6,191 matches
-
adevărat. Obiceiurile de la nuntă sunt prezentate cu prilejul nunții Anei cu Ion. Nunta ține trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trei zile. În prima zi alaiul pornește cu căruțe spre Jidovița. În frunte merg călăreții, care pocnesc din pistoale. În prima căruță sunt lăutarii, apoi o căruță cu mirii și cu druștele și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar simte dureri insuportabile În picioare, probabil manifestări ale unor crize reumatice, În funcție de vreme, bună sau rea. Apoi nu mai poate umbla și rămâne imobilizat pe prispă ceasuri Întregi. Ca o ironie a soartei, el, țăranul care a avut totdeauna căruță cu cai, prins de o criză teribilă la fiica lui vitregă, Alboaica, este cărat Înapoi acasă de către nepotul său Sande Într-o roabă, ca un fel de replică pe măsură la dialogul lui cu Nicolae pe tema unui sat nou
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cărat Înapoi acasă de către nepotul său Sande Într-o roabă, ca un fel de replică pe măsură la dialogul lui cu Nicolae pe tema unui sat nou În locul celui vechi, În care țăranul să nu mai aibă nici cai, nici căruță, nici oi, nici vacă, nimic... „Și ce o să mâncați, măi Bâznaie... ?”(5) Chipul unui om desenează În mare și comportamentul acestuia, natura lucrează Într-un soi de paralelism. Oricâte speculații se pot face Între starea morală a individului și lumea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Nilă hotărîseră să fugă și ei la București cu caii, dar Nilă s-a Întors, spre dezamăgirea lui Paraschiv; nu s-a Îndurat să-l lase În drum pe tatăl său, tocmai atunci când avea mai mare nevoie de cai și căruță. Având un comportament de-a dreptul revoltător față de toți cei ai casei, chiar un comportament violent de cele mai multe ori, nemaiînțelegându-se cu nimeni, Într-o dimineață devreme, Moromete ia un par și Își cotonogește feciorii Într-un moment de enervare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o boală istoricoereditară. Actul al patrulea este important pentru construcția piesei. Alcătuit din trei tablouri, ele sugerează trei linii ale subiectului. Între cele două imagini ale taberelor aflate În conflict, dramaturgul așază curtea bizantină, Închisă Într-o cușcă agățată de căruța sultanului, cu rolul de a stabili o relație - de a aminti sultanului marea biruință asupra Bizanțului. Condiția umilitoare a Învinșilor ilustrează dictonul latin: „vae victis!” (vai celor Învinși). În această imagine se găsește cheia rezistenței românești. Ca și În alte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ploaia? Dăm și noi o culoare de lux la sat. O să vină de la Discoveri să vadă satul cu drumuri de aur. Am un nepot care pozează acolo, la ei. Apoi legat de asta, deci e taxa de primă înmatriculare pentru căruțele aduse din alte județe. Nu le convine la oameni. Eu zic s-o scoatem, c-or să se bucure și sigur mai luăm niște voturi. Da’ mai zic așa. Căruța singură nu merge, nu? Punem taxă pe cai. În funcție de greutate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
legat de asta, deci e taxa de primă înmatriculare pentru căruțele aduse din alte județe. Nu le convine la oameni. Eu zic s-o scoatem, c-or să se bucure și sigur mai luăm niște voturi. Da’ mai zic așa. Căruța singură nu merge, nu? Punem taxă pe cai. În funcție de greutate. Zicem că dacă e mai gras calu’ se cacă mai mult și poluează ulițele europene, mă scuzați de expresie. Căruțele le lăsăm la liber. Da’ facem taxă de mediu pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
și sigur mai luăm niște voturi. Da’ mai zic așa. Căruța singură nu merge, nu? Punem taxă pe cai. În funcție de greutate. Zicem că dacă e mai gras calu’ se cacă mai mult și poluează ulițele europene, mă scuzați de expresie. Căruțele le lăsăm la liber. Da’ facem taxă de mediu pe tracțiune. Așa obligăm sătenii să-și ia numa’ gloabe, și din astea aduc eu pe filieră că știu niște țigani lângă Vaslui care au mulți, mi-i dau ieftin. Apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Vorbind despre Scrisul nostru, altă revistă a Academiei, 1929-1931, consemnam rolul lui G. Tutoveanu (p 424 din cartea citată), arătat de Alexandru Tutoveanu, membru al Academiei, în viața acestei instituții: „Generațiile primului război mondial au văzut pe George Tutoveanu conducând căruțele încărcate cu scriitorii de atunci, nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod. Unde se duceau ? Ce voiau ? Cu ce mijloace ? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916-1917 și următorii, când România a gemut
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în exod. Unde se duceau ? Ce voiau ? Cu ce mijloace ? Numai voința săvârșește astfel de miracole. În anii 1916-1917 și următorii, când România a gemut sub năvala armatelor habsburgice și willhelmine „Academia bârlădeană” rămăsese unica noastră academie, o academie în căruță, care străbătea drumurile spre sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților, tineretului combatant pe fronturi că nu s-a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român trebuie să lupte, că fără
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de la Bârlad „L-am cunoscut în anul 1917, la Bârlad, ca „pacient”, apoi în casa unchiului meu, poetul G. Tutoveanu, din strada Vornicul Sturdza, unde se afla una dintre cele mai harnice și mai modeste „academii”, o adevărată „academie în căruță’, de propagandiști ai moralului Moldovei, năpădită de foame și de tifos exantematic. Printre „academicienii bârlădeni” se aflau Al. Vlahuță, Artur Gorovei, I. M. Rașcu (poetul aproape uitat astăzi, traducătorul lui Albert Samain și Marcel Schwob) și Victor Ion Popa. Voiculescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
seară, pentru pâinea cartelată ce se vindea la orele 7, de dimineață; lipsa de combustibil făcuse din garduri și copacii grădinii publice un jaf licit”...Aici, la Bârlad, l-a cunoscut doctorul pe Al. Vlahuță. Sosit de la Dragosloveni „într-o căruță sub al cărei coviltir își adăpostea , alături de un sac de mălai, o putină de brânză și douăzeci de covoare vechi românești, comoara, unsprezece pânze semnate de N. Grigorescu”, după 12 zile de călătorie, poposea mai întâi la învățătorul Ioan Balmuș
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
George Coșbuc, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Octavian Goga. Academia bârlădeană a insuflat tuturor românilor dorința de libertate și încrederea în realizarea marii uniri printr-o activitate inedită cu caracter mobilizator: „Generațiile primului război mondial au văzut pe G. Tutoveanu conducând căruțe încărcate cu scriitorii de atunci nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod, Academia bârlădeană rămăsese unica academie „în căruță”, care străbătea drumurile prin sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților tineretului combatant de pe fronturi că
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
o activitate inedită cu caracter mobilizator: „Generațiile primului război mondial au văzut pe G. Tutoveanu conducând căruțe încărcate cu scriitorii de atunci nu numai din Moldova, ci din toate provinciile românești aflate în exod, Academia bârlădeană rămăsese unica academie „în căruță”, care străbătea drumurile prin sate, ca să spună văduvelor și orfanilor, părinților tineretului combatant de pe fronturi că nu s-a terminat, că nu se poate termina războiul acela decât prin dreptate, și că până la ultimul român trebuie să lupte, că fără
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de către oameni care au permis și au depus efort pentru ca toate aceste atrocități să aibe loc, în timp ce scenele oribile erau privite "de sute de cetățeni americani bine îmbrăcați, veniți atât din împrejurimi, cât și de departe, pe jos sau în căruțe"79 care, "fie de groază, fie din indiferență, fascinați și neputincioși", priveau, fără să încerce măcar, necum să își riște viața în acest sens, să pună capăt oribilei scene, invocând, de pildă, "numele lui Cristos, al umanității sau (măcar adăugirea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
29 aug. 1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești și la Podul Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată și rohatca Păcurarilor. Aici, un flăcăoan glumeț v-a întâmpinat cu ironii usturătoare: „ Moșule, ié sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iașul ista-i mare, și
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
după cum singur o spui: „În sfârșit, după multe șfichiuiri ce a primit moș Luca de la unii-alții, din hop în hop, tot înainte prin rătăcănile de pe ulițile Iașilor, am ajuns într-un târziu, noaptea, în cieriul Socolei, și am tras cu căruța sub un plop mare, unde am găsit o mulțime de dăscălime adunată de pe la catiheți, din toate județele Moldovei; uniia mai tineri, iar cei mai mulți cu niște târsoage de barbe cât badanalele de mari, șezând pe iarbă, împreună cu părinții lor, și preuți
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Mihai își vindeca frustrările adolescentului izgonit din școală din cauza „dosarului” chiar în prima clasă de liceu. De aceea și singura „avere” acumulată în 30 de ani de muncă 156 erau cărțile, evaluate de tata cu o unitate de măsură proprie: „căruța”. Dacă proiectezi o viață pe ecranul istoriei reale, adesea crudă și absurdă, unele potriviri par de-a dreptul flagrante. În anii 1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Mihai își vindeca frustrările adolescentului izgonit din școală din cauza „dosarului” chiar în prima clasă de liceu. De aceea și singura „avere” acumulată în 30 de ani de muncă 156 erau cărțile, evaluate de tata cu o unitate de măsură proprie: „căruța”. Dacă proiectezi o viață pe ecranul istoriei reale, adesea crudă și absurdă, unele potriviri par de-a dreptul flagrante. În anii 1950-1960, tânărul purtând numele „chiaburilor” Drăgan din Viișoara era persecutat în numele „revoluției proletare”. Noua „revoluție” de după 22 decembrie 1989
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
femeie, a crescut unsprezece copii, din care trei i au „școlit” la Cernăuți, pleca de vineri dis-de dimineață, cu desaga cu de-ale gurii din care nu lipsea povidla făcută de cu toamnă din prune pe jos sau mai cu căruța ca sâmbătă să ajungă la „gimnaziu”, ca nu cumva copchiii ei să rabde de foame. Petruț, cel mai mare, devine inspector al Fondului Bisericesc Cernăuți; Filaret, student eminent, apoi ales președintele Arboroasei, formațiune literară, de cultură și mai ales revoluționară
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
sine pe întreaga țara sa, pe zmei, balauri, năzdrăvani și lei, pe toate zânele, pe toate florile, pe toți supușii i-a chemat la sine. Chiar și Sfântul Soare a trebuit să se coboare de pe cer, să desfrâne caii de la căruță, să-i bage în grajd și să intre la Zâna Zorilor... Când au fost așa toți adunați împreună, Zâna Zorilor nu le împărți mai mult la porunci, ci tristă și mustrată cum era, luă ziua bună de la toți supușii săi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să știți dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era han, era cetate. Avea niște ziduri groase de ici până colo și niște porți cum n-am văzut de zilele mele. În cuprinsul lui se puteau oploși oameni, vite și căruțe și habar nici n-aveau dinspre partea hoților... La vremea de care vorbesc era însă pace în țară și între oameni bună-învoire." (Mihail Sadoveanu, Iapa lui Vodă) Cerințe: (a) Transcrieți din text un cuvânt derivat, două cuvinte compuse și două
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
într-o lume în care România pare să-și fi găsit locul, dar este o iluzie că și-a găsit locul. Adică noi spunem așa: dom’le, suntem membri NATO, suntem în Uniunea Europeană, gata, ne-am văzut cu sacii în căruță. R.T. Și nu-i așa? Și guvernul ne spune asta. Suntem bine... V.S. Uitați că nu este așa. R.T. De ce? V.S. Din două motive, cel puțin. Primul motiv: ambele căruțe, și NATO, și Uniunea Europeană, nu sunt ele însele sfârșitul istoriei
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
suntem în Uniunea Europeană, gata, ne-am văzut cu sacii în căruță. R.T. Și nu-i așa? Și guvernul ne spune asta. Suntem bine... V.S. Uitați că nu este așa. R.T. De ce? V.S. Din două motive, cel puțin. Primul motiv: ambele căruțe, și NATO, și Uniunea Europeană, nu sunt ele însele sfârșitul istoriei. Aceste două căruțe în care ne aflăm și care ni se păreau tot ceea ce ne puteam dori în urmă cu cinci ani, de exemplu, aceste două organizații se dovedesc acum
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]