17,484 matches
-
acestei cronici sau petrecut în 194..., la Oran. După părerea generală, ele nu-și aveau locul aici, ieșind puțin din obișnuit. La prima vedere, Oranul este, într-adevăr, un oraș obișnuit și nimic mai mult decât o prefectură franceză de pe coasta algeriană. Orașul ca atare, trebuie să mărturisim, este urât. Cu aerul său pașnic, îți trebuie un timp oarecare ca să sesizezi ce anume îl deosebește de atâtea alte orașe comerciale de pe toate meridianele. Cum să-ți poți închipui, de pildă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
un roz murdar, într-un bidon de lături. După lungi eforturi, cu răsuflarea tăiată, portarul s-a întins la loc. Temperatura era de 39,5°, ganglionii de la gât și membrele i se umflaseră, două pete negricioase i se întindeau pe coaste. Se plângea acum de o durere lăuntrică. ― Mă arde, spune el, porcăria asta mă arde. Gura lui înnegrită parcă de funingine îl făcea să-și înghită cuvintele și întorcea către doctor niște ochi globuloși pe care durerea de cap îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
zi, toți au avut impresia că automobilele începuseră să se învârtească într-un cerc. Portul oferea și el, pentru cei care îl priveau de la înălțimea bulevardelor, o înfățișare ciudată. Obișnuita animație care făcea din el unul din primele porturi de pe coastă, se stinsese brusc. Câteva vase menținute în carantină, era tot ce se mai vedea. Dar pe cheiuri, macarale mari părăsite, vagoneții răsturnați pe o parte, grămezi singuratice de butoaie sau de saci constituiau o dovadă că și negoțul murise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
amărâtă pâine neagră raționată la cartelă, pentru lapte și alte articole alimentare, după care alergam sculându-ne de la miezul nopții, urmând să ne prindem rândul oriunde vedeam aglomerări de persoane, în speranța că... doar-doar vom găsi ceva - indiferent ce... gâturi, coaste și gheare de pui (scurmace) rahitici. Cu îndreptățită mânie (reținută) ne întrebam cam ce fel de tovărășie mai era și asta?! Scurt timp după demersurile mele didactice, factorii de răspundere de la partid, sindicat și învățământ au încercat să mă determine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
intrat în scenă în ultima clipă, ci la negociatorii din umbră, cei care duc greul de luni sau chiar de ani de zile. Se gândi la frustrarea și la neliniștea lor. „Bieții nenorociți.“ E aproape 9 și 15 minute pe Coasta de Est... Hei, mă uitam la asta! —Nu ai timp. Ca și cum ar fi vrut să-și întărească afirmația, Edward se ștergea în fața televizorului, nelăsând-o să vadă ecranul gol. —Cum de ești deodată atât de preocupat de programul meu? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ca și cum i-ar fi întins un obiect fragil. Prima dată când am ieșit din țară a fost atunci când am plecat ca voluntar în Sudan. Cât timp am stat acolo, a izbucnit un război civil. Într-o zi ne întorceam spre coastă cu mașina și am văzut un sat care fusese ras de pe fața pământului. Erau cadavre pe marginea drumului, fragmente umane, tot tacâmul. Dar cea mai îngrozitoare imagine era aceea a unor copii, vii, dar care se plimbau fără țintă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
la Domul de pe Stâncă sau evrei tânjind să înghesuie un bilețel adresat lui Dumnezeu între crăpăturile Zidului de Vest. O luară la stânga, intrând într-o măcelărie. Lui Maggie îi veni să verse când văzu raft după raft de carcase cu coastele expuse și carnea stacojie, însângerată. Zări un rând de capete de oaie pe taraba unui măcelar și își feri privirea doar ca să dea cu ochii de bălțile de sânge de animal de pe jos. A, am ajuns repede. Doar un minut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
a hotărât că aia e cea mai bună. Nu se poate. Bineînțeles că de asta i se părea cunoscut. A făcut și ea același lucru. La niște negocieri în Balcani, a insistat asupra faptului că cedarea accesului la drumul de coastă era lucrul esențial pentru a ajunge la o înțelegere. Dezarmarea s-ar fi putut produce mai târziu. Dar o necesitate absolută era accesul la drumul de coastă: n-ar fi fost posibil să se ducă la tabăra adversă fără asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
negocieri în Balcani, a insistat asupra faptului că cedarea accesului la drumul de coastă era lucrul esențial pentru a ajunge la o înțelegere. Dezarmarea s-ar fi putut produce mai târziu. Dar o necesitate absolută era accesul la drumul de coastă: n-ar fi fost posibil să se ducă la tabăra adversă fără asta. După cum prevăzuse, i-au oferit imediat dezarmarea, dar în privința drumului de coastă nu aveau de gând să facă nici un fel de compromisuri. Cu o figură aspră, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ar fi putut produce mai târziu. Dar o necesitate absolută era accesul la drumul de coastă: n-ar fi fost posibil să se ducă la tabăra adversă fără asta. După cum prevăzuse, i-au oferit imediat dezarmarea, dar în privința drumului de coastă nu aveau de gând să facă nici un fel de compromisuri. Cu o figură aspră, le-a spus că va vedea ce poate face. Apoi s-a dus în camera în care așteptau ceilalți și le-a comunicat că au primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
clubber, fără să uite de tricoul strâmt. Acum că se afla atât de aproape, avatarul ei, stând la jumătatea distanței dintre ușă și capătul mesei, putea trage cu urechea la conversația lor. Se uită la ceas. Seara abia începea pe Coasta de Est: erau probabil niște doctoranzi irosindu-și câteva ore din viață cu jocul ăsta de roluri. O bulă de dialog se ivi lângă avatarul lui Yaakov Yariv. Un singur rând de text galben. Bună? Te putem ajuta? Iei parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cântau, sunetul fiind purtat de adierea vântului. Se apropie de marginea adânciturii și văzu că nici acolo nu urma o râpă, ci o pantă. Trebuia să facă un salt inițial, de un metru, după care să coboare pur și simplu coasta dealului. Făcu lucrul ăsta, mulțumindu-i lui Orli pentru cizmele pe care le purta acum în locul pantofilor pe care îi lăsase în apartamentul fostei iubite. Cu toate astea însă, nu era echipată pentru așa ceva. Pe când se îndrepta spre locul de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
din care putea da indicații. Nu, de fapt, mă duc la Ierusalim. Și se pare că am fost înșelată, mă tem. —Înșelată? —De un taximetrist. A spus că mă va duce el. M-a lăsat acolo, la marginea drumului... arătă coasta dealului pe care tocmai o coborâse... a zis că ar trebui să îmi placă priveliștea. După care, n-o să vă vină să credeți, s-a suit în mașină și a plecat. Cu haina mea cu tot. Era evreu, șoferul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
decât un curcan în noiembrie, în momentul în care ar ieși la iveală tăblița. O privi pe Maggie profund dezgustat. —Pur și simplu nu înțelegeți, nu-i așa? Nici tu și nici tâmpiții ăia de liberali elitiști și îngâmfați de pe Coasta de Est sau din Europa. Se aplecă peste masă și ochii îi scânteiară. —Vă plac la nebunie lururile drăguțe, discuțiile, întâlnirile, planurile, contraplanurile, hărțile, hotărârile ONU, ceremoniile, strângerile de mână de la Casa Albă - vă plac la nebunie toate astea. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
într-o mască a groazei și spuse cu voce pițigăiată: — Bună dimineața, domnule Levy. Suntem foarte bucuroși să vă vedem. Am trecut pe aici să văd dacă nu mi-a sosit vreo scrisoare personală. Vreau să mă reîntorc imediat pe coastă. Ce-i cu anunțul ăsta mare aici? O să se lovească cineva cu nasul de el. — El este domnul Levy? întrebă Ignatius de jos, de pe podea. Nu putea să-l vadă din cauza șirului de dulapuri în care se păstrau dosarele. Braah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o clipă ochii ca să meditez și în felul acesta să-mi recapăt forțele, se vede că am adormit, căci îmi aduc aminte că am fost trezit în mod grosolan de un polițist care stătea alături de mine și mă lovea în coaste cu vârful pantofului. Vreun miros pe care îl exală organismul meu exercită probabil o atracție deosebită pentru autoritățile guvernamentale. Cine altul ar fi fost acostat de un polițist în timp ce își aștepta inocent mama în fața unui magazin universal? Cine altul ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
niciodată să bată același drum arhicunoscut? Înainte și înapoi, înainte și înapoi. Uită-te la el. E iarnă și el tot mai poartă uniforma albă de vară. Desigur, nu-și dă seama că e o pradă ușoară pentru patrula de coastă. Nu-ți poți imagina ce prost și nesăbuit e băiatul ăsta. — Chipul lui părea destul de înnegurat, spuse Ignatius. Artistul cu beretă și barbișon trecu și el pe Chartres Street, urmărindu-l preocupat pe marinar la distanță de câțiva pași. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și să vadă ce s-a întâmplat sau să rămână în fabrică, unde muncitorii începuseră să danseze doi câte doi sub megafon. Levy Pants pretindea foarte mult de la un biet om. În mașina sport, în timp ce se îndreptau spre casa de pe coastă, doamna Levy, adunându-și în jurul gâtului blana suflată de vânt, anunță: — Voi pune bazele unei fundații. A, da. Să presupunem însă că avocatul lui Abelman ne va lăsa fără nici un ban. Nu o va face. Tânărul idealist e prins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
om și jumătate. George se întreba dacă numele lui se afla pe lista găsită de sticleți în dulăpior. Dacă era, poate n-ar fi fost o idee rea să plece și să-l viziteze pe unchiul său care locuia pe coastă. Dar chiar și așa, îi știau numele. Și de altfel nu avea destui bani ca să se ducă undeva. Cel mai bun lucru era să stea un timp pe acasă. Mancuso ăla l-ar fi putut dibui dacă se ducea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tu dreptate, Watson. Lucrurile po’ fi și mai rele. Dac-aș fi-n locu’ mutrei alea grase? Oare ce-o să se-ntâmple cu unu’ ca el? * Domnul Levy se așeză pe divanul galben și despături ziarul care era distribuit pe coastă, în fiecare dimineață, pentru cei care plăteau un abonament mai mare. Era minunat să aibă divanul numai pentru el, dar dispariția domnișoarei Trixie nu era de ajuns ca să-i însenineze spiritul. Nu închisese un ochi toată noaptea. Doamna Levy era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ții o mașinuță de adolescent care costă mai mult decât un Cadillac și-mi zburlește mie tot părul. Ca să-i dea dreptate, o șuviță, țeapănă de fixativ, începu să se agite în bătaia brizei, pe când goneau vuind pe autostrada de pe coastă. Amândoi rămaseră tăcuți cât timp traversară mlaștinile. Domnul Levy reflecta nervos la viitorul său. Doamna Levy se gândea mulțumită la al ei, în timp ce vântul îi flutura ușor genele acvamarine. În sfârșit, intrară în oraș. Domnul Levy conducea tot mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
geografiei. Hărțile se modifică în momentul când sunt introduse noi informații. La anii 1500, hărțile prezentau o imagine distorsionată a Lumii Noi, America de azi, întrucât se credea că lumea este plată. Convingerea era că Asia se găsea foarte aproape de coastele Americii. Hărțile erau înțesate de demoni ai mărilor, reflectând astfel natura necunoscută a celei mai mari părți a lumii. Hărțile întocmite pe la 1700 prezentau California ca o insulă. Aceste idei stranii și adesea eronate descrise de hărți m-au condus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Sunteți pregătiți să vă instalați la volanul unor mașini care să meargă cu 16.000 Km fără realimentare și să coste mai nimic? Atunci, pregătiți-vă pentru era hidrogenului. Acesta va schimba totul. Să sperăm. Aflat într-o excursie pe Coasta de Est, am întrebat un director executiv ce se găsea într-un post foarte înalt la Toyota despre viitorul energiei. Presupuneam că Toyota ajunsese departe în jocul acesta de conștientizare a faptului că se apropia sfârșitul erei petrolului. Eram curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
numărului de persoane diagnosticate cu cancer și alte boli - ar circula prin curenții de aer odată cu pulberile radioactive deasupra regiunilor mult mai îndepărtate decât adversarii vizați pe subcontinentul indian. --------------------------------------------------------------------- TITLURI DE ȘTIRI DIN VIITOR: 2034 Migrația masivă pe zona de coastă indiană datorită inundațiilor de pe litoral; de vină este fenomenul topirii gheții polare. Cincizeci de milioane de indieni urmează să migreze. Deja se realizaseră estimări pe baza circulației aerului la nivel global ale creșterilor estimate de persoane diagnosticate cu cancer în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
același timp topirea accelerată a ghețarilor calotei polare, producând inundații cumplite în zonele de litoral din Asia, India și China, unde loveau cel mai rău. Armata chineză fusese mobilizată întrucât panica se instalase deja și începuse migrația din orașele de coastă; mai mult de o sută de milioane de oameni se îndreptau spre interiorul continentului pentru a evita dezastrul. Fuseseră pregătite campusuri gigantice pentru refugiați, iar armata își făcea datoria pentru a stabiliza situația, dar resursele nu erau suficiente pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]