5,141 matches
-
În jurul meu, astfel că mă pot gîndi tot timpul la ceea ce am văzut altădată. În zadar m-aș spăla pe mîini să Înlătur ceea ce ele au trăit. N-o să-mi mai văd mîinile curate. De ce trebuia tocmai eu să știu cit rezistă inima unui om?... SÎngele sfinxului se răzvrătește În mine și trebuie să-l potolesc. Noapte de noapte deschide gura ca o rană În gura mea și mă Întreabă: de ce toate acestea? Nu mă tem, auzindu-l, să-mi aduc
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
nu mai am decît o dorință, să ajung În Ithaca. Tu nu cunoști insula mea. E stîncoasă și Îngustă, dar n-am Întîlnit nimic mai frumos pe acest pămînt. Și apoi ți-am spus, nu atît o insulă caut eu, cit un țărm. Un țărm pe care În același timp mi-l amintesc și l-am visat. Dacă aș rămîne În insula ta ar Însemna să renunț să mai sper. Ai avea lîngă tine o stîncă. Sau o trestie dintre acestea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
apă strigă: Nu mă atinge! Și chipul din apă se risipește. Trebuie să iau totul de la Început. Pentru aceasta am nevoie de cura), să mă uit În ochii mei oricîtă singurătate aș Întîlni acolo; să spun că exist și știu cit sînt de singur În fața unor Întrebări care Îmi amintesc că voi muri; dar vreau să clădesc o piramidă măcar cu sîngele meu. Și atîția vor spune că am disprețuit dragostea, că am respins dragostea nimfei Echo, cînd, de fapt, pe
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
închidere, ținut în aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, au fost rostite de George Macovescu, președintele Uniunii Scriitorilor (v. „Un forum al poeților”, în România literară, 11, nr. 42, 19 octombrie 1978, p. 3 și, respectiv, „La închiderea Colocviului”, loc. cit., nr. 43, 26 octombrie 1978, p. 3). Punctul de plecare al dezbaterilor l-a constituit referatul lui ștefan Aug. Doinaș asupra poeziei române actuale. Deși Macovescu a sugerat ca necesar un „ton propice” pentru o asemenea discuție (a cărei temă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
următoarele: În ziua de miercuri 15 iulie, am lecturat ziarul pentru bun de tipar. În articolul intitulat <<Din activitatea comisiei inginerilor și tehnicienilor>>, la unul din răspunsurile ce se dă de către această comisie, se arăta următoarele: <<Pentru ca În viitor activitatea CIT să se Îmbunătățească În mod calitativ, va trebui ca Înainte de toate să Întărească ascultarea (sic! ??, n.n.) către tot ce-i nou În tehnică, să creeze posibilități de Învățare sau aprofundare a limbilor străine universale (subl. În orig.), să constituie colective
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1989.com/2010/04/16/ branesti- pantelimon-decembrie-1989-si-adevarul/, accesat la 31.07.2014. 30 Cartianu, op. cit., pp. 703-705. 31 Este vorba de filmul Ziua cea mai lungă, realizat de Daniel Gladin. 32 Este vorba de lucrarea Grigore Cartianu, Cartea Revoluției, ed. cit., pp. 679-702. 33 Adevărul, 17 martie 2010. 34 Cf. Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat, ed. cit. 35 Toma Roman Jr., Ceaușescu văzut de aproape, Editura Curtea veche, București, 2008. 36 Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei. 37 Apevist
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Este vorba de filmul Ziua cea mai lungă, realizat de Daniel Gladin. 32 Este vorba de lucrarea Grigore Cartianu, Cartea Revoluției, ed. cit., pp. 679-702. 33 Adevărul, 17 martie 2010. 34 Cf. Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat, ed. cit. 35 Toma Roman Jr., Ceaușescu văzut de aproape, Editura Curtea veche, București, 2008. 36 Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei. 37 Apevist termen ce conține prescurtarea sintagmei "armată pe viață", cu care militarii în termen etichetau cadrele militare. 38 BD
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ou le profit, le besoin publique ou privé forge et nourrit, en sont d’autant moins belles et généreuses, et d’autant moins amitiez, qu’elles meslent autre cause et but et fruit en l’amitié, qu’elle mesure” (loc. cit.). Părerea că prietenia ar fi „dezinteresată” e un clișeu moralizator lipsit de acoperire : nu există prietenie fără plăcere și folos. Diferența dintre prietenie și formele inferioare, superficiale, de cârdășie, nu e alta decât cea dintre nivelurile de interes (fără a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
stare ca pe aceea a unei căderi iremediabile, însă, știind-o imaginară, se nutrește din propria-i disperare. Proliferarea unui ima ginar occidental al mării, al corăbiilor și al ilegalității marine a servit acestei disperări cu care autorii și, impli cit, publicul au căutat, prin povestea de aventuri, arborele paradisiac, marea evadare, egalitatea socială, comorile, insulele, bunăstarea și lide rii. Ceva preexistent i-a sti mulat pe toți : imensitatea oceanului, libertatea por tu rilor, exotis mul insulelor, capacitățile vaselor și viața
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
oamenii cei mai colbăiți din toată lumea... Am fost la balurile măscărite... vreu să zic măscuite... și m-am întors acasă cu ideea că cei mai mulți care-și pun masca o 1 Proză, p. 583-584 ăConstantin Negruzziî. 2 Ibidem, p. 597 ăart. cit.î. 3 Ibidem, p. 553 ăNicolae Bălcescu - în Moldovaî. fac pentru că li-i rușine de obrazele lor !... În sfârșit, m-am dus la opera nemțească, la vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
țin la desființarea acelor greșeli, totuși nu văd în existența lor deznaționalizarea noastră și corumperea poporului romîn" ă subliniat de Eminescu î2 . Și cu această ocazie, Eminescu se ridică, în principiu, împotriva atitudinii luate de junimiști față de fenomenele 1 Loc. cit., p. 72-73. 2 Loc. cit., p. 70-71. culturale ale vremii. Iată cum se exprimă el la începutul articolului din care am citat mai sus: " După faimoasele critice, în sine bine scrise, ale dlui Maiorescu, trebuia neapărat să iasă la lumină
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
totuși nu văd în existența lor deznaționalizarea noastră și corumperea poporului romîn" ă subliniat de Eminescu î2 . Și cu această ocazie, Eminescu se ridică, în principiu, împotriva atitudinii luate de junimiști față de fenomenele 1 Loc. cit., p. 72-73. 2 Loc. cit., p. 70-71. culturale ale vremii. Iată cum se exprimă el la începutul articolului din care am citat mai sus: " După faimoasele critice, în sine bine scrise, ale dlui Maiorescu, trebuia neapărat să iasă la lumină o școală a sa de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de pildă când scria la Timpul. "Ardelenismul" acesta Eminescu nu-l va pierde cu totul nici în faza a doua, nici atunci când nu va mai fi în strâns contact cu ardelenii și când va face parte din "Junimea", 1 Loc. cit., p. 63. din școala care și-a bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu, pune în gura unui tip graiul ardelean șarjat, ridiculizat, Eminescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se încerce în drame naționale-romîne" 2. O altă idee esențială a lui Eminescu din această epocă e preocuparea - antijunimistă - de valoarea etică a operei de artă: 1 Scrieri politice și literare, p. 57 ăTeatrul românesc și repertoriul luiî. 2 Loc. cit., p. 61 ăTeatrul românesc și repertoriul luiî. " Voim ca piesele, de nu vor avea valoare estetică mare, cea etică însă se fie absolută ă...î, nu numai să placă, ci să și folosească, ba, înainte de toate, să folosească", și, din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și, generalizând, scrie: "La noi în țară succesul mediocrității e foarte ușor și lupta tuturor elementelor mai bune peste măsură grea"3 . În această fază, Eminescu se ridică cu putere împotriva teatrului francez modern. Eminescu este dintre acei 1 Loc. cit., p. 62, 63. 2 Scrieri politice și literare, p. 347 ăRomanele dramatizate: "Cerșetoarea", "Paza bună trece primejdia rea", "Ucigașul"î. 3 Ibidem, p. 354. ăArt. Teatru.î care, ori de câte ori pot găsi motivul, ocazia sau chiar pretextul de a arunca o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi alcătuită din materie vie și materie nevie. Materia vie ar avea un caracter molecular unitar cu o structură ultraspongioasă, canaliculară, anastomozată, în timp ce materia nevie s-ar prezenta sub formă moleculară, dispersată, conținută în spațiile rețelei anastomozate ale materiei vii. (cit. Jitariu, 1987 ) Feromagnetismul nu se manifestă în materia vie. Însușiri de pseudo-feromagnetism au fost semnalate totuși la unii acizi nucleici naturali, care conțin "impurități" metalice. În mod normal, materia vie este predominant diamagnetică, întrucât majoritatea substanțelor ce o alcătuiesc sunt
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
azi, știi cine dă semne c are să fie un poet mare la noi? — Cine? — Mille, Da, da, nu te uita, Mille e poet... În Caietul roșu al lui am găsit lucruri minunate, minunate!...” („Amintiri despre Eminescu”, în „Viața!”, 1894; Ed. cit, p.425). Ce nevoie avea C. Mille de un asemenea... certificat de poet din partea lui Eminescu prin intermediul lui Vlahuță? Este limpede că cei doi vor să instituie public ideea că au fost prietenii adevărați ai lui Eminescu. În realitate, pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de în interiorul numeralelor compuse, formate dintr-un numeral notat prin cifră și un numeral substantival (mie, milion, miliard) notat prin litere: 90 milioane lei, 27 milioane euro [corect 90 de milioane de lei, 27 de milioane de euro] (Rlib, nr. cit: 8, col. 1). Uneori, prepoziția apare, după numeralul compus, în fața substantivului, dar lipsește în interiorul numeralului, pentru evitarea repetiției: 257 milioane de euro [corect 257 de milioane de euro] (idem: 3, col. 7). Prepoziția apare, hipercorect, după numerale compuse care au
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
uneori distanțată, în poziție predicativă: până la 30% discount (Rlib, 2008, nr. 5560: 8, col. 3) 0% dobândă de leasing (Rlib, 2008, nr. 5566: 7, col. 3) cota de taxă pe valoarea adăugată pentru vânzarea bunurilor mobile este 19% (Rlib, nr. cit.: 7, col. 1). 2.1.5. Pronumeralul n (din limbajul matematic și din celelalte limbaje specializate care utilizează elemente ale acestuia) se extinde în limbajul familiar. Sensul actualizat este cel originar: "mai mulți, în număr nedeterminat"; de ex., relația 1
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
precum și de a reveni în țară (Constituția: 12) Economia naturală. Este aceea în care trebuințele fiecăruia și ale comunității sunt satisfăcute prin consumul de bunuri asigurate direct prin activități economice proprii, fără a apela la schimb (S. Mihăilescu, Economie, loc. cit.). 2.2.4. S-a observat deja faptul că adjectivul oarecare actualizează, în general, o semnificație cantitativă, atunci când este antepus grupului nominal, și o semnificație calificativă, atunci când este postpus (vezi, mai recent, GALR II: 83): Și-ai mâncat cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
2. Neglijarea acordului în gen (la feminin) al numeralelor cardinale (doisprezece zile, douăzeci și unu de zile) și acordul hipercorect (douăzeci și una de procente) se înregistrează în vorbirea neliterară și, uneori, în emisiunile de radio sau de televiziune (Guțu Romalo [1972] 2000, loc. cit.; Avram [1986] 1997a: 133; vezi detalii, în acest volum, la: Rădulescu Sala:...; Croitor et al., §. 3.1). 2.10. Exprimarea aproximației și a impreciziei O caracteristică a limbii române, inclusiv în perioada contemporană, este varietatea mijloacelor (morfosintactice, lexico-semantice, fonetice) folosite
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
an. XLIV, nr. 210, 11 septembrie 1926, pp. 1-2. 32. Constantin Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Care este datoria fiecărui român?“, Universul, an. XLIV, nr. 214, 16 septembrie 1926, p. 1. 33. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, loc. cit. 34. Constantin Bacalbașa, „Vorbiți pe față, domnilor, vorbiți cinstit popo rului român“, Universul, an. L, nr. 346, 19 decembrie 1933, p. 1. 35. Constantin Bacalbașa, „Cinismul e prea mare“, Universul, an. L, nr. 349, 21 de cembrie 1933, p. 1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost susținută și de Cezar Bolliac care, exagerând la rându-i, s-a referit la situația din București unde „artera principală a Capitalei, Ulița Franceză, Podul Mogoșoaiei, ulița Lipscanilor, toate colțurile, toate pozițiile frumoase sunt în mâinile ovreilor...“ (MOF, nr. cit., p. 1308). O zi mai târziu, la 17/29 decembrie 1869, în numele guvernului, Mihail Kogălniceanu va face însă precizarea finală: „În privința israeliților noi îndeosebi am luat toate măsurile reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reclamate de umanitate și permise de legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie Lévy, rabinul de București, era și secretar arhivist al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța israelită număra pe atunci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
legile țării spre a asigura viața, onoarea și averile jidovilor și în timp de aproape 13 luni, nici un act violent nu a venit să dea o dezmințire cugetărilor și măsurilor administrațiunii noastre“ (MOF., nr. cit., p. 1307). 71. MOF, nr. cit., p. 1301. 72. MOF, nr. cit., p. 1300, Antonie Lévy, rabinul de București, era și secretar arhivist al Sec țiunii a III-a a comitetului Alianței israelite din București. Alianța israelită număra pe atunci în România 35 de comitete locale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]