5,610 matches
-
Eu, neștiind când or să vină zorii, Deschid toate ușile, prevăzătoare! Ei vor avea ori pene, ca o pasăre, Ori valuri, ca un țărm de mare...694 Răsfrânte asupra creației sunt și clipele stranii, terifiante care pot însoți somnul. Rezonanța coșmarului și a depresiei este tulburătoare: Păduri ca niște domuri mă copleșiți de groază/ Cu tunete de orgă în glas, urlați profund/ Și-n inimi hrube-n care vechi gemete vibrează,/ Ecourile noastre ca un prohod răspund. 695 Și continuă: O
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
putea beneficia de somn. E certă înmănuncherea frumuseții aventurii umane, grandoarea și suferința Marelui Arhitect al Universului în raport cu geniul uman, uneori silit să nu cunoască liniștea, adică somnul, să nu se scufunde în lumea viselor, decât poate în cea a coșmarelor. Unde-i somnul în care sufletele noastre sunt egale, / ce schimbă peșteri în culcușuri calde și dă prilej să zboare-agale/ albinele în gura larg deschisă a aprigului leu?/ O, vocea care zice: să ne culcăm și să ne slobozim în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi la rândul lor de ordin vizual, auditiv, olfactiv, tactil sau gustativ. Halucinațiile vizuale se manifestă prin perceperea de obiecte, de animale sau de personaje care nu au nici o existență în mediul încojurător și de cele mai multe ori au aspectul unui coșmar cu ochii deschiși. Halucinațiile auditive se prezintă sub formă de zgomote, sunete sau voci pe care nimeni, cu excepția individului care trăiește această experiență, nu le poate auzi. Majoritatea acestor percepții sonore au o natură neliniștitoare, chiar amenințătoare. Când un subiect
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sfere"930. Max Jacob, un mim fantast creează un infim acord în oceanul dezacordat pentru a plonja spectaculos în spațiul interior al creierului uzat de căutătorii de incubații subliminale, avizi, la rândul lor, de viziuni obsesive, deliruri hipnagogice, stări de coșmar și premoniții: "Quelquefois, je ne sais quelle clarté/ nous faisait entrevoir le sommet d-une/ vague et parfois aussi le bruit de nos/ instruments ne couvrait pas le vacarme/ de l-Ocean qui se rapprochait.../ Ta voix avait l-infflexion d-une voix
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prietenilor atenție să nu se rătăcească niciodată în labirint ...1248. Scenele și evenimentele cheie urmează un ritual adaptat timpurilor moderne din riturile de inițiere, Odissea lui Homer reprodusă în Ulise a lui James Joyce, Flautul Fermecat al lui Mozart par coșmaruri și impulsuri primitive din călătoria arhetipală a eroului. În termeni de spirit al timpului se remarcă în și în această carte a autorului interpretarea problemelor ivite ca într-un vis descris de Carl Gustav Jung în jurnalul său autobiografic, intitulat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
casei din pădure. Se deschide tăcută; Pe pat este ceva acoperit, ceva chircit, ghemuit... Eu sunt acolo întins și totuși nu știu... Nimeni nu mai ajunge atât de adânc... Un vuiet înalt, blând, întins ca o sârmă... E doar un coșmar. Nimeni nu se trezește, nimic nu se întâmplă... Aici în fundul lumii, ceea ce a fost înainte lumea, și are să fie după aceea, mă strânge la pieptul ei negru și mă leapădă; cuptorul e rece, cușca e goală, în casa din pădure
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1991. 384 Promovarea nonvalorii era, ca și acum, criteriu absolut. 385 "Un poet trebuie să considere toate lucrurile ca fiindu-i date, chiar și nenorocirile. Nenorocirile, înfrângerea, umilința, nereușita, acestea sunt uneltele noastre... Ni se dau greșelile, ni se dau coșmarurile, iar sarcina noastră este să le transformăm în poesie... Deci nu cred că trebuie să-mi cer scuze pentru greșelile mele" (J.L. Borges). 386 "Profeție și presimțire. Cum să le examinezi în fața întrebărilor rămase fără răspuns? De exemplu: în ce măsură imaginea-viziune
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
oaie cu fițe europene, pudrată și cu ochelari de soare, nu s-ar fi răzvrătit behăind asupra stăpânului, pretinzându-i mașină la scară, pentru a se deplasa la iernat, spre locuri joase. Dar așa, diriguitorii noștri, transfigurați ca într-un coșmar, nedormiți și cu cearcăne, înrăiți, acriți de ciudă, de neputință, de furii netemperate decât de bănișorii Țării, și-au unit eforturile numai când a fost vorba de făcut o eurobrânză de care nimeni nu are nevoie, pute de la o poștă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cum fură! Nu de asta, băi hoțule, nu, nu-mi vine, nu mă lasă „facsonul obrazului”. Sărăcia nu-i un viciu, asta știi și tu, ceea ce nu știi este că cinstea nu este un delict! Eu dorm liniștit, tu ai coșmaruri, sari din pat transpirat, visezi urât, te aștepți să ți se bată în uși de mascați, te gândești ce minciuni să spui procurorului, unde să dai șpagă, ca să scapi, câți avocați să-ți angajezi, pe numele cărei rude de gradul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
părinți chiar m-au rugat pe mine și pe colegii mei să aplicăm un program mai lejer. Acești părinți Îngrijorați pur și simplu Își pun prea puține speranțe În copiii lor, distrăgându-le atenția de la studiu; există și părinți de coșmar... care cred că totul este perfect și nu au cerințe suplimentare. În opinia acestora, dacă fiii și fiicele lor sunt bine și se distrează la școală, atunci Înseamnă că beneficiază de o educație aleasă. Școlile noastre au tendința să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
al lumii În celălalt Într-un interval de timp foarte scurt. Dar ceea ce omenirea Încă n-a văzut este o pandemie de modă veche Într-o lume Wal-Mart. O pandemie de gripă Într-o lume Wal-Mart ar reprezenta un sumbru coșmar, un eveniment care ar inversa aplatizarea din două direcții deodată: pe de o parte, lumea plată i-ar permite oricărei pandemii să se răspândească mult mai rapid și mult mai departe, ucigând, probabil, un număr mult mai mare de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
atârnând ca aripile rupte, cu genunchii ghemuiți ca într-o căzătură de gheață. Părea o cameră de tortură în infern, unde fiecare păcătos își trăiește în chip singular supliciul. Țipătul sfâșietor sau urletul de groază al unuia dintre ei, retrăind coșmarul anchetei, trezea în spasme toată această lume a durerii, amorțită în inconștiența somnului. Atunci începea forfoteala, la și de la tinetă, într un fel de procesiune a promiscuității, devenită condiție normală de viață. Când timpul nu mai era în favoarea ta, pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
l-am auzit pe unul dintre noi: Nu mai da! Nu mai da! Apoi n-am mai auzit și n-am mai văzut nimic. Nu știu ce s-a mai întâmplat și nici când m-am trezit. Eram într-o stare de coșmar și simțeam pe cap ceva străin, ca și cum capul nu ar fi fost al meu. Voiam să gândesc, să-mi amintesc, să reconstitui ceva, dar mă depășea acest efort, care nu mă lăsa să operez conștient asupra propriului meu eu. Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
explicînd că "generalul Antonescu este un om periculos, menționînd relațiile acestuia cu Codreanu etc. Candidatura generalului Antonescu a fost respinsă, dar acesta, cu "memoria sa pe termen lung" nu va ierta niciodată acest afront 70. Anul 1938 a constituit un coșmar pentru Legiune. Călinescu era neobosit. Nu trebuie să uităm cruzimea și eficiența camerelor de tortură ale Siguranței. Chiar și în comparație cu NKDV-ul sau cu Gestapoul, Siguranța își depășea atribuțiile. Legionarii continuau să comită violări ale ordinii fără sens, chiar împotriva
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
facă și nici măcar să facă ceea ce ar fi trebuit să facă, ci numai ceea ce putea să facă pe moment. Simțul strict militar al legii, ordinii și disciplinei al lui Antonescu era incompatibil cu dinamismul revoluționar al unor mișcări ivite de coșmarul camerelor de tortură ale lui Carol. Iar Antonescu, "dat fiind lungul său trecut prooccidental" nu era sigur că nemții ar sprijini o atitudine potrivită Legiunii. Ei îi lăsau tot timpul pe toți (inclusiv pe Antonescu și Legiunea) să ghicească cui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în fosta Iugoslavie, România are o cultură politică și probleme asemănătoare: cine poate spune ce viitor le este hărăzit Transilvaniei sau Basarabiei? După opinia ziarului "International Herald Tribune", recentele evenimente din Balcani "au transformat visul unei Europe unite într-un coșmar"1. Nu este chiar așa. Aceste evenimente ilustrează doar cît de eficient este încă procesul de realizare a unității Europei, cît de indolenți și slabi sînt încă europenii și cît de confortabil au trăit atîta vreme, permițînd situației din Balcani
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pari, legați între ei cu o sârmă lăbărțată, despărțeau partea de jos a grădinii, de câmpia lungă, povârnită, presărată cu tufișuri de grozamă și ciorchini de stâncă galbenă, care borda cărarea înaltă dinspre sat. Principalul handicap al expediției mele, în afară de coșmarul posibilității de a fi descoperit, consta în faptul că, în momentul în care era destul de târziu încât să mă pot strecura neobservat în grădină, era posibil și ca perechea să se fi dus la culcare. Sau poate că stăteau și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tare... — Termină cu văicărelile! M-am săturat până peste cap de lacrimile tale. De ce-a venit aici, asta-i totul, asta vreau să știu, Dumnezeule, nu poți și tu să-mi spui o dată adevărul? Am obosit să trăiesc un coșmar, pretinzând că totul merge bine. Casa asta blestemată pentru care ne-am zbătut atâta, mobila asta blestemată, grădina, trandafirii ăștia scârboși, prefăcătorie, prefăcătorie, prefăcătorie, aș vrea să le văd pe toate țăndări! De ce nu poți să-mi spui adevărul? De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gândit că te voi... vedea din nou, că te voi atinge, e ca într-un vis. — Așa te vreau. Numai că nu-i un vis. Viața ta fără mine a fost un vis. Și acum te trezești din vis, din coșmar. Ah, de ce m-ai părăsit, cum ai putut s-o faci, aproape c-am murit de durere... — N-are rost să vorbim acum despre asta... — Ba da, vreau să vorbim despre trecut, vreau să ne reamintim totul, să retrăim totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și nu știu dacă-și dădea seama de care parte-i adevărul, sau dacă exista măcar un adevăr, totul era ca o ceață de certuri lipsite de noimă și de conflicte oribile. Până la urmă totul s-a învălmășit într-un coșmar și Titus mă învinuia pe mine pentru asta, și într-un fel avea dreptate, uneori cred că mă condamna pe mine și mă detesta mai tare decât pe Ben. Desigur, când era mic, Titus era tot timpul speriat și stătea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
gândit că o să-ți cer pur și simplu să pleci, să-ți vinzi casa și să pleci, îmi spuneam că dacă o să te fac să înțelegi ce importanță are lucrul ăsta pentru mine și pentru Ben, cât de îngrozitor, ce coșmar înseamnă pentru noi prezența ta aici, ai să pleci imediat. — Hartley, plecăm, plecăm tu și cu mine, ăsta e răspunsul. M-am gândit să-ți scriu o scrisoare în care să-ți cer să pleci, dar ar fi fost atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mult rău decât bine. Poate că era preferabil să o las să reflecteze liniștită asupra reunirii ei cu mine, și să tragă ea singură concluziile. Îmi făcea impresia că încă plutea într-un vis, o femeie ferecată în propriul ei coșmar. O să se trezească, dar deșteptarea putea să se producă lent. Poate va trebui chiar să duc o lungă luptă de regenerare, să-i redau speranța și viața și să redeștept în ea instinctul de libertate, care mi se părea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
păru într-adevăr să fi adormit pe loc: rapida alunecare în uitare a unei persoane cronic nefericite. M-am retras și am părăsit-o. Am închis ușa și am încuiat-o fără zgomot pe dinafară. Mă obseda încă imaginea de coșmar a unei femei deznădăjduite alergând să se arunce în mare. Am intrat în camera mea, mi-am zvârlit pantofii din picioare și m-am trântit pe pat. Eram istovit, însă îmi închipuiam că sunt prea ațâțat ca să pot adormi. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu mai sunt ca lacrimile tinereții. Nu mai plânge, Hartley, arăți ca purcelușul din Alice în Țara Minunilor, așa cum arătai și altădată. Știu, sunt urâtă, oribilă... — O, scumpa mea, lasă astea toate, eliberează-te de toate astea, eliberează-te de coșmar... Își șterse ochii cu batista mea, îmi îngădui să-i țin un moment mâna, apoi începu din nou să mediteze. Dar ce te face să crezi că mariajul meu e atât de nefericit? Se uita acum la mine cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ceea ce părea mijlocul cel mai bun de a mă transporta. În cele din urmă m-au cărat, sau mai curând m-au târât, cu ceea ce mi s-a părut extremă duritate, într-o pătură. Călătoria peste stânci a fost un coșmar. Am încercat să le spun că aș fi în stare să merg pe picioarele mele dar (după cum mi-am dat seama mai târziu) n-am reușit să scot decât un geamăt nearticulat. Durerile începuseră să se localizeze. Capul mă durea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]