătrâna a amânat perfectarea actului testamentar. Aflați la capul muribundei, cei trei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o altă proprietate și o sumă mare de bani. Notarul murind, bătrâna succesoare s-a îmbolnăvit și ea. Fiii și fiica veneau pe furiș, încercând să o determine ca partea ei de avere, mina, să fie trecută pe numele fiecăruia. Bătrâna a amânat perfectarea actului testamentar. Aflați la capul muribundei, cei trei copii se certau, fiecare pretinzând în favoarea lui dreptul la succesiune pentru avere. Bătrâna a intrat în comă și în câteva ore a expiat. În timpul certei dezlănțuite la capul moartei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
încercând să o determine ca partea ei de avere, mina, să fie trecută pe numele fiecăruia. Bătrâna a amânat perfectarea actului testamentar. Aflați la capul muribundei, cei trei copii se certau, fiecare pretinzând în favoarea lui dreptul la succesiune pentru avere. Bătrâna a intrat în comă și în câteva ore a expiat. În timpul certei dezlănțuite la capul moartei, s-a anunțat la radio naționalizarea întreprinderilor, așa că descendenții au fost împăcați, fără însă a-și potoli ura unul față de altul, acuzându-se fiecare
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
s-a așezat la pian și a început să cînte. Iorga era sus în dormitorul său. Doamna Zulnia l-a chemat jos pe fiul ei ca să o asculte cum cînta la pian: "Niculae!". În momentul acesta a sosit limuzina și bătrîna doamnă a plecat. Iorga a rămas singur și l-a chemat din dormitor pe Frasin Munteanu-Râmnic: "Hai lîngă mine! Nu vreau să fiu singur". Tînărul s-a simțit stînjenit în vreme ce Iorga își descărca sufletul: " Am fost întotdeauna un necredincios. Cînd
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Numai prin muncă neobosită pentru atingerea idealurilor naționalismului său cultural putea Iorga să simtă că se află la înălțimea acestora. În memoriile lui, Iorga vorbește puțin despre soția, copiii și ceilalți membri ai familiei sale. El era figura publică a bătrînei Europe, a cărui viață publică și intimă se desfășoară paralel fără să se întîlnească niciodată. Un tablou intim al lui Iorga nu poate fi zugrăvit decît apelînd la amintirile prietenilor, rudelor și ale contemporanilor săi. Divorțul lui Iorga de prima
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
durerea ascuțită se domolea, continuam „s-o văd“, să văd fantome ale ei suprapuse diferitelor femei; umerii lui Hartley, părul, mersul, expresia de stranie nedumerire. Și acum continuu să văd uneori asemenea fantome. De curând, am văzut-o într-o bătrână din sat; o expresie trecătoare a feței, ca o mască suprapusă unui chip total diferit. O dată sau de două ori, la Londra, cu mult timp în urmă, m-am luat chiar după asemenea „fantome“, nu pentru c-aș fi crezut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a ocolit, abătându-se din drum cu un scrâșnet, și apoi a pornit-o zgomotos înainte. Am scăpat lanterna în iarba înaltă și am rămas în plin întuneric. Pietonul pe care Rosina fusese cât pe-aci să-l calce era bătrâna din sat care mi-o evocase în chip straniu pe Hartley. Și acum, în lumina puternică a farurilor, am văzut-o bine. Bătrâna nu semăna cu Hartley. Era Hartley. ISTORIE Capitolul doi Acum, aflat la Londra, scriu povestea Rosinei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am rămas în plin întuneric. Pietonul pe care Rosina fusese cât pe-aci să-l calce era bătrâna din sat care mi-o evocase în chip straniu pe Hartley. Și acum, în lumina puternică a farurilor, am văzut-o bine. Bătrâna nu semăna cu Hartley. Era Hartley. ISTORIE Capitolul doi Acum, aflat la Londra, scriu povestea Rosinei și a tot ce s-a întâmplat mai târziu. După ce mașina a pornit-o în viteză, am rămas locului, împietrit de șoc, acel șoc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înghit. N-ai putea pur și simplu să-mi explici? De astă dată s-a uitat drept la mine. Observasem că azi nu avea buzele rujate, ceea ce mă ajuta s-o deslușesc, să deslușesc înfățișarea ei tânără sub înfățișarea de bătrână. Fața obosită, palidă, ridată, rotundă și moale arăta acum extrem de tristă, o tristețe resemnată, cum nu mai văzusem niciodată la ea, nici chiar atunci când mă părăsise. Dar tristețea ei avea un aer hotărât, aproape prudent; acum părea extrem de atentă, ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ținându-și bicicleta, sau rezemată de un zăplaz, ori îngenunchind pe o pajiște presărată de piciorul cocoșului, ori uitându-se la mine cu o față radiind de iubire. Continuam să detectez similitudini, să încropesc legături între fața tânără și cea bătrână, între fața veche și cea nouă. Dar imaginile erau prea cumplite, prea chinuitoare, din pricina copleșitoarei miresme de tinerețe și fericire pe care o degajau. Cu prudență, cu mare grijă pentru mine însumi, le-am adunat cu repeziciune și le-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
roșii. Îi ajungea până la călcâie și, cu gulerul ridicat, pentru a-i ascunde părul, avea ceva din efectul unei rochii de seară. Ochii ei, mari și uluiți, căpătaseră o nuanță violetă; și, cu toate că părul cărunt, ciufulit, îi dădea aerul unei bătrâne nebune, în clipa aceea de nemișcare avea prestanța unei regine. Mi-am revenit într-o secundă și m-am repezit pe scări. Când m-a văzut urcând spre ea, Hartley s-a întors și a dispărut. Am văzut străfulgerarea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Nimeni, cu excepția lui Titus, nu și-a luat micul dejun. Continua să fie zăpușeală, dar acum se auzeau în depărtare câteva mormăieli de tunet. Hartley arăta îngrozitor. Se fardase cu o grijă specială, ceea ce o făcea să apară patetic de bătrână. Rochia ei galbenă era murdară, șifonată și ruptă. Nu puteam s-o trimit înapoi la soțul ei în halatul meu de casă. Mi-am scotocit printre haine și am găsit un fel de halat de plajă albastru, unisex, și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și ea s-a ascuns după soacra mea... Atuncea am izbucnit într-un plâns... că nu m-am mai putut reține. Pentru că fetița n-a fost crescută că are o mamă și că ea se va întoarce într-o zi, bătrâna s-a dat drept mama ei și despre mine nu s-a vorbit... Și bunica fetiței m-a invitat să merg acasă, că nu era departe, ca să nu mă vadă lumea plângând așa în hohote pe stradă. Și când am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
durerea, mă gândeam la fetițe, la soțul meu, la toți... Și acolo la Uranus am ajuns cu două doamne, una mai în vârstă, de 60 de ani. Fusese prietena unui diplomat francez și era, săraca, învinovățită de spionaj. Era o bătrână nenorocită, bolnavă, o modistă... nu știu cum au putut să o condamne. De fapt au condamnat-o numai la un an și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o doamnă englezoaică, londoneză, care era căsătorită cu-n român din ’36. Ea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fiica lui Schmidt Martin și Matharina, cu domiciliul actual în Germania, Schorndorf, Jakob Degenstr. 68. 288. Bruckner Ema, născută la 5 iunie 1956 în localitatea Bruiu, județul Sibiu, România, fiica lui Schmidt Ioan și Ema, România, Scorndorf, Rehhaldenweg 102. 289. Bătrînă Elenă Sena, născută la 23 iunie 1964 în București, România, fiica lui Andrei Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Austria, Viena, Schrickgasse 2/4. 290. Bătrînă Alexandru, născut la 26 august 1963 în București, România, fiul lui Bătrînă Ioan
HOTĂRÂRE nr. 175 din 27 martie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137263_a_138592]
-
-e este, în general, neutră sub aspect stilistic. Forma cu -ule dezvoltă diferite valori stilistice, în stilul conversației, exprimând atitudinea subiectului vorbitor față de interlocutor: ironie, desconsiderație, admonestare, dar și afecțiune, intimitate; forma în -e identifică: copile, băiete, ciobane, poete, moșnege, bătrâne etc., forma în -ule descrie: copilule, băiatule, ciobanule, poetule, moșneagule, bătrânule etc. Comportându-se adjectival, substantivele cu vocativul în -ule se caracterizează prin mutații semantice de tip metaforic, în planul lor lexical; substantivul copilule nu mai are ca referent extralingvistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceasta funcția de atribut: „Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă că ți-oi prinde și eu bine vrodată.” (I. Creangă, p. 236) sau poate rămâne în afara unei funcții sintactice, fiind doar expresie a funcției expresive a limbii: „ - Sărmană fată, zise bătrâna...” (Idem, p. 237) Se caracterizează prin autonomie enunțurile realizate prin sintagme nominale în vocativ întrebuințate în afara unei relații de incidență: „Femeie nebună! Ce ai făcut?” (I.L.Caragiale, I, p. 148) și enunțurile realizate prin sintagme guvernate de substantive rămase în afara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o mască de beton armat ce reazemă pe o vatră încastrată în rocă, de 3 4 m. Lucrările au început în trim. IV 1970 și au fost finalizate în 1978, odată cu amenajarea coronamentului. Anrocamentele necesare au fost extrase din cariera Bătrâna situată în aval de baraj, pe versantul stâng și care conținea formațiuni de granit si andezit. În anul 1972, în corpul barajului a fost depus un volum de 212 mii mc. anrocamente; 730 mii mc. în 1973; 1.222 mii
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
cont propriu. O casă bătrână, cu patru încăpe ri și cu obișnuitul gârlici de pivniță într-o coastă. Până la acel gârlici de piatră tristă se întindea în ograda largă un covor moale de troscot; lângă târnaț, străjuiau câteva dalii semețe. Bătrâna era friguroasă ori, poate, rămăsese, datorită grijii pentru voce, cu slăbiciunea apărării gâtului. Utiliza felurit e șaluri și eșarfe, ceea ce putea să pară și un fel de cochetărie, pentru a masca ravagiile anilor, mai ales că ținea să fie încă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
personalități artistice: muzicieni ca Enescu, Jora, scriitori ca Arghezi, Sadoveanu, Topârceanu, Al. O. Teodoreanu... Să i convingă să sprijine, prin scris și participări la vreun festival, acțiunea inițiată de cotnă reni. — Trebuie să mișcăm țara, domnule dragă, se înfier bânta bătrâna. I am scris domnului Iorga să ne vină în ajutor, el cunoaște cel mai bine trecutul Cotnarilor. E o rușine să ajungă în asemenea hal. Un tânăr învățător, care era un fel de secretar al asociației, lansa apeluri către diferite
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înțeleg și știu ce cuvinte... oftă abatele. A tâta est e? - Atâta! Intrând apoi și eu la domnița Ruxand a, care mi-i rudă și mătușă, eram așa de aprins, încât i-am mărturisit mai multe decât se cuvenea. Atunci bătrâna a susp inat și și-a adus aminte de iubirile și nefericirile tinereților ei și m-a mângâiat, încredințându-mă că va găsi vreme să șoptească fetei ceea ce doream. - Iată ce se cheamă operă de binefacere. Acea stă domn iță
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
amorțite de frig plâng cu jale după zilele însorite ; tremurând, se desprind din copaci și cad pe pământ neînsuflețite, uscate, pierzându-și culoarea verde ce sugera odinioară viață, gingășie, tinerețe... Acum, unele galbene, semn că au sfârșit din cauza vârstei, sunt bătrâne; altele roșii , încă mai au de trăit, dar s-au stins de focul dragostei, de dorul zilelor însorite și, sinceră să fiu.... mi-e dor de primăvară ! Elena Arhire BASMUL TOAMNEI Din cele patru fiice ale anului, una este mai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
îndoială. Și, de altfel, nici nu mai pot trăi în felul acesta. M-am deprins puțin cu aceste gânduri și-mi închipui că nici o hotărâre nu mi-ar fi grea. Cu tine o dată, oricât de ciudată ar părea tovărășia, o bătrână și un tânăr. Amândoi, ca în grădină, bunica și nepotul, prin cer și nori, mai departe, la bunicul...” Nefericirea apare ca o obsesie pentru erou, așa cum reiese și din nuvela Bunica se pregătește să moară: „Oamenii se împart în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
orice ispită a supunerii și dominației. Revista AnaLize, nr. 1-2, 1998 Reflecții despre femeiesc și feminism Prin 1996 am intrat într-o expoziție a Marilenei Preda Sânc. Se numea „Viul”. Mama formelor de gips, pânză, imagine video cu fețe de bătrâne care se metamorfozau în glie, ședea discretă ca o umbră, undeva într-un colț al sălii. Mi-am plimbat privirea pe „formele” născute de Marilena, ascultând vocea care însoțea filmul metamorfozelor pământ-chipuri de bătrâne. După o vreme, am părăsit sala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]