38,100 matches
-
esențial. Femeia este, pentru personajul-centru de putere, obiectul de manevră ideal, publicul-oglindă în ființa căruia își poate amplifica imaginea pînă la titanismul visat și, în același timp, cel mai spectaculos obiect al posesiei în ochii celuilalt public, și mai important: cititorul. Care, la rîndul său trăitor în regimul totalitar, nu ar putea găsi ceva mai fascinant decît o autoritate total și eficient manifestată - iar cînd obiectul autorității e femeia, cititorul comunist își va descoperi valențele hrănite tradițional în ordine patriarhală pe
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
spectaculos obiect al posesiei în ochii celuilalt public, și mai important: cititorul. Care, la rîndul său trăitor în regimul totalitar, nu ar putea găsi ceva mai fascinant decît o autoritate total și eficient manifestată - iar cînd obiectul autorității e femeia, cititorul comunist își va descoperi valențele hrănite tradițional în ordine patriarhală pe deplin satisfăcute. 2. Numitorul comun Un bărbat extrem de locvace, dizgrațios sau cel puțin ridicol, prea înalt și (eufemistic vorbind) lipsit de stil sau posesor de burtă, agitîndu-se ca posedat
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
un poet mut, a cărui însingurare e o experiență inedită pentru lector, aceea a lecturii de capul ei, o lectură în care poetul se dă la o parte, oferă incidente și priveliști, cerând o reacție cu totul independentă. îți manevrezi cititorii să se creadă independenți când de fapt nu sunt. Nu sunt chiar deloc. E un cadril primejdios. E premeditată această tehnică de convingere mascată? E o strategie poetică ori un instinct? Ai perfectă dreptate și mă înfioară ce spui. Sentimentul
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
ceea ce numești 'tehnica de convingere mascată'. Faptul că sunt ori nu sunt conștient nu influențează procesul de creație. Asemenea opreliști și puncte de echilibru operează la nivelul semi-conștientului, iar scrisul doar acolo e cu putință. Background Noises îl îndeamnă pe cititor la un act foarte departe de comportamentul Desperado: 'Oprește-ți mintea și ascultă.' Nu te refugiezi în ironie. Poezia ta nu refuză compasiunea. Lirismul tău e grijuliu. Chiar și durerea ta e ascunsă sub un ecran de bună cuviință. Toate
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Aș vrea să creadă și alții în ea, fiindcă, în ciuda spaimelor, simt că ar fi o lume mai bună, mai cuprinzătoare decât cele pe care ni le oferim unii altora în mod obișnuit. Nu vreau chiar deloc să-mi alin cititorii, dar nici nu țin să-i șochez cu premeditare. Aș vrea să devină mai umani, să înțeleagă ce ar putea spune zidurile. Istoria ta proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui. Dai în schimb fotografii vechi, amintiri în alb-negru
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Cioran, Andrei Pleșu, Mihail Sebastian, Horia Bernea. "Marcat" este puțin spus - fiecare dintre aceștia au însemnat evoluție culturală și spirituală. Există și o intrigă în toată această "declarație de iubire" - ea este vizibilă mai ales în eseul despre Noica. Acolo cititorul poate identifica un gust amar care contaminează "exercițiile de admirație". Noica a intuit perfect problema pe care cei doi, Liiceanu și Pleșu aveau s-o înfrunte - pericolul de a renunța la cultură. Liiceanu scrie: "Pe scurt, și Pleșu și eu
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
păstra aerul personal - dacă își însușea măreția ratării inviduale, particulare. Or, sensul retoricii, impuse de filosof, este unul general. în fond, același "păcat" apare și în Jurnalul de la Păltiniș. Cartea este extraordinară, foarte bine scrisă, este o "literatură" foarte bună. Cititorul naiv adolescent, cel de după '89, care nu avea clarificate contextele istorice, s-a apropiat de acest jurnal cu mare drag. Pentru că era o poveste frumoasă, cu profesori și discipoli, o experiență unică, în care nu autenticitatea juca primul rol. Un
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
naiv adolescent, cel de după '89, care nu avea clarificate contextele istorice, s-a apropiat de acest jurnal cu mare drag. Pentru că era o poveste frumoasă, cu profesori și discipoli, o experiență unică, în care nu autenticitatea juca primul rol. Un cititor naiv savurează această "poveste", în particularitatea ei - este relatat un moment de grație, o conjunctură extraordinară prin care trei oameni s-au întîlnit. Pericolul a apărut atunci cînd "povestea" s-a transformat în "model". întîlnirea excepțională s-a transformat în
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
din specia hibridă a caligrafiei pe bonul de casă și a limbii de lemn. Chiar și într-o haină atât de proletară, volumul lui B.M. Mandache funcționează ca un veritabil buletin de filosofie care aduce la zi cunoștințele selecte ale cititorului autohton - cu o privire, în linii mari, concentrată și cuprinzătoare. Asemenea apariții sunt, nu-i un secret, foarte rare în România. Prezența lor contribuie în schimb, ca și economia de piață și protecția socială, la - cu o sintagmă la modă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
un cuvînt mai modest, dar mai potrivit - avea duh de povestitor. Spre deosebrie de mulți literați care își prind urechile cu voluptate în limbajul filosofilor, el, care făcuse Filosofia, nu-și pierdea cumpătul, nici nu simțea nevoia să-și epateze cititorii vîrîndu-i în arcanele unui limbaj pe care îl stăpînea, dar căruia nu simțea nevoia să-i devină prizonier. Era un înțelept care putea vorbi cu simplitate despre orice. Și asta, atît cît pot eu aprecia, fără a deveni simplist sau
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
pe care îl revendic pentru Apostrophes este promovarea." ,,Promovarea cărților, a lecturii, a plăcerii de a citi. Promovarea cuvintelor prin intermediul imaginilor. Promovarea ideilor, a muncii intelectuale, a reflecției. Promovarea actului de a scrie. Promovarea editurilor, a librăriilor și bibliotecilor, Promovarea cititorilor." Numărîndu-se printre admiratorii lui Pivot, Pierre Nora, scriitor, directorul ziarului ,,Débats", curios și puțin contrariat de un succes atît de durabil și de răsunet internațional, a avut fericita idee de a-l provoca pe animatorul-vedetă la o serie de convorbiri
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
pentru a te concentra asupra cărții. Politețea datorată oricărui autor, celebru sau nu, fie că îl admiri sau nu, cere să-i stai la dispoziție ca unui musafir pe care tu l-ai chemat, și nu îl ții în prag. Cititorul profesionist citește pe îndelete, temeinic, indiferent de sentimentul pe care i-l procură lectura: plăcere, iritare, entuziasm, furie, indiferență". ...și sacrificiu liber consimțit "Cărților le-am sacrificat cinematograful, cealaltă mare pasiune a mea, teatrul, expozițiile, muzica și chiar multe meciuri
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
literatura sînt altfel inevitabile. Ele sînt "observații și reflecții felurite", după cum ne spune autorul într-un fel de dare de seamă finală în care își prezintă cu multe observații interesante întreaga operă de pînă acum. Atît de interesante, încît unui cititor care s-ar vrea pe placul autorului nu-i mai rămîne prea mult de făcut. Dar Alexandru George nu e dintre aceia care se tem să-și închidă opera. Dimpotrivă, un fel de fanatism al adevărului personal, camuflat în democrația
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
indice lectura adecvată. A fiecărui text în parte (dar atunci de ce nu ni se indică contextul producerii?), dar și a volumelor în ansamblu, care, iarăși după cum ne indică autorul, alcătuiesc serii, conțin mesaje coerente și nu tocmai ușor de compus. Cititorul lui Alexandru George ar trebui să fie cel puțin un istoric literar și doar aparent aceste scrieri sînt pentru toată lumea. Deși subiectele lor, de o diversitate de tabloid, ar indica cu totul altceva. Despre orice ar scrie însă, autorul vrea
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
adevărați. În al doilea rînd, mulți dintre cei tineri s-au apucat - cu mari eforturi financiare - să urmeze o facultate de profil și țin să afirm că în majoriatatea acestora se face presă pe bune. În al treilea rînd, pe măsură ce cititorii și-au pierdut din curiozitatea febrilă a primilor ani postdecembriști, dar, vai, și din puterea de cumpărare, tirajele și audiențele au scăzut dramatic, au dispărut sute de publicații, iar concurența a devenit feroce, astfel încît, inevitabil, toate redacțiile au început
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
aici nu doar cazurile în care autoritățile și-au schimbat oficial deciziile ca urmare a unor articole de presă, ci și acelea, numeroase, în care o măgărie nu s-a mai întîmplat pentru că fusese dezvăluită la timp. În asemenea situații, cititorii sînt tentați să spună ,,Uite, ziceau că-l pun ambasador pe idiotul ăla, dar n-a fost adevărat", fără să aibă de unde ști că respectiva numire chiar era plănuită, dar s-a renunțat la ea din cauza scandalului stîrnit de presă
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
meseriile cele mai aprig supuse sistemului ,,la vedere". Un manager are cîteva zeci de parteneri de afaceri, un actor are cîteva sute de spectatori, un medic are, uneori, cîteva mii de pacienți, dar un editorialist are zeci de mii de cititori, iar un moderator sau un crainic TV vorbește în fața a milioane de oameni. În aceste condiții, în mod inevitabil (cel puțin în România), ultimul cititor/telespectator știe exact cum nu se scrie un editorial și cum nu se prezintă o
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
medic are, uneori, cîteva mii de pacienți, dar un editorialist are zeci de mii de cititori, iar un moderator sau un crainic TV vorbește în fața a milioane de oameni. În aceste condiții, în mod inevitabil (cel puțin în România), ultimul cititor/telespectator știe exact cum nu se scrie un editorial și cum nu se prezintă o emisiune. El vînează - amuzat, nervos sau chiar scîrbit - bîlbele, formulările nefericite, eventualele ezitări gramaticale și, mai ales, ceea ce el consideră a fi erori de informare
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
realizat materiale subsumate cel puțin unuia dintre genurile publicistice propriu-zise: reportaj, anchetă, interviu, știri. Mă grăbesc să precizez că această încadrare nu suferă de partis-pris, mai exact nu încearcă să tragă o linie între generații. Chiar dacă o bună parte dintre cititori nu știu asta, în marea lor majoritate editorialiștii și conducătorii de azi ai publicațiilor au practicat mai toate aceste genuri (mai bine sau mai rău, firește). Cum ajungi ziarist? În România postdecembristă, 90% dintre ziariști au ajuns să practice această
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
nu ai o echipă constantă, omogenă, cu legături sudate în timp. Un om nou nu înseamnă doar efortul lui de adaptare, ci și al colectivului. 3. Pentru presă, în ansamblu, se desenează o imagine de bulibășeală și neseriozitate. 4. Pentru cititori efectul este de confuzie, mai ales atunci cînd criticul acerb de ieri al PSD, să zicem, devine peste noapte, la altă publicație, apărătorul ferm al aceluiași partid... Cum ești plătit? Veniturile ziariștilor sînt subiectul unora dintre cele mai absurde legende
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
regiunii alte denumiri, lipsite de orice conotații (cum ar fi "Europa de Sud-Est") sau de efortul de a încadra unele state, considerate "balcanice", în Europa Centrală. România își are, așa cum era de așteptat, locul ei în toată această poveste și cititorul român va descoperi în acest studiu o interesantă și foarte documentată incursiune în istoria noastră. Autoarea se mișcă într-un spațiu al contradicțiilor, al paradoxurilor și al stereotipiilor. Povestea Balcanilor e una încîlcită, dar ea îi oferă Mariei Todorova marele
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
doar puține lucruri, și asta în ciuda faptului că aromânii au fost subiectul a numeroase studii extrem de reușite. Haide, bre! e tot o carte despre aromâni, dar ea nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a scris pînă acum despre aceștia. Cititorul poate descoperi aici date și cifre, o înșiruire a așezărilor locuite de vlahii sud-dunăreni, trimiteri - e drept, ceva cam neoficiale - la scrieri asupra aromânilor, dar Haide, bre! nu e o monografie. Irina Nicolau, autoarea, mărturisește că a visat o carte
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
bre!". Mesaj adresat poate tatălui, singurul aromân într-o "într-o casă cu trei grecoaice", a cărui singurătate o convertește, la vîrsta majoratului, pe autoare, care începe atunci să spună și să-și spună că e aromâncă. Mesaj adresat poate cititorului, căci la sud de Dunăre un mileniu de cultură pare să fi dispărut. O pierdere de care e vinovat, crede Irina Nicolau, doar păgubașul - "Cînd psihanaliza va demonstra că și culturile, nu numai oamenii, sînt marcate de complexe, diagnosticul pe
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
de complexe, diagnosticul pe care îl propun acum va ieși din registrul simplei metafore. Așadar, cultura aromână suferă de complexul Atlantida! Acest complex este tipic pentru culturile care, răspunzînd unor pulsații necunoscute nouă, sînt prezente în istoria scrisă prin absență." Cititorul cărții are o libertate absolută. Poate vedea în ea o mărturie, între altele, despre destinul unei culturi mici; o poate citi ca o încercare de a reconstitui, printr-o muncă de arheolog, sufletul unui popor ce s-a uitat, alegîndu-și
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
publicate inițial separat, în cataloagele expozițiilor cu tematică balcanică, sau în reviste germane de specialitate. Articolele se depărtează însă de tonul introductiv al studiilor publicate în asemenea contexte, iar atunci cînd spațiul nu-i permite autoarei să dezvolte un subiect, cititorul poate să recompună cu ușurință fundalul problemei, din unele detalii pe care cercetătoarea le menționeză aparent doar în treacăt. Autoarea numără, de exemplu, apariția, în numai douăzeci de ani, într-o aceeași revistă englezească, a nu mai puțin de patruzeci
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]