5,650 matches
-
construiește o lume; mai nou, se spune că importantă nu e doza de adevăr implicată prin relația dintre interpret și obiectul interpretat, ci coerența, forța interpretării. Or, în acest caz, nu-i vorbă: ambele ipostaze ale lui Lovinescu sunt la fel de convingătoare, Călinescu vorbește cu aceeași pasiune, nu ai, în textul lui, indici pentru a suspecta una dintre poziții de fals. Contextul ar putea oferi ceva detalii și ar pune o anumită lumină pe lucruri... În fine, să însemne asta că G.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sunt în zbor, nu are cum să nu încerce o reașezare a lucrurilor. Criticul se dovedește, aparent, un cititor impenitent. Dar criticul care nu știe să reașeze cuvintele la loc, până la poezie, până la țipătul care le-a generat, nu este convingător. Nici unul dintre criticii noștri nu poate tăgădui preocuparea pentru poezie "în intimitate", trebușoară ascunsă cu abilitate din complexul "maturității critice" în fața "copilăriei artei, a ingenuității creației". Alex Ștefănescu a scris poezie. Ioan Holban a scris poezie. Mircea A. Diaconu, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în momentul în care va fi pe cale să piardă... istoria? Dar omenirea va mai supraviețui istoriei? Cât de fatalist-apocaliptice îți sunt viziunile pentru lumea de mâine? Tot ce am scris vorbește despre aceste lucruri. Eu, omul, nu-ți pot răspunde convingător la întrebările acestea în momentul de față. Dar poezia mea poate că da. Pe acest fond duios-tragic al amânării Apocalipsei, te rog să schițezi proiectele tale scriitoricești și de viață pur și simplu pentru următorii cincizeci și cinci de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și cu atât, că nu le-am fost chiar indiferent cititorilor critici, avizați. Ce nu s-a spus, o spun eu acum: că n-am avut șansa să duc un mare proiect literar până la capăt. Altfel, nu am referințe critice convingătoare (deși mă pot identifica, în particular, cu comentarii critice semnificative), cred în continuare că, din păcate, sunt perceput ca "poet de mâna a doua". Poezia română de azi, pe de altă parte, lasă impresia că are locurile ocupate la vârf
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Husului etc. și trecerea denumirii locului din singular în plural: Dolhescii, Armășenii, Hușii etc. Argumentul că dacă orașul de azi și-ar fi luat numele de la un prim proprietar, Husul, s-ar fi numit Husulești, Husești sau Huseni, nu este convingător, pentru că întâlnim și alte toponimice de tipul Huși (fără sufixele -ești, -eni, precum Iașii, care derivă dintr-un Ias, Tamașii de la un Tamaș (ung. Tamas - Toma), Târzii (de la Târziul) etc. Iorgu Iordan, care este de aceeași părere cu Melchisedec, arată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1952 la Havana, din părinți cubanezi, a emigrat în SUA și a fost aleasă în Congresul SUA în circumscripția Miami -Florida, zonă cu populație majoritară formată din exilați cubanezi, în care "asasinați-l pe Fidel" poate constitui un slogan electoral convingător. Cum afirma un refugiat cubanez: "Antes la mafia americana se encontraba en Cuba. Ahora la mafia cubana se encuantra en Miami" înainte mafia americană era în Cuba, acum mafia cubaneză se află în Miami"! "Ținta" Fidel, spunea pe un ton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
diluarea lor. * Visul leneșului: un sac de bani și un an de duminici. * Când se sting becurile, luminează inteligența. * Prin întuneric se spun cele mai frumoase minciuni. * Și gura frumoasă minte urât. * Găunoșenia cuvintelor o demască pe cea a creierului. * Convingătoare nu este frumusețea frazei, ci substanța ei. * Un adevăr spus în cuvinte frumoase e de două ori mai credibil. * Unei femei nu numai nașterea îi provoacă dureri. * Unii bărbați o fac pe cocoșii, dar cotcodăcesc precum găinile. * Bețivul are chef
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
a unor referințe despre câteva conferințe ale lui Alecsandri, cu ocazia reprezentării operei "Fântâna Blanduziei", spectacole în folosul lui Eminescu, internat pe atunci (1883 septembrie-octombrie) la Viena. Acest episod medical, reconstituit indirect din acte fără conținut medical, este suficient de convingător. În 1883, Eminescu este sănătos și lucrează la Iași, unde scrie și activează ca profesor suplinitor de geografie. În acest an a plecat la Odesa (Liman) cu contribuția prietenilor Creangă, Vasile Alecsandri și alții. Din această perioadă, din Odesa, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
din roman privește însă relatarea frământărilor escrocului de nevoie, ale mincinosului obligat, ale hoțului care furase în scopuri nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică îl va da de gol, că nu va putea minți convingător pe toată lumea. Excepțională este înfățișarea amestecului de stări contradictorii care-l bântuie pe erou, a temerilor nefericitului mistificator că va fi dibuit, alternând cu speranța că nu i se va întâmpla această nenorocire, apoi iar cu spaime, cu îndoieli, cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și, în general, condamnările, incriminările. Mai degrabă el caută să explice și să găsească motivații onorabile unor compromisuri, unor abdicări etice, mai ales când în cauză sunt nume mari ale literaturii noastre: Sadoveanu, Arghezi, Camil Petrescu, Ralea, Călinescu. Uneori este convingător, alteori nu. Că abdicările de la morală ale lui Arghezi, mai vechi sau mai noi, ar fi fost răscumpărate de puternicul său sentiment religios, din a cărui perspectivă „micimile cotidiene“ nu mai contau, iată o teză care nu convinge. Sau ce
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru care au fost păstrate 16. Lacuna care apare între anii 1481 și 1488 pare neobișnuită, întrucat multe scrisori din partea altor corespondenți ai lui Lorenzo, în special scrisori din partea ambasadorilor florentini, au fost păstrate. În cele din urmă, cea mai convingătoare confirmare a opiniei că s-a produs o pierdere a scrisorilor din arhiva este oferită de ricordi ale scrisorilor lui Lorenzo care erau păstrate de secretarii lui privați, cunoscute azi sub numele oarecum imprecis de Protocolli 17. Aceste Protocolli care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
renascentiste a individului, le-a acordat în mod adecvat un loc important în istoria autobiografiilor și în cea a reprezentării literare a individului (Personnendarstellung). Mai recent, cercetătorii din domeniul literar au recunoscut în procesul generațional și colectiv al compunerii motive convingătoare pentru a distinge libri di famiglia de jurnale și autobiografii; în consecință, cărțile cu consemnări de familie sunt considerate în prezent un gen literar distinct, diferit de toate celelalte. O astfel de abordare nu poate avea drept rezultat decât o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fi suferit o criză generală, ne-am putea aștepta să găsim numeroase comentarii ale autorilor contemporani pe această temă, în schimb exemple substanțiale ale unor astfel de deplângeri nu au fost încă găsite 5. De fapt, Kent a arătat destul de convingător că pe parcursul secolului al XV-lea chiar membri mai îndepărtați ai grupurilor înrudite de patricieni au continuat să locuiască în aceeași vecinătate, să patroneze aceleași biserici și capele și să facă front comun în chestiunile politice. De la publicarea cărților lor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în care motivația politică pentru păstrarea cărților de familie să fi fost absența. Ceea ce a fost special în privința Florenței a fost nu cultură ei mercantila, ci cultură ei politică. Politică mai fluida a Republicii Florența a oferit cetățenilor un motiv convingător pentru menținerea unei înregistrări atente a interacțiunilor cu parenti, amici și vicini și pentru păstrarea acestor înregistrări pentru instruirea descendenților 17. Bibliografie Balestracci, Duccio, "Le memorie degli altri. Ricordanze, libri di conți e cronache dei ceti al margine della scrittura
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Dumnezeu. Reputația lui Orosius a fost îmbunătățită, de asemenea, printr-o scrisoare de recomandare adresată de Augustin, Sfanțului Ieronim în numele său. Scrisoarea a fost scrisă atunci cand Orosius era încă tânăr și nu redactase Istoriile. S-a susținut în mod convingător că Augustin a fost de fapt dezamăgit și a găsit respingătoare Istoriile, desi cititorii medievali nu ar fi avut de unde să știe acest lucru ( Mommsen, 1959a). În schimb, Istoriile și-au găsit o susținere puternică ("Orosium virum eruditissimum collaudamus...") în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ar trebui să fie studiată cu o perspectivă asupra cauzalității. 6 A se vedea Aristotel, Despre cer (1.10-12, 279b5-283b20), Fizica (8.1-10, 250b11-267b25) și Metafizica (12.7, 1072a23). Sedley (2007, pp. 167-204) oferă o elegantă, dar nu în totalitate convingătoare abordare revizionista a perspectivei tradiționale asupra lui Aristotel că antiplatonician. Pentru tratarea orientativa specifică secolului al XIII-lea, a se vedea Fioravanti (2004). 7 Pentru argumentul potrivit căruia Philon credea că creația a avut loc în două etape, a se
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sau cele festive, prilejuite de tradiționalele zile comemorative ori aniversare, așa încât lucrurile par a se fi așezat într-o matcă a normalului, în ceea ce privește cunoașterea și recunoașterea... poetului național. Continuă să se insiste doar, cu argumente mai mult sau mai puțin convingătoare, asupra cauzei morții: dacă a fost sau nu o premeditare din partea cuiva (insinuările sunt dintre cele mai stranii, ca să nu spun altfel, deși cei care au pătruns în subsolurile politice ale epocii pun în lumină adevărate campanii, nu numai de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
-i răsfoiești stufărișul?" Întrebarea nu este câtuși de puțin retorică, iar eseistul, prin toată desfășurarea discursului său, captivant ca putere de corelaționare între date și stări, între stiluri de adresare și atitudini morale etc., caută a pune în lumină, mereu convingător, omul Eminescu: "poetul învins de realitatea moldovalahă". Citite oarecum la rece, scrisorile din acest surprinzător volum inedit, deschid cu generozitate calea revigorării biografiei romanțate, ca modalitate de interpretare a vieții unui scriitor (sau a oricărei alte personalități reprezentative), desigur punctează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
moderne*, o amplă cercetare asupra imaginarului poetic eminescian, din perspectiva tocmai a contribuției acestuia la evoluția poeziei moderne europene. Din capul locului ni se face avertizarea tranșantă, de către Viorica S, Constantinescu recomandând lucrarea pe care demersul critic ulterior o demonstrează convingător, că Eminescu nu trebuie privit ca un ultim romantic, cum au făcut-o atâția cercetători (comozi, se pare), el "nu este un romantic întârziat, ci participă la ceea ce s-a numit "deromantizarea" roman tismului și structurarea poeziei moderne românești, implicit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
demonstrația și Florin Oprescu o face cu multă aplicație și mai ales cu un spirit diagnostical (analitic și asociativ de profunzime, într-un spirit polemic de subsol, elevat întru totul) chestiunea se pune dintr-odată pe alte orizonturi ale discuției, convingătoare mai ales pentru aceia care se îndoiau de actualitatea continuă a creației eminesciene. Florin Oprescu își denunță în acest sens programul, angajând în demersul său "o lentilă simplă prin care să identifice formele actualității eminesciene, prin impactul pe care modelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dar punea în discuție idei de o marcată profunzime, de regulă propunând soluții și deschizând unghiuri originale de înțelegere și interpretare a fenomenelor. S-au alcătuit astfel studii și antologii de texte pe diverse direcții tematice, contribuindu-se, substanțial și convingător, la definirea profilului complex al personalității omului deplin al culturii române, ca să preiau formularea lui C. Noica, impunându-l în rândul marilor conștiințe morale ale umanității. Una dintre aceste cercetări, de o impresionantă amploare a studiului, este datorată lui George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că profesorul Dumitru Copilu-Copilin și-a făcut studiile în Uniunea Sovietică și este astfel un bun cunoscător al literaturii ruse din toate timpurile). Pseudo-influențele literare sunt demontate pe rând într-o serie de articole bine argumentate, într-o polemică pertinentă, convingătoare. În studiul Demistificări eminesciene. Eminescu Pușkin (din 1970), vorbește cu îndreptățire de unele posibile "analogii", de "alianțe ideologice" existente între creațiile lui Eminescu și Lermontov, Gogol, Pușkin ș.a., dar influențele concrete "care să reziste unor verificări științifice" nu se probează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că ar reprezenta o traducere efectuată de Eminescu, nu s-a dovedit a fi reală, Eminescu traducând, în fapt, celebra Odă XXX a lui Horațiu. D. Copilu-Copilin pune alături cele trei texte: Pușkin, Horațiu și Eminescu, analizându-le și lămurind convingător problema. Discutând analitic toate scrisorile către profesorul ieșean, trimise din Odesa, pe care O. Minar le-a prezentat ca autentice, în care Eminescu ar fi făcut evidente referiri la cunoașterea și traducerea lui Pușkin, Copilu-Copilin demonstrează că nu sunt decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Grigoraș, Tărâță, Ghiță și G. Bujor) care vor participa cu echipa națională la un turneu de calificare la Campionatul European, gruparea băcăuană a dominat partida de la un capăt la altul și, după 20-14 la pauză, s-a impus cu un convingător 4033. ȘTIINȚA BACĂU: Tevzadze, Tamaș - Gurkovsky (7), Bondar (10), Rotaru (5), Iacob (4), Păunică (1), Moskalenko (4), Iancu (1), Onyejekwe (8), M. Bujor. Antrenor: Adrian Brezan. HC ODORHEI: Varo, Szabo - Rusia (1), Mihalcea (2), Talas (7), Liberț (5), Frățilă (2
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
internaționalului de tineret Alexandru Tărâță, a cărui prestație pe extrema dreaptă a fost entuziasmantă, tânărul handbalist băcăuan executându-l cu sânge rece în repetate rânduri pe coșmarul de altădată al Științei, Sorin Bârză. De altfel, întreaga echipă băcăuană a evoluat convingător și rămâne ca băieții lui Gabriel Armanu să-și confirme forma bună în jocul de duminică, împotriva campioanei HCM Constanța. Evoluția scorului: 3-0 (min. 4), 4-3 (min. 11), 10-6 (min. 19), 14-8 (min. 25), 15-10 (pauză), 17-13 (min. 35), 21-15
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]