5,129 matches
-
PCR pentru a-l pune În frunte”. Raportul se Încheia cu o surprinzătoare „Propunere” care suna astfel: „A-și (sic!, n.n.) propune ca S.E.P. (Secția de educație politică, n.n.) să deschidă o școală de cadre pentru educația membrilor PCR evrei cari mai mult sunt evrei decât comuniști (subl.ns.)”. a.d. După „alegeri”... După imensa fraudă electorală a comuniștilor, aceștia s-au mai și lăudat cu gura deschisă până peste urechi cu câștigarea a 84,10% din sufragii, țărăniștilor lui Maniu rezervându
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o declară gata pentru saună. Ajungem lângă foc, unde restul echipei stă aliniată ca la spectacol, Jo se așază pe un scaun doar în costum de baie, iar Alfonso, cu ajutorul lui Cristian, drapează o pătură în jurul ei. Apoi, cei doi cară oala cu apă fierbinte și o depun în fața picioarelor lui Jo, avizând-o să și pună picioarele de o parte și de alta și să se miște cât mai puțin ca să nu se frigă. În final cei doi, cu ajutorul unui
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și toată familia să-l susțină). Sandra cu Alfonso sunt îmbrăcați în alb și au la gât coliere dintr-un fel de fasole amazoniană, wairuru , care, îmi explică Alfonso, protejează împotriva spiritelor rele și aduce noroc în același timp. Sandra căra și un buchet mare cu flori și o plasă mare cu tot felul de lucruri și aflăm că astăzi se împlinește un an de la nunta unor prieteni care vin cu noi și Alfonso le va face o ceremonie de întărire
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
marilor maeștri. Alfonso se apropie de perechea celebrată, continuă să cânte în Tsafiki, îi stropește cu alcool, le pune la fiecare mâna pe cap apoi le toarnă pe cap o cană de apă cu petale de flori dintr-o oală cărată de ucenicul Cristian. Le spune să se sărute, apoi nouă ne cere să ne punem câte o dorință. Vine la fiecare dintre noi, cântând, stropindu-ne cu alcool și punându-ne petale pe cap, apoi ne spune să aruncăm bomboanele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
hurducăindu-ne în camioneta lui Jose, acoperiți de o încărcătură grandioasă (oale, ulcele, sticle, sticluțe, pături, cort, lemne pentru foc, mâncare pentru masa de seară, lămpi...), întrebându-ne, unii dintre noi cel puțin, cum vom trece râul prin curentul rapid cărând toate sarsanalele. După nu multă vreme, aflăm și răspunsul la întrebare: cu greu! În lumina zilei ar fi fost dificil de transportat tot bagajul, în schimb, noaptea la lumina lunii, experiența devine de-a dreptul specială. Jose parchează camioneta la
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
parchează camioneta la buza râului după care înfruntăm cu toții curentul violent, în apa care ne ajunge uneori până peste mijloc, încercând să ținem în aer articolele care nu se pot uda. Facem câteva drumuri înainte și înapoi ca să reușim să cărăm totul și până depunem ultima punguță pe malul îngust suntem deja înconjurați de noaptea densă, luminați doar de strălucirea lunii în apa cristalină. Malul pe care ne adăpostim este în pantă către râu, îngust și plin de pietre și începem
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
uitat să curățăm terenul de pietre înainte de a întinde cortul). Facem baie în râu să ne dezmeticim, apoi participăm la o baie de flori și, la miezul zilei, suntem gata de plecare. Facem din nou câteva drumuri prin râu să cărăm totul la mașină, ajungem, încărcăm totul, ne suim și noi și... motorul nu pornește. Jose dă câteva chei furioase, apoi își ia cu disperare capul între mâini și începe să se lamenteze că are ședință la ora 11 dimineața ca să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
aici, ca în orice familie, deși frați, fiecare își trăiește viața așa cum știe și cum a evoluat, până la momentul respectiv. Individualitatea, până la urmă, își spune cuvântul, indiferent de „turma” din care individul face parte. Porcul este căsăpit și începem să cărăm fiecare câte o bucată către o bucătărie improvizată în spatele casei, unde un alt foc este aprins și câteva oale cu apă sunt puse la fiert. Fiecare face câte ceva unii taie grăsimea, alții curață ceapă, separă carnea de grăsime, toată lumea muncește
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
convocat colaboratorii la un program administrativ în data de 14 oct 2011. Trebuia să scăpăm de maculatura depozitată acolo în ultima perioadă de timp și am hotărât să-i dau foc. Eu am aprins focul în incinta unității, iar băieții cărau totul din staționar. S-a făcut o grămadă destul de mare de cărți, caiete, dosare, hârtii, iar eu aruncam pe foc tot ce consideram inutil. Deodată, am văzut cum din vârful grămezii, alunecă spre mine o carte care parcă spunea: „Eu
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
avea unele gropi pe care Costache le știa de la plecare dar acum, caii mergând la pas, nu trebuia să aibă prea mare grijă. îl luase de cu noapte și pe Mihăiță, avea nădejde în el că-l ajutase și la cărat marfa și la așezarea acesteia în căruță și mai ales, o păzise cât timp taică-su vorbea cu negustorii care pregătiseră marfa. Mihăiță își tocmise un cotlon în spatele căruței unde stătea în voie și putea să țină ochii și pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
așezarea acesteia în căruță și mai ales, o păzise cât timp taică-su vorbea cu negustorii care pregătiseră marfa. Mihăiță își tocmise un cotlon în spatele căruței unde stătea în voie și putea să țină ochii și pe încărcătura ce o cărau la Pungești. Mersul la pas al cailor, gândul că se poate bizui pe Mihăiță și oboseala ce îl ajunsese după tot efortul făcut de cu noapte l-au răzbit pe Costache care slăbi hățurile și întinzându-se pe spate, l-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
luă și pe a ei în spate iar Gheorghe o ducea pe a lui și o buturugă ce aducea cu un cap de om, pe care Gheorghe se gândea s-o meșterească el acasă. Marița ducea traista în care fuseseră cărate merindele . Ajunși la drumul luncii și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce se unduia în vânt și rosti cu ciudă și ură spre feciorii ei: − Trebuie să faceți pe dracu în patru ca să intrăm noi în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mintea lui, vor deveni cutia de rezonanță a viorii visate. Maria scoase din fântâna de lângă poartă, mai multe căldări de apă, pe care le goli în teuca din ocol pentru oi, iar vițeii se adăpară, rând pe rând, din găleata cărată de femeie. Zilele și nopțile își urmau cursul lor de secole iar oamenii își duceau viața după tipicul bine știut de plugarii locurilor. Surorile și frații lui Gheorghiță și nici chiar Costache, nu au aflat nimic din meștereala secretă a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
muncă fără preget și chibzuială în toate. * într-o primăvară care venise de timpuriu, Costache însoțit de Maria au plecat cu căruța la Vaslui; trebuia să se prezinte la un proces cel avea pe rol și s-a gândit să care și ceva marfă pentru negustorii lui. Procesul s-a amânat, a primit un alt termen din nu se știe ce cauză și atunci cei doi s-au abătut pe la depozitele angrosiștilor care aprovizionau cu marfă pe clienții lor, negustori din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe timpul acela neavînd mijloace să-l transporte acasă. Capitolul XVI Păscutul tinerilor animale și ispita harbujilor − Lențâca, am fost ieri pe șesul de după deal, unde am avut iarbă, știi tu, unde este și iazul cu pește; nu numai noi am cărat „căchițele” de fân, ci și alde moș Costică Pârțac și Alexandru Pârțac, vecinii noștri și Ghiță Nașcu și Dumitru Vieru, toți, toți au cărat căchițele cu fânul adunat iar ploaia căzută săptămâna trecută a înviorat iarba și fâșlerul din jurul iazului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
unde am avut iarbă, știi tu, unde este și iazul cu pește; nu numai noi am cărat „căchițele” de fân, ci și alde moș Costică Pârțac și Alexandru Pârțac, vecinii noștri și Ghiță Nașcu și Dumitru Vieru, toți, toți au cărat căchițele cu fânul adunat iar ploaia căzută săptămâna trecută a înviorat iarba și fâșlerul din jurul iazului a crescut o frumusețe, numai bun să-l pască cu poftă ghițăii și cârlanii. N-ar fi bine să duci tu cârlanii și ghițăii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
feciorul cel mai mic, le povestise visul prin care Maica Domnului îl încredințase că tatăl său se va face sănătos, după ce i-a spus de boala lui. Copiii Dumitru și Vasile făceau curățenie prin șură, în cotețele porcilor și găinilor, cărând gunoiul la căruță și-l clădea la platforma de gunoi care, prin putrezire, se transforma în îngrășământ pentru grădină sau era dus și împrăștiat în țarină, pe locul ce era mai apropiat, Trauș. Grâul dădea în pârgă atât pe lotul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
familiei Gâză, Mitică din partea familiei Cocuz și Costică, fiul lui Toader Axinte. în cea de a doua duminică din lună familia Gheorghiu și-a văzut nu numai iarba cosită ci și uscată și adunată în căpițe, gata de a fi cărate și clădite în stog, să fie hrană pentru animale pe timpul iernii. Astfel de neamuri să tot ai! Capitolul XXV întâmplări primejdioase − Ce-i cu tine, Săndel, ce-ai pățit? îl întreabă mamă-sa pe Săndel, care mâna vitele de la poarta
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru ca gospodărialor, să intre bine pregătită de iarnă, adică repararea acoperișurilor casei și șurii și clăditul glugilor de strujeni și a stogurilor de fân, pentru hrana de iarnă a animalelor. Dumitru și Ileana descărcau din carul tras în ogradă paiele cărate de la arie în timp ce vitele dejugate mestecau firele din fânul pus dinainte. Costache, după ce prânzise stătea în cămăruța lui și citea, ca de obicei, din Sfânta Scriptură, așa cum se obișnuise de la o vreme, neputând să mai lucreze în gospodărie ca pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de bucurie că mă întorc în satul meu natal, să învăț copiii consătenilor mei, în școala la care învățasem pe vremea copilăriei mele! Ce mare bucurie pe ai mei că, după atâta pribegie, am revenit acasă, lângă ei! Tata îmi cară bagajele în sat. Încă din iulie ochisem o casă în care urma să mă instalez. Stăpânul casei căzuse printre primele jertfe ale războiului. Soția lui având un copil mic se mută la părinții ei, lăsând în toată casa pe soacră
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Crolux și-l întreb pe unde umblă, că-l căutam de vreo trei zile. Zice: "Sunt la sediul CC al PCR, eu îs șef aici!" "Păi, cum ești șef?" "Eu asigur acum paza. Am pus stăpânire". "Și ce faceți?" "Păi, cară unii în prostie!" "Mă, treci la subunitatea ta acolo!" S. B.: Plecase singur, așa, de capul lui? M. M.: Da, în sediul CC, că aveam tancurile acolo. El era și șofer. S. B.: Aha! Era șofer și s-a dus
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
șofer și s-a dus să se facă revoluționar. M. M.: Da. Și mi-a spus "Nichita e șef aici și vă trimite niște apă, cafea". Îl întreb ce-i pe acolo, iar el îmi zice: "Fură ăștia de la subsoluri, cară cu camioanele fișete, televizoare". S. B.: "Ăștia" fiind cine? M. M.: Oameni fără semne distinctive. Nu știu, eu nu i-am văzut, doar din ceea ce mi-a spus. S. B.: Crăciunul cum l-ați făcut, atunci? M. M.: Pe tancuri
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fost acolo? Nu-mi explic. Cert este că am luat și eu apoi niște date, niște declarații. Nici nu mă cunoștea directorul Bibliotecii, în fine. Și acesta, Ștefan al meu, a spus " Dom'le, am văzut și niște oameni care cărau cărți cu sacoșa, cărau și de la magazinul de jos, Stirex". Am anunțat pompierii, l-am pus pe șeful transmisioniștilor să facă asta, iar aceștia au venit și au stins focul. Nu puteam aplica niște reguli tactice pe care noi le
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
explic. Cert este că am luat și eu apoi niște date, niște declarații. Nici nu mă cunoștea directorul Bibliotecii, în fine. Și acesta, Ștefan al meu, a spus " Dom'le, am văzut și niște oameni care cărau cărți cu sacoșa, cărau și de la magazinul de jos, Stirex". Am anunțat pompierii, l-am pus pe șeful transmisioniștilor să facă asta, iar aceștia au venit și au stins focul. Nu puteam aplica niște reguli tactice pe care noi le învățaserăm sau le exersaserăm
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Bibliotecă nici nu am intrat atunci, acolo a fost un locotenent major, Ștefan Marian, Comandantul Batalionului II de la mine, care avea responsabilități de apărare în zonă. Și el a venit și mi-a spus: Dom'le, văd pe unii care cară cărți de-aici. Cară cu sacoșele. C-or fi lucrători, c-or fi bandiți, nu știu". Noi nici nu ne amestecam pentru că noi nu ne-am dus acolo să facem poliție sau să facem anchete, noi nu știam ce e
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]