5,695 matches
-
ceea ce aparține poetului însuși cu cea ce suntem noi "predispuși" să vedem în el". Nici poezia Înviere nu i se pare a fi relevantă sub acest aspect, ea fiind "mai mult descriptivă decât meditativă", introducând "o imitație destul de stângace a cântărilor pascale". Răzvan Codrescu nu respinge evidența din poeziile postume ale lui Eminescu unde se găsesc destule compoziții cu caracter religios creștin, închinate fie Sfintei Treimi, fie Mântuitorului Iisus Hristos (Christ, Înviere), fie Maicii Domnului (Rugăciune, Răsai asupra mea...), dar e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ultima parte a vieții prozatorului junimist, concretizată în volumele: Pagini răzlețe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904) și Spice (1909), toate apărute la Iași. În afară de menționata ediție din 1941 și de reproducerea textului Amintiri din timpurile "Unirei" în volumul Cântarea României, E.P.L. (ediția a doua), 1967, doar ediția noastră critică din 1979 (vezi N. Gane, Scrieri, Ed. Minerva, 614 p.) a reprodus aproape integral textele din acest segment al creației lui Gane (pag. 395-516). Om politic al vremii sale (deputat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bulevardului, pe Înserat de iarnă, era parcă tăiată, ca de un cuțit de argint, de glasul tinerel și răsunător ca Într-o poiană al „ungureanului“ care purta pe cap coșul lui cu Calde cornuri patru d-un ban fran zelar... Cântare acompaniată de zurgălăii săniilor vesele, cu caii Împodobiți de-o plasă somptuoasă, cu salbe de clopoței la gât și cu panașe al be-roșii; cum și de cântecul Înăbușit, grav și sincopat, al clopo telor Înzăpezite de pe turla ziarului L’Indépendance
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ți se întâmplă, ci aia care o să ți se întâmple cândva. O definiție cam șchioapă, e drept, dar mai bună decât niciuna. Trecând anii, Petruș N. Pop s-a gândit de multe ori la ceea ce scria rusul Caraghiozov în poezia „Cântare păcii“, cum că era în stare să-i iubească la grămadă pe toți cei circa cinci miliarde de locuitori ai planetei. Dar discuțiile cu colegul de birou Anatol Cârnu, un inginer silvic cu trei căsătorii la activ și toate reușite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
transportat, cu sentiment și transpirație. Îi dai un ban în șapca așezată cuviincios la o palmă de cutia instrumentului, numai să nu-l mai vezi muncind atâta în van. Dacă n-ai ști că e la a cincizeci de mia cântare, ai putea să crezi că asiști la un debut. Are băiatul ăsta un dar de a se regenera consumându-se de speriat! Uneori mă întreb dacă nu e vorba despre un talent de care nu s-a ținut până acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
împreună vom lua parte la sfintele slujbe, împreună ne vom apropia de masa sfântă ca fii ai aceluiași Tată din ceruri și ai aceleiași Mame, Preacurata Fecioară Maria, spre al cărui sanctuar ne îndreptăm cu toții. Astfel, în discuții prietenești, în cântări și rugăciuni, în scurte instrucțiuni catehetice potrivite momentului, la care s-au adăugat și câteva interesante dizertații susținute de dl. Emanuel Cosmovici, de Dr. Mihai Oprescu și de Pr. Vasile Mare, timpul s-a scurs pe neobservate și aproape că
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
prezența a peste cinci mii de handicapați, sosiți din Anglia, Scoția și Irlanda, cu o zi înainte. A fost într-adevăr o ceremonie cu totul neobișnuită și emoționantă, cu o participare activă a celor cinci mii de handicapați prin ovații, cântări și pantomimă religioasă. La sfârșitul ceremoniei un episcop englez s-a apropiat de mine și mi-a șoptit la ureche în limba italiană: “Anche io sono sacerdote francescano, ma senza barba” (Și eu sunt preot franciscan dar fără barbă). Mi-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a fost făcută cu oarecare discreție, la întoarcerea la arhiepiscopie se știa totul. Cineva din cei apropiați parohiei au și informat autoritățile bisericești despre acest lucru. Pr. Anton Demeter 26.07.1997 Harfa cu zece strune spre a cânta Domnului cântarea sfințeniei „Deus, canticum novum cantabo tibi: in psalterio decachordo psalm tibi” „Dumnezeule, cântare nouă îți voi cânta, în harfa cu zece strune îți voi psalmodia...” (Ps 143) În acest scop este necesar: I - Să ne convingem că trebuie să devenim
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Cineva din cei apropiați parohiei au și informat autoritățile bisericești despre acest lucru. Pr. Anton Demeter 26.07.1997 Harfa cu zece strune spre a cânta Domnului cântarea sfințeniei „Deus, canticum novum cantabo tibi: in psalterio decachordo psalm tibi” „Dumnezeule, cântare nouă îți voi cânta, în harfa cu zece strune îți voi psalmodia...” (Ps 143) În acest scop este necesar: I - Să ne convingem că trebuie să devenim sfinți cu orice preț, căci Domnul nostru Isus Cristos ne zice: „Fiți desăvârșiți
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
jivine... Christus vincit!... să trăiască blândul nostru Împărat!... Roma, 1930 Cimitirul Scump locaș al veșniciei, Iarăși vin să te salut, Și-n a mea adversitate Mângâierea-ți s-o ascult; Să-ți ascult, o, cimitire, Prețul ultimei clipiri, Tăinuită în cântarea Veșnicelor amintiri. Vin să-ți mai citesc psaltirea, De pe crucile-ți din sân, Ca un vers în apatie-mi De pe ele să îngân; Căci nu poate lumea toată, Cu interesul ei pervers, Sub mantaua gloriolei Să-mi atingă nici un vers
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
pe care o întrevăd este atât de mare încât orice chin îmi est plăcut”. În această perioadă compune fermecătorul „Imn al fratelui soare” sau „Cântecul creaturilor” căruia fratele Pacific, trubadur vestit devenit frate franciscan, îi dă aripile unei melodii cuceritoare. Cântarea invită întregul univers să i se alăture în a-l lăuda pe „mi’ Signore”, „Domnul meu”: fratele soare, fratele vânt, fratele foc, frumos și vesel și puternic, sora lună și stelele ce-n noapte lucesc ca nestematele, sora apă, cea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
castă, maica noastră pământul, cei care iartă din dragoste, cei care suferă boli și încercări și în sfârșit sora noastră moarte. Simțind că se apropie sfârșitul, Francisc roagă să fie dus lângă mănăstirea Sf. Damian, să poată asculta rugile și cântările surorilor strânse în jurul sfintei Clara. La propunerea și rugămintea fratelui Elia, superiorul de atunci al Ordinului, Francisc acceptă să fie dus la Siena, pentru un nou control medical. Medicii constată că nu se mai poate face nimic și fratele Elia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Fratele acum mistuit de durere. Ajunși la biserica atât de scumpă inimii sale, Sfânta Maria a Îngerilor, cere să i se cânte „Imnul fratelui Soare”; vrea parcă să-și ia rămas bun de la natura ce a fost alături de el în cântarea laudelor Domnului; de asemenea și de la oamenii care din dragoste către Cristos, iartă semenilor cu bucurie; plin de emoție se retrage pentru a fi prezent la întâlnirea supremă cu „sora noastră moartea”. În seara zilei de 3 octombrie a anului
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
emise în România, îți dai seama imediat că este vorba de un timbru de Lumea a Treia...), plus un desen special pentru Zece ani de la deschiderea negocierilor de aderare la UE. Mesaj imbecil, inutil, grotesc, "festivism" românesc cu iz de Cântarea României, când orice motiv politico-ideologic era bun pentru a serba ceva. Memoria comunismului are mâna lungă. 17 ianuarie 2005. Tocmai s-a terminat "Miss Piranda 005", spectacol organizat la Sala Palatului din București, locul unde altădată se țineau marile congrese
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
unei emisiuni dedicate folclorului, prezentată de una dintre blondele siliconate pâna la explozie ale postului. Mi-e atât de greață în fața a ceea ce a mai rămas pe ecranul lor din "folclorul" românesc, de această combinație de manele cu cadre de "Cântarea României", încât nici măcar nu știu de ce mă încăpățânez să scriu aceste rânduri. Iar faptul cel mai trist este că mulți dintre cei de acasă nici măcar nu-și mai dau seama ce deșeu audiovizual li se servește în fiecare zi, oră
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
propulsare spre viitorul cel mai bun, mai fericit.“ („Trepte spre viitor“, Scînteia, 26 august 1989) ALMĂȘANU Virgil „Îmi stăruie în minte îndemnul pe care, în vara acestui an, cu prilejul vizitei la expoziția ce încununa prima ediție a festivalului național «Cântarea României», tovarășul Nicolae Ceaușescu îl adresa creatorilor. Este un îndemn de mare actualitate spre realizarea unor lucrări de amploare, de anvergură, care să confere artei noastre prestigiul unei învestituri sociale explicite.“ (Scînteia, 14 decembrie 1977) ANDRIȚOIU Al. Praznicul lui Andrițoiu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inechității.“ (Tomis, septembrie 1978) „Un om și-un partid pentru noi, fiecare, Prin ei să ne fie viața mai soare Și pruncii mai cântec și munca mai treaptă Spre tot ce-am visat să suim laolaltă.“ („Un Partid, un Om“, Cîntarea României, ianuarie 1988) BĂLAN Ion Dodu „Dacă n-aș fi Și-ar trebui să fiu Și dacă moira sau fatum sau soarta (ori cum îi mai zice destinului) m-ar întreba într-o doară: Când Unde Și mai ales, ce-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
hotărâtoare pentru destinul unui popor. Sunt ani în care, concomitent cu creșterea producției materiale, a crescut necontenit coeficientul de Adevăr, de Cinste, de Bine, de Omenie, de Etică și Echitate socialistă atât de puternic reliefate și de amplul Festival național Cântarea României, o adevărată mișcare spirituală a întregului popor inițiată de tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ („Ctitor de cultură socialistă“, Scînteia, 25 ianuarie 1987) „Eveniment politic major în viața poporului nostru, Conferința Națională a partidului e un prilej fericit de bilanț, de analiză
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
politică, de pe orice meridian - nici nu s-ar fi putut realiza un mod de viață creator, specific etnic, păstrător și continuator al unei tradiții valoroase, decât prin fertila formulă, cu totul caracteristică societății socialiste românești - un mod de viață creator - Cântarea României.“ („Arta populară în cultura noastră“, România liberă, 31 august 1983) BĂNESCU Florin „În ianuarie, așadar, într-unul înscris cu litere de aur în calendarul de patrie, sărbătorim și școala românească, cultura română, împlinirile acestora sunt puse sub pecetea duratei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
grai, ce mândru sunt în marea ta splendoare, tu, dor al meu, gura mea de rai...“ („Luminos partid“, Scînteia, 19 august 1973) „Am preamărit și muntele, și marea - îmbrățișarea lor în țărm avid -, ci, iată-mă: îți’nalț din nou cântarea cu ton de slavă, luminos Partid! Tu, neînvinsul. Munte ești și mare și neînchipuit în frumuseți, arzând în inimi: miez de depărtare, dăinuitor în vieți și peste vieți.“ („Cantată“, Flacăra, 15 decembrie 1977) CERNOVODEANU Paul „De un mare succes s-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
apreciere venită din partea celui mai înalt for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării, Urarea țării, Învăluită-n steagul tricolor Dând glas curat iubirii tuturor: Pulsează-n milioane de inimi El, Ceaușescu, înseamnă România, El, Ceaușescu, înseamnă viitor!“ („Cântarea țării“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Militant neobosit pentru binele omenirii, pentru pace, un om
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării, Urarea țării, Învăluită-n steagul tricolor Dând glas curat iubirii tuturor: Pulsează-n milioane de inimi El, Ceaușescu, înseamnă România, El, Ceaușescu, înseamnă viitor!“ („Cântarea țării“, Contemporanul, 27 ianuarie 1978) „Militant neobosit pentru binele omenirii, pentru pace, un om de știință de mare capacitate, personalitate internațională, stimată, tovarășa Elena Ceaușescu este totodată un covârșitor exemplu de femeie, de mamă, de profundă sensibilitate. Încerc în aceste
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Congresul a deschis o fertilă perioadă de dezvoltare rapidă a societății noastre socialiste asupra căreia și-au pus amprenta, ca principal promotor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, personalitate proeminentă a vieții politice internaționale.“ („August 1944 - Poartă de istorie“, Cîntarea României, august 1983) GHELMEZ Petre „Dar milioanele de tineri din țara noastră, care încheagă uzine și orașe noi, care împânzesc plaiurile mioritice cu geometria insolită a șantierelor moderne, cum de nu simt ei «răul» acesta al secolului, de care mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întâmplare Mai presus de patimi și ambiții, este legea poporului meu încercat. Ceaușescu este ceea ce nu i se poate lua poporului, Ceaușescu este piscul unde-a ajuns poporul și nimeni nu-l mai poate întoarce.“ („Acest bărbat este o izbândă“, Cântarea României, ianuarie 1988) GHEORGHIU Mihnea „Propunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la perfecționarea educării marxist-leniniste a poporului reclamă, neîndoielnic, o activitate complexă, grea, dar a cărei rezolvare va fi dusă până la capăt, realizându-se o nouă conștiință, socialistă, a poporului României socialiste
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nu te-osteni! Știm rânjetu-ți și ghiara-ți de hienă; Știm cât de meșter ești în coțcării; Nu ne-amăgești cu glasu-ți de sirenă! L-am auzit destul, când ne furau Baronii tăi, petrolul, altădată; Iar noi jucam așa cum ne cântau. Cântarea ta azi nu ne mai îmbată!“ („Radio Europa Liberă“, trad. de Lazăr Iliescu, Viața românească, anul X, nr. 7, iulie 1957, p. 77) E necesar să subliniem că în vreme ce în lumea liberă există oameni care învață românește pentru a putea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]