6,287 matches
-
vechilor formule academice. E drept că altora tabloul le-a inspirat un fel de groază mistică; aceștia erau sfioșii care nu îndrăzneau să pătrundă opera până în adâncul său. E drept că altora tabloul le-a inspirat un întunecat sentiment de chin; aceștia erau cei care cugetau mai mult decât vedeau. Dar toți aceștia, cu toate sentimentele deosebite de care erau zguduiți, nu s-au putut împiedica de a nu recunoaște valoarea superioară a tabloului"95. Petică era la curent cu evoluția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figurilor feminine whistleriene, corpul său eteric proiectează luminescența pe chipurile aflate în beznă, reflex luminos amplificat de forța unei viziuni. Imaginea unei umanități torturate realizează un contrast cu această viziune beatifică, fragilă, inconsistentă. Contrastul dintre chipul transfigurat al Speranței și chinul evident al chipurilor desfigurate de spaimă, covârșite de îndoieli, ale unei umanități decăzute, se face ecou al jocului dintre lumină și umbră, ce conferă un efect spectral scenei. Speranța pare să iasă din trupul înveșmântat în alb al unui tânăr
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chipul. Ele nu au nimic din detașarea, echilibrul, compactul figurii rodiniene a Gânditorului, iar cea de-a treia, probabil o figură feminină, schițează un gest defensiv. Toate aceste personaje sunt contorsionate, strivite de o presiune enormă, absorbite în propriul lor chin, iar seriile de desene preparatorii scot și mai mult în evidență acest aspect. Ion Frunzetti face o descriere sculpturii lui Dimitrie Paciurea, pe care o consideră "expresionistă", în termeni care răspund însă sensibilității simbolisto- decadente. Paciurea concepe un Eminescu ieșit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sensibilități homoerotice și nici acuratețea trăsăturilor la care se adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui Franz von Stück. Ele vizau, de fapt, un profil cristic în figura Sfântului Ioan Botezătorul, anticipând prin jertfa sa chinurile Mântuitorului. Sf. Ioan pare desprins dintr-o frescă bizantină, din arta icoanei, fie din picturile primitivilor italieni înfățișându-l pe Iisus, un Hristos al lui Giotto, sau chipul pe care abia-l vezi în mijlocul bestiarului-furnicar la Hieronymus Bosch. Paliditatea pare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu căiță În cap, furați și aduși la școala de solomonie pe celălalt tărâm, Într-o peșteră inaccesibilă. Numărul lor este relativ mic, pentru că misiunea pe pământ cere o inițiere Îndelungată și dificilă. Copiii erau supuși la cele mai aspre chinuri și acte de limbaj. Inițierea se făcea „stând pe o piatră de moară legată de un fir de ață pe tavanul peșterii. Piatra se Învârtea vertiginos la lumina unui opaiț.” Știința magică le era predată până la vârsta de douăzeci de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În cazul baletului, acestea sunt fizice. Este lupta cu bătăturile, cu kilogramele, cu programul infernal, cu 7-8 ore de balet pe zi, dincolo de obligațiile școlii. Este sânge și la figurat, dar și la propriu, iar asta este mai vizual decât chinul, munca interioară, la fel de dură, de exemplu, a unui scriitor. Și așa a ieșit Școla de vise, un film despre efortul depus pentru un spectacol de balet. Cum v-ați apropiat de oamenii aceia, cum le-ați prezentat proiectul dumneavoastră? Prin
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
doua ședință a colectivului de muncă în care s’a discutat formarea C.D.E. (subl.ns.)”. După aceste tatonări, în sfârșit Abramovici notase următoarele: „În ziua de 21 august a avut loc ședința de constituire a C.D.E. (subl.ns.)”. Prin urmare, chinurile facerii cu forcepsul ideologic a acestei organizații constituite NUMAI din comuniști evrei, au luat sfârșit după un an și 4 luni de la înființarea celei de la București. Foarte interesant rămâne și faptul că Vasluiul, care avea cea mai mică populație (aprox.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
regiunea Mării de Azov, trupele noastre, retrăgându se temporar, și-au lăsat câțiva ofițeri și soldați răniți pe loc. Când au reluat înaintarea și-au regăsit răniții mutilați îngrozitor. Oameni care puteau fi salvați și-au dat ultimul suspin în chinuri groaznice. Li s’au scos ochii, li s’au tăiat limba, nasul și urechile. Îți dai Domnule Filderman seama de spectacol? Te îngrozești? Te înduioșezi? Te întrebi, dece atâta ură, din partea unor evrei ruși cu care nu am avut niciodată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
niciodată nimic de împărțit? Dar ura lor este a tuturor, este ura Dvs. Nu vă înduioșați, dacă aveți cu adevărat suflete, de ceeace nu merită, înduioșați vă de ceeace merită. Plângeți cu mamele, care și-au pierdut în astfel de chinuri copiii, nu cu aceia care și-au făcut și lor și vă fac și Dvs. atâta rău. MAREȘAL ANTONESCU, 19.X.1941. P.S. Un soldat rănit din P. Neamț, a fost îngropat de viu din ordinul și sub ochii comisarilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care învinge orice rațiune, toată masa de sprijinitori ai revoluției și ai idealurilor comuniste „cu față umană” (după cum stabilise guru de la București împreună cu „puloveriștii” lui) s-a repezit c-o falcă-ceriu și cu una-n pământu spre presupusul loc de chin și suferință al „fraților”. Imediat o ia din loc și un TAB al armatei, din a cărui turelă se ițește bustul unui căpitan nervos și vindicativ. În zgomotul sinistru al motoarelor Diesel, coboară cu viteză scările care duc din strada
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mare băgare de seamă la tot ce se poate suprima cît mai mult". Chiar dacă Ștefan Cazimir crede că "gîndirea lui Caragiale despre artă nu implică demonstrarea ideilor, ci numai enunțarea lor", această demonstrație s-a făcut prin Operă, adică prin chinul creației: "Ce urît să scrii! ce frumos să citești!" Deoarece ca artist, "eu spun ce știu, arăt ce văd, mărturisesc ce cuget à titre de document. Documentele nu se combat." ... mai ales că artistul "nu trebuie să aibă sinceritatea propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
niște ochi mari în aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zîmbet blînd și melancolic. Avea aerul unui sfînt tînăr coborît dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare." Se întrevede aici o dimensiune christică a lui Eminescu și, mai ales, nu poți rămîne indiferent în fața revărsării lirice care amintește plînsul lui Achile la moartea lui Patrocle. Impresionante sînt și aprecierile despre înzestrarea poetică comparabile doar cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Sub alba haină de noapte de la gât în jos se trădau boureii sânilor și mânuțele și brațele ei albe și goale pân’ în umeri se 'ntinseră spre dânsul și el le inundă cu sărutări” Nuanța de tristețe fermecătoare, de dulce chin pe care o presupune ipostaza terestră a feminității se pierde însă odată cu sublimarea iubirii care are loc pe parcursul textului. Sentimentul erotic este practic dematerializat complet în Sărmanul Dionis. El este, în această fază a creației eminesciene, mai mult o aspirație
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Din lumea mea!»” însă un sfetnic înțelept, plin de credință, ca un pustnic, vine și o îmbărbătează, subliniindu-i faptul că viața reprezintă o „datorie grea”, pe care doar cei viteji știu să o trăiască demn, că destinul rămâne un „chin răbdat”, dar că speranța într-o lume de dincolo ne dă puterea depășirii oricărui obstacol: „Credința-n zilele de-apoi E singura tărie-n noi, Că multe-s tari cum credem noi Și mâne nu-s!” Tot G. Coșbuc oferă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
acestuia că "pe acest temei, Slavici nu poate fi, cu nici un chip, învinuit ca moralizator. Dimpotrivă [...] Slavici nu își condamnă personajele pentru că au încălcat un precept moral. Nu le condamnă, nu le aprobă. Preceptul moral nu aparține scriitorului, ci personajului. Chinul, căderea și salvarea sunt ale personajului el luptă cu sine, fiind simultan inculpat, victimă și judecător, și în nici una din ipostazele acestea el nu trișează, nu e o fantoșă. Fiecare ipostază are armele ei, rațiunile ei, energia ei. Uciderea unuia
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în 2001 la Editura Universul Enciclopedic. Redăm un fragment elocvent, credem, în acest sens: ,, Impresia pe care o ai, când îl citești narațiunile sufocate de atâtea determinări, este că el se căznește... Scrisa nu-i iese ușor, își compune în chinuri ca și Creangă fraza, cu deosebirea că la Creangă fraza iese bine, rotunjită, aproape savantă prin numărul mare de propoziții subiective și atributive strânse ca boabele de strugure într-un ciorchine, în timp ce la bietul Slavici frazele ies nădușite, "bâiguite" (un
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ies nădușite, "bâiguite" (un cuvânt ce se repetă în vocabularul scriitorului) adică zăpăcite, amețite... Creangă și I.L Caragiale au geniu lingvistic, Slavici are doar talent (mare talent) pe care-l cultivă cu osârdie și se folosește de el în chinuri pentru a duce proza la capăt"57. Profesorul bucureștean mai formulase o opinie asemănătoare în 1978 când în capitolul Realismul psihologic: Marin Preda din volumul Scriitori români de azi scria: "Moromeții e un mare roman prin originalitatea tipologiei și profunzimea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
arăta în toată gravitatea lor decât de-abia după ce va trece pe planul vieții veșnice. Frica de Dumnezeu e, întotdeauna, o frică de judecata Lui, care va pecetlui pentru veci soarta noastră; e frica de judecata din urmă și de chinurile unei veșnice existențe neautentice și nedepline. Acest fel de frică de divinitate începătoare nu e o slăbiciune, ci o mare putere, o mare forță care îl întărește pe cel ce o trăiește. Pentru Lică, sentimentul e însă semnul unei neputințe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și comparație negativă. Persida începe să iubescă, știe asta, deși voința și rațiunea ei nu primesc nici acum această realitate. Impresia pe care i-o face de aproape acest bărbat, temut și dorit, dar care s-a lăsat strivit de chinuri pasionale, e înduioșătoare. Simte pentru prima dată milă și propria vinovație sentimente care îi arată că, încă o parte a ființei ei a cedat iubirii, trăind alături de celălalt prin simpatie, concordanța afectelor. Îl vede acum slab, mai ales rău, căci
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
compromis, atrage după sine pierderea onorabilității, a respectului și aprecierii întregii comunități. Hubăr și Busuioc se vor, dar nu se simt puternici. Cutremurarea de care sunt cuprinși la vederea fiului, respectiv a fratelui ascuns de ochii lumii stă mărturie pentru chinul care le macină existența și îl preface pe fiecare din om în neom. Incapacitatea de a relaționa cu fiul legitim e consecința acestei vicieri de natură existențială dată de raportul defectuos dintre aparență și esență. Deși împlinise patruzeci și șase
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ghiță: Nu-ți fie frică, îi zise el înduioșat; tu știi că-mi ești dragă ca lumina ochilor. N-am să te chinuiesc: am să te omor cum mi-aș omorî copilul meu când ar trebui să-l scap de chinurile călăului, ca să-ți dai sufletul pe nesimțite. se traduce, în mintea eroului slavician, ca "violență purificatoare" (în sens de sacrificială). Ceea ce se întâmplă de fapt e o "criză sacrificială adică pierderea sacrificiului, este pierderea diferenței între violența impură și violența
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de crimă, deși acesta se căsătorise cu ea fără a-i mărturisi povara pe care o purta pe suflet. Ana își analizează tragedia cu un ochi scrutător și neașteptat de limpede pentru un participant direct la o criză de proporții: Chin mi-a fost viața câtă ai stat ascuns pe marginea bălții, chin îmi este de când te-ai întors acasă, chin mi-ar fi dac-am fugi amândoi, că să ne ascundem aiurea și chin are să-mi fie după ce au să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
povara pe care o purta pe suflet. Ana își analizează tragedia cu un ochi scrutător și neașteptat de limpede pentru un participant direct la o criză de proporții: Chin mi-a fost viața câtă ai stat ascuns pe marginea bălții, chin îmi este de când te-ai întors acasă, chin mi-ar fi dac-am fugi amândoi, că să ne ascundem aiurea și chin are să-mi fie după ce au să te fi prins pe tine... Recunoaștem aici aceeași obiectivitate și sinceritate care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
își analizează tragedia cu un ochi scrutător și neașteptat de limpede pentru un participant direct la o criză de proporții: Chin mi-a fost viața câtă ai stat ascuns pe marginea bălții, chin îmi este de când te-ai întors acasă, chin mi-ar fi dac-am fugi amândoi, că să ne ascundem aiurea și chin are să-mi fie după ce au să te fi prins pe tine... Recunoaștem aici aceeași obiectivitate și sinceritate care o caracteriza și pe Ana lui Ghiță. Ca
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
direct la o criză de proporții: Chin mi-a fost viața câtă ai stat ascuns pe marginea bălții, chin îmi este de când te-ai întors acasă, chin mi-ar fi dac-am fugi amândoi, că să ne ascundem aiurea și chin are să-mi fie după ce au să te fi prins pe tine... Recunoaștem aici aceeași obiectivitate și sinceritate care o caracteriza și pe Ana lui Ghiță. Ca și cârciumarul sau bogătoiul cel tânăr, Laie nu suportă să vadă reflectată în ochii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]