6,690 matches
-
evidență faptul că evaluarea formativă are un caracter procesual, referindu-se la inserarea sa de la începutul la sfârșitul secvenței de predare - învățare, permițând adaptări și ameliorări de-a lungul întregii desfășurări. Caracterul dinamic și flexibil rezultă din faptul că este centrată pe proces și printr-un feedback „rapid, sistematic, permanent” asigură reglarea din mers a activității educaționale. Evaluarea formativă oferă copilului informații despre prestația proprie. Caracterul continuu și sistematic al evaluării formative nu se referă la dimensiunea temporală, ci la posibilitatea
Factorii ce influen?eaz? evaluarea formativ? a profilului auditiv-verbal la pre?colarii cu deficien?? de auz by Mihaela Coca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84066_a_85391]
-
an. Echipa de ortopezi pediatri din Secția de Ortopedie Pediatrică la sosirea noii generații de Ortopezi Pediatri din ianuarie 2013 ca urmare a reînființării specialității după Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din Mai 2011 (Prof. Dr. Gh. Burnei centrat de la stânga la dreapta de dr. Ștefan Gavriliu, medic specialist, doctorand, dr. Costel Vlad, medic specialist, doctorand, dr. Tayssir El Nayef, doctorand, dr. Iulian Țiripa, medic rezident anul I, dr. Șerban Hamei, medic rezident anul I, dr. Ecaterina Maria Japie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de cel puțin 150 ani, fiind întîlnite în însemnările lui N.T. Orășanu din 1861, apoi în Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie/ Pe-afar' dată cu var/ Înăuntru chin și-amar". Sau "Aici e frig și ger/ Milă de la cin
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Teama de represalii în cazul refuzului de participare creează o nouă înjosire a celorlalți, datorată faptului (adus la conștiința tuturor) de a nu fi luat nici o măsură. Botezul își atinge punctul culminant al umilinței la duș, cînd spectacolul batjocoririi se centrează pe nuditatea arestatului, subiect al ironiilor usturătoare. Această formă de pre-viol în grup e însoțită de un viol verbal (impotentule, păpușă etc.), apoi de amenințările cu lovirea peste sex sau castrarea și chiar de atingeri ale trupului novicelui. Botezul nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
libertatea de mișcare și evitarea constrîngerilor, chiar cu prețul renunțării la alte oportunități) și creativitatea (dorința de a inventa ceva care să fie realizarea lor exclusivă). Așa cum ancora împiedică barca să plutească în voia valurilor, ancorele carierei penitenciare țin individul centrat pe anumite tipuri de activitate. Dacă unii își iau din întîmplare însărcinări incongruente, ancora carierei lor acționează, trăgîndu-i înapoi spre activități mai potrivite. Deși cei mai mulți caută să își ancoreze cariera în activități care să aibă legături puternice cu ce vor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
structuri motivaționale ale personalității, denumite de ei valori categoriale: 1. teoretice caracterizate de observație și raționament, interesul dominant fiind descoperirea adevărului; individul vrea să fie critic și rațional, tinzînd să-și ordoneze și să-și sistematizeze propria cunoaștere; 2. economice centrate pe ceea ce este util, concret și rentabil, interesul căzînd pe lucrurile practice, pe afaceri și pe acumularea de bogății; 3. estetice valorizînd cel mai mult frumusețea și armonia, găsind o deplină satisfacție în experiențele artistice; 4. sociale evaluînd cel mai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai mult frumusețea și armonia, găsind o deplină satisfacție în experiențele artistice; 4. sociale evaluînd cel mai mult altruismul și dăruirea filantropică, individul fiind bun, simpatic, neegoist, apreciindu-i pe ceilalți oameni după ceea ce au ei mai bun; 5. politice centrate pe putere și influență, individul urmărind să devină conducător, plăcîndu-i întrecerea și lupta; 6. religioase alimentate de nevoia de a accede la o înțelegere universală, prin reflecții metafizice și credința într-o putere unică, individul urmărind comuniunea cu cosmosul, raportîndu-se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la testările efectuate în diferite perioade arată că reaua-voință, preocuparea excesivă față de propria persoană și indiferența față de ceilalți sînt virtuțile agreate organizațional, iar deschiderea către ceilalți, rezolvarea problemelor lor, generozitatea și prietenia par sentimente interzise. Studiul valorilor personale (SPV) se centrează pe acele aprecieri care privesc propria persoană, într-un mod mult mai pronunțat pentru sine și într-o relativă independență de relațiile cu ceilalți. Testul cuprinde 6 mari tipuri de valori: 1. autorealizare (achievement): să am cele mai înalte standarde
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
uniforma militară și însemnele militare, vîrfurile ierarhiei sistemului penitenciar și-au rezervat dreptul de a nu purta uniformă, obligînd restul personalului să o poarte, chiar dacă mediul de desfășurare a activității militare la nivel central nu o impunea."199 Tradiția polițienească centrată pe nevoia de securitate a restructurat spațiul închisorii pentru îndeplinirea unor ritualuri de manifestare a puterii. Pentru efectuarea apelurilor publice de dimineață și de seară s-au asfaltat platouri imense, reducînd și mai mult spațiul deținuților. Platourile aveau nu numai
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să plaseze elevul în situații de învățare experimențială, facilitându-le dezvoltarea unor competențe cheie și a creativității, stimularea interesului pentru propria (auto)formare, toate acestea au fost premisele care ne-au determinat să proiectăm în manieră interdisciplinară un curs opțional centrat pe dezvoltarea competenței de comunicare în limba engleză valorificând oportunitățile artei dramatice. Este ceea ce Lucian Ciolan numește competență transversală . O astfel de abordare a conținuturilor propuse la disciplina Limba engleză, se caracterizează printr-un grad înalt de aplicativitate, în termenii
Arta dramatică. Oportunităţile interdisciplinarităţii pentru dezvoltarea competenţelor cheie ale elevilor. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lotus Hăvârneanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1344]
-
artă (literară și muzicală) în ceea ce privește conținutul și forma ei, înțelese ca părți ale unui întreg indestructibil și se identifică, în epoca modernă, tendința de a apropia limbajul literar de limbajul muzicii (jazzbandul frazelor, muzicalitate interiorizată etc.). Producerea operei de artă centrează interesul asupra procesului creator, antrenând descoperirea fazelor procesului creator și specificului personalității artistice. Este una dintre părțile esențiale în înțelegerea artei ca produs spiritual al unei inteligențe artistice și ca mod de comunicare sensibilă a omului. Utilizând și exercițiul, elevii
Literatura şi celelalte arte. Aspecte intercurriculare. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
nivel de ierarhie, păstrându-se specificul și realizând conlucrarea, cum ar fi cea dintre limbi moderne, filosofie, psihologie literatură etc. Transdisciplinaritatea (lat trans - „dincolo”, „peste”) reprezintă coordonare, întrepătrundere a mai multor discipline. Ea desemnează o nouă abordare a învățării școlare, centrată nu pe materii, teme sau subiecte, ci „dincolo” de acestea. Se propune, astfel, o transfocare inedită a structuranților conținuturilor educaționale de pe materiile de învățământ pe nevoile și interesele cognitive ale elevilor. Disciplinele nu mai sunt valorificate ca scop în sine
Rolul interdisciplinarităţii în predarea limbilor moderne. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
plăcere de a învăța printr-o astfel de activitate, asumarea responsabilității de către elevi, le oferă mai multă încredere in ei și îi ajută să înțeleagă mai mult despre cultura și civilizația poporului a cărui limbă o studiază. Interdisciplinaritatea promovează învățarea centrată pe elev, înseamnă a trece accentul de la primirea cunoștințelor ca atare la dobândirea lor prin efort propriu, prin participare activă, efectivă. De aceea profesorii trebuie să le formeze elevilor abilități de a face corelări între cunoștințe de la diferite discipline, de
Rolul interdisciplinarităţii în predarea limbilor moderne. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Alina Sună () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1353]
-
în afara clasei, referitoare la interpretare Ora a III-a: se realizează posterul. Ora a IV-a: se realizează evaluarea; turul galeriei și grila de evaluare. Redăm, în continuare, grila care a fost negociată pentru evaluarea posterelor. Precizăm că ea se centrează doar pe evaluarea produsului, nu a procesului de realizare, care impune alte exigențe: Respectarea convențiilor posterului (dimensiuni, echilibru text - elemente grafice, structura, realizarea grafică, cromatica) Elemente textuale (selectarea versurilor, a imaginilor, a motivelor, a simbolurilor, a elementelor compoziționale relevante) Interpretarea
Posterul - între istoria artei şi practica didactică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Pavel-Bărbăcuţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1354]
-
și revine la țărm, devenind apostol al creștinismului. întrebat dacă modelul biblic al pescarului Iona se constituie ca bază de inspirație pentru semnificațiile textuale în propria creație, autorul precizează că metafora destinului, structurată sub forma unui monolog (solilocviu - enunțul este centrat exclusiv asupra locutorului care își exprimă reflecțiile, intențiile, opiniile, făcând abstracție de prezența altui personaj; el accentuează singurătatea ființei într-o lume, paradoxal, a comunicării), e „un fel de simfonie a cuvintelor - lirică și întunecată, pe tema limitelor însingurării”, condiție
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
Rolurile de emițător și de destinatar al mesajului-enunț nu pot fi intervertite. Monologul dramatic are două forme de realizare: solilocviul și monologul propriu-zis (scenic). Solilocviul este monologul realizat în prezența/absența altui personaj, de care se face abstracție; enunțul este centrat asupra locutorului însuși, cuprinzând transpunerea verbalizată a propriilor reflecții, opinii sau intenții. El corespunde, într-o oarecare măsură, monologului interior din textul narativ. Anne Ubersfeld este, însă, de părere că monologul este rar cu adevărat solilocviu, dialogismul nefiindu-i străin
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
în dificultate. Introducerea contractului a început cu crearea fondurilor de amenajare urbană (FAU), destinate susținerii reamenajării centrelor orașelor, a sporirii confortului locuirii, a construirii de echipamente care să amelioreze funcționarea serviciilor publice în cartiere etc. Până în 1989, politicile au fost centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.), folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zonele de educație prioritare 1981, misiile locale 1982, operațiunile de prevenție pe timpul verii 1983, consiliile de prevenire a delincvenței 1984
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Ele pot sau nu să construiască împreună "bazine de ocupare", "zone transfrontaliere", etc. Orașele sunt invitate acum să schimbe scara la care se raportează și, de aceea, unele orașe chiar se pregătesc de viitor: * atrag investiții publice și private; * se centrează pe rezolvarea problemelor diverselor grupuri după cum cercetările de teren evidențiază că apar problemele, nevoile; * luptă pentru promovarea brand-ului; * își fac proiecte să câștige față de concurenți prin operații de turism, construcția de parcuri industriale, de tehnopolisuri, de zone high tech
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noi probleme sociale etc.; ADRI (Agence pour le Développement des Rencontres Interculturelles) care a contribuit la formarea actorilor locali ai integrării în politica orașului; Gestiunea urbană de proximitate etc. Un colocviu internațional organizat în Franța în iunie 2000 a fost centrat pe Gestion Urbaine de Proximité (GUP). Deoarece, cu toate eforturile făcute, în orașe se manifestă mari disfuncționalități în materie de gestionare, gestiunea urbană de proximitate este o prioritate. Ea ar trebui să contractualizeze angajamentele diferiților parteneri. În 1999, Direcția Generală
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ideea pe care și-o fac despre orașul ideal, decât inspirați de analiza situației reale a locuitorilor. Astfel, în cadrul unui proiect de recalificare a unui cartier social, Michel Bonetti relatează că, în numele dezenclavizării și al integrării urbane, urbaniștii și-au centrat atenția pe crearea de noi căi rutiere, "în timp ce 95 % dintre locuitori se simțeau perfect legați de oraș datorită sistemului de circulație și transporturilor în comun adaptate perfect la nevoile lor". Crearea unei rețele de drumuri suplimentare nu făcea, mai ales
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care își justifică, în fond, existența și își legitimează profiturile (ce democrație ar accepta un sistem bancar de pradă?). Așa, de pildă, rețeaua bancară, chiar și cea de stat, cum era cazul până nu de mult, CEC sau BCR, este centrată pe profitabilitate cvasiimediată, rolul de utilitate publică fiind minimal asumat. Poate tocmai de aceea serviciile bancare la țară nu sunt considerate „rentabile”, pentru că nu își asumă mize semnificative în lumea rurală și în special riscul de a duce mai departe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
rural, care își propune eficientizarea gospodăriei țărănești fără a o transforma într-o entitate capitalistă, adică în alt regim de existență culturală și socială. Slaba integrare în sistemul economiei naționale O mare parte din producția agricolă se pierde. Satul este centrat pe economia de subzistență nu pentru că nu produce suficient, cum s-ar crede, ci pentru că orașul, prin elementele sale de „contact”, băncile și industria alimentară, se raportează deficitar la lumea rurală. Despre creditul rural am discutat mai sus. Relația cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Turner subliniază „rădăcinile istorice foarte specifice” ale acestei mișcări culturale, asociate strâns cu situația pe care o traversa Marea Britanie în perioada postbelică. Era o epocă de puternică discontinuitate, o epocă în care Marea Britanie renunța la Imperiu și căuta să-și centreze dezvoltarea în jurul ideii unui nou tip de capitalism, bazat pe producție modernă, iar în plan social pe „statul bunăstării generale”. Ideea unei „Britanii noi” începea să devină dominantă (Turner, 2003, 33). Să mai notăm un lucru. Reprezentanții studiilor culturale britanice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
particularități, dar a indus și un tip de paradox al acestei tehnologii comunicaționale. Particularitatea constă în faptul că mesajul este central, dar consumul e individualizat. Este o tehnologie „care a răspuns unui tip de existență în același timp mobilă și centrată pe locuință: o formă de privatizare mobilă. Broadcasting-ul în formele sale aplicate a fost un produs social al acestei tendințe distincte” (2003, 19). Să ne amintim de noaptea petrecută de autor la Miami. Să ne întrebăm de ce șocul a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și trebuie studiate a oferit un prestigiu suplimentar, un fel de „aură socială” domeniului nou apărut. După cum exclama chiar Lazarsfeld, „o fascinație nemăsurată înconjoară toate demersurile de a studia efectele comunicării de masă” (1944/1948). Nevoile unei științe behavioriste/empirice, centrată pe probleme de influență, pe evidențierea relațiilor de tip cauză-efect, s-au corelat cu interesele comerciale ale domeniului privat și cu interesul administrației americane de a-și implementa politicile fie în plan intern, fie în plan extern. Iar criza internațională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]