195,758 matches
-
172.300.000 bucăți ziare și reviste. Între anii 1942-1948, numărul acestora s-a redus simțitor. Abia în anul 1950, s-a reușit să se atingă nivelul anului 1938, după care, aducându-se unele modificări instrucțiunilor, s-a înregistrat o creștere permanentă de la un an la altul. Îndeplinind funcții social-politice importante, fiind unul dintre principalele mijloace ale comunicațiilor de masă, un instrument puternic de educare politică, culturală, științifică etc., de formare și de orientare a opiniei publice, întreaga presă din România
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
superioare. Deși contractarea trebuia să se facă la cererea cititorilor, folosindu-se metoda recomandării publicațiilor, fără încălcarea liberului consimțământ în alegerea dorită, totuși factorii poștali erau nevoiți să apeleze și la alte procedee pentru ca numărul abonaților să fie permanent în creștere. Era o sarcină importantă nu numai pentru personalul poștal, ci și pentru organele locale ale puterii de stat și alți conducători de instituții, mai ales pentru directorii școlilor care au avut întotdeauna obligația de a raporta la inspectorat numărul abonamentelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un număr de 14 oficii cu 4-25 exemplare și s-a îmbunătățit la 6 oficii, în total cu 99 exemplare. Cu excepția oficiilor Dolhasca și Mălini, la toate celelalte oficii din zonă, pătrunderea presei, în luna iulie 1987 a fost în creștere față de luna octombrie 1986. În luna iulie 1988, toate oficiile, cu câteva excepțiiăBoroaia, Cornu Luncii și Vadu Moldovei) au sporit pătrunderea, în total cu 733 de exemplareăMălini 84, Dolhasca 72, Bănești și Oniceni câte 66, Fălticeni oraș 65 etc), față de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
al oamenilor, cu rol deosebit în valorificarea timpului liber al populației, iar în plan politic, este însăși cartea de vizită a unei nații, instrumentul de măsurare al toleranței, al ospitalității și al bunului gust ce caracterizează oamenii din țara respectivă. Creșterea circulației turistice, antrenarea unor mase tot mai mari de persoane și diversificarea motivațiilor care generează cererea turistică, au condus la multiplicarea formelor de turism, ceea ce face ca fenomenul să cadă sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând, deopotrivă, geografi, economiști, sociologi și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
naturale și antropice specifice, ce nu pot fi valorificate într-un alt mod și care rezolvă, totodată, o serie de nevoi umane legate de odihnă, tratament și educație, ce nu pot fi satisfăcute de către alte ramuri ale economiei. Pe fondul creșterii productivității muncii, datorită mecanizării și automatizării acesteia, cresc, concomitent, venitul populației și timpul liber de care dispune aceasta. În paralel, datorită artificializării tot mai excesive a habitatului uman și a amplificării factorilor de stres, activitățile recreative oferite de către turism reprezintă
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
atracțiile turistice sunt practic inepuizabile, iar turismul este una dintre activitățile economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; exploatarea și valorificarea complexă a resurselor turistice, însoțite de o promovare eficientă pe piața externă, pot constitui o sursă de creștere a încasărilor valutare ale statului, contribuind, astfel, la echilibrarea balanței de plăți externe; activitatea turistică are o mare capacitate de încadrare a forței de muncă și de absorbție a celei disponibilizate din alte sectoare ale economiei. Pe de altă parte
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cercetarea de marketing. Desfășurarea activităților turistice este condiționată de factorii demografici, sociali, economici, politici și psihologici. 1. Factorii demografici. Turismul este o activitate umană apărută în perioada modernă din nevoia îndreptățită de relaxare, recuperare fizico-psihică și de educare a spiritului. Creșterea numerică a populației, în principal a populației urbane, constituie un rezervor care întreține și dezvoltă mișcare turistică. Fenomenul este amplificat ca urmare a densității umane ridicate și a stresului social indus de condițiile de viață din marile orașe. Totodată, creșterea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Creșterea numerică a populației, în principal a populației urbane, constituie un rezervor care întreține și dezvoltă mișcare turistică. Fenomenul este amplificat ca urmare a densității umane ridicate și a stresului social indus de condițiile de viață din marile orașe. Totodată, creșterea longevității populației a condus la modificarea structurii populației pe grupe de vârstă și, în consecință, s-a mărit ponderea grupei cu vârstă de peste 65 de ani, aflată la pensie și care beneficiază de timp liber nelimitat. Această categorie necesită la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pensie și care beneficiază de timp liber nelimitat. Această categorie necesită la un moment dat recuperare fiziologică și menținerea stării de sănătate, dezvoltând astfel turismul de tratament. O schimbare semnificativă a cunoscut și grupa de vârstă tânără care, în condițiile creșterii gradului de școlarizare manifestă o dorință crescută de cunoaștere și, în plus, beneficiază de suficient timp liber pentru aceasta. Trebuie remarcat și faptul că anumite aspecte demografice precum numărul de locuitori, structura etnico-lingvistică, structura confesională - își pun amprenta asupra mărimii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
țara noastră, punerea în valoare a unor obiective cu potențial turistic deosebit a fost posibilă prin construirea unor stațiuni și modernizarea celor existente, în anii `60 și `70, când România a demarat un program important de investiții. 3. Factorii sociali. Creșterea productivității muncii, ca urmare a informatizării și robotizării operațiilor industriale, a dus la creșterea timpului alocat activităților nonprofesionale. S-a dezvoltat, astfel, un turism de sfârșit de săptămână (week-end) și un turism pe durate mai mari, în perioada concediilor și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
posibilă prin construirea unor stațiuni și modernizarea celor existente, în anii `60 și `70, când România a demarat un program important de investiții. 3. Factorii sociali. Creșterea productivității muncii, ca urmare a informatizării și robotizării operațiilor industriale, a dus la creșterea timpului alocat activităților nonprofesionale. S-a dezvoltat, astfel, un turism de sfârșit de săptămână (week-end) și un turism pe durate mai mari, în perioada concediilor și a vacanțelor, pentru refacerea fizico-psihică. Un element esențial l-a reprezentat plata anticipată a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
regres pentru turismul românesc, mai ales în cazul stațiunilor mici, bazate pe proprietatea familială sau a unor comunități locale, așa cum au fost Zizin (Brașov) și Boboci (Prahova) care au decăzut complet. Implicarea statului, prin facilitățile acordate sindicaliștilor, a permis, totuși, creșterea numărului de persoane participante la mișcarea turistică. După 1960, au început investițiile pe litoral, inițial în zona Mamaia și Eforie, iar după 1968 și în zona Mangalia. Așa a apărut salba de stațiuni situate la nord de Mangalia (Saturn, Venus
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Brașov și Voineasa iar în jurul unor lacuri de acumulare s-au realizat amenajări turistice, cum sunt cele de la Beliș - Fântânele, Izvorul Muntelui, Vidraru și Semenic (Ciangă N., 2001). Turismul a căpătat, treptat, proporții de masă, în condițiile înviorării indicatorilor economici, creșterii timpului liber și măririi vitezei de transport. Infrastructura turistică nu era la nivelul Europei Occidentale, dar a fost o perioadă când majoritatea familiilor își puteau permite un concediu pe an, la munte sau la mare. După 1990, activitatea turistică a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
radiației solare. Ea depinde de latitudine, nebulozitate și morfologia locală. În funcție de lungimea de undă a spectrului solar, radiațiile au efecte importante asupra organismului în general și asupra pielii în special. Efectele benefice se referă la formarea vitaminei D, fixarea calciului, creșterea imunității, stimularea metabolismului și pigmentarea epidermei, iar cele patogene cuprind eritemul stratului de piele până la formarea de beșici, inflamații ale pleoapelor și conjunctivei, leziuni pe retină și cataractă, declanșarea unor procese cancerigene, producerea insolației, agravarea afecțiunilor cerebrale și cardiovasculare. Prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
schimbări bruște, care pot crea disconfort chiar și organismelor sănătoase. Efectele cele mai importante sunt determinate de scăderea presiunii aerului, ce induce o scădere a concentrației oxigenului, stresul fiind mai evident la altitudini de peste 2000 m. Adaptarea la altitudine determină creșterea cantității de hemoglobină din sânge, creșterea numărului de globule roșii, creșterea tensiunii arteriale și modificări în funcționarea rinichilor. Se produc, de asemenea, variații ale glicemiei și ale colesterolului, iar sistemul nervos cunoaște o diminuare a pragului de excitabilitate. Persoanele neadaptate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
chiar și organismelor sănătoase. Efectele cele mai importante sunt determinate de scăderea presiunii aerului, ce induce o scădere a concentrației oxigenului, stresul fiind mai evident la altitudini de peste 2000 m. Adaptarea la altitudine determină creșterea cantității de hemoglobină din sânge, creșterea numărului de globule roșii, creșterea tensiunii arteriale și modificări în funcționarea rinichilor. Se produc, de asemenea, variații ale glicemiei și ale colesterolului, iar sistemul nervos cunoaște o diminuare a pragului de excitabilitate. Persoanele neadaptate la altitudini de peste 2000 m se
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cele mai importante sunt determinate de scăderea presiunii aerului, ce induce o scădere a concentrației oxigenului, stresul fiind mai evident la altitudini de peste 2000 m. Adaptarea la altitudine determină creșterea cantității de hemoglobină din sânge, creșterea numărului de globule roșii, creșterea tensiunii arteriale și modificări în funcționarea rinichilor. Se produc, de asemenea, variații ale glicemiei și ale colesterolului, iar sistemul nervos cunoaște o diminuare a pragului de excitabilitate. Persoanele neadaptate la altitudini de peste 2000 m se manifestă prin „așa-zisul rău
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pot apărea în cazul unor vânturi de tip foehn, ce se întâlnesc în sud-estul Munților Apuseni, în nordul Munților Făgăraș și la exteriorul Carpaților de Curbură. În condițiile unor modificări de vreme suficient de însemnate și rapide, se pot produce: creșteri ale tensiunii arteriale, cefalee, amețeli, hemoragii, oboseală și iritabilitate crescută (Teodorescu E., 2004). Alte fenomene cu efecte negative sunt ceața densă și poleiul care împiedică circulația normală a mijloacelor de transport și creează un disconfort în orice acțiune de mișcare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sau fără expunere la radiație solară. Ea presupune un mers echilibrat, dozat, pe trasee amenajate, cu pante gradate și denivelări, în scopul adaptării organismului la efort. Rolul benefic este dat de reglarea ritmului respirator, adaptarea la efort a sistemului cardio-vascular, creșterea tonusului și eliminarea toxinelor. Cura de teren poate fi asociată și cu o alergare ușoară, cu aceleași efecte benefice pentru organism. 2.2.3. Bioclimatele din România Bioclimatul reprezintă suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul unei zone climatice, care, prin parametrii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
an și o durată mare de insolație de cca. 2200 - 2400 ore/an. Se caracterizează prin uscăciune și radiație abundentă, condiții care declanșează mecanismul de termoreglare (prin pierderea lichidelor din organism), stimularea sistemului nervos central și vegetativ, stimularea funcțiilor endocrine, creșterea proceselor imunologice și asimilarea ionului de calciu (antirahitogen). În cazul zonei litorale, stresul bioclimatic este chiar mai mare în condițiile prezenței permanente a vântului (briza marină) și a presiunii atmosferice ridicate. Îmbinarea armonioasă a radiației ultraviolete, cu umezeala constată și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cazul zonei litorale, stresul bioclimatic este chiar mai mare în condițiile prezenței permanente a vântului (briza marină) și a presiunii atmosferice ridicate. Îmbinarea armonioasă a radiației ultraviolete, cu umezeala constată și amplitudini termice mici, determină antrenarea organismului la contraste termice, creșterea metabolismului, asimilarea mai ușoară a oxigenului de către hemoglobină și o irigare mai bună a plămânilor și crierului. Se recomandă în cazul persoanelor cu hipersensibilitate la frig, umezeală, sedentarism, adaptare defectuoasă la contrastele termice, reumatism, afecțiuni respiratorii (laringite, bronșite, astm). Este
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
altitudini 800-1900 m. Se caracterizează prin presiune atmosferică scăzută, scăderea presiunii parțiale a oxigenului, umezeală ridicată (>80%), viteză mai mare a vântului și temperaturi medii mai reduse (sub 6șC), condiții atmosferice care determină stresul cutanat și pulmonar. Practic, pe măsura creșterii altitudinii sunt mobilizate toate mecanismele de adaptare: crește ventilația pulmonară, ritmul cardiac, activarea metabolismului renal, intensificarea procesului de formare a vitaminei D2 și asimilarea calciului. Stresul de adaptare este cu atât mai intens cu cât diferența de altitudine față de localitatea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
fără riscuri este posibilă doar în cazul persoanelor tinere și perfect sănătoase. Se recomandă în anemii, convalescențe, insomnii, în afecțiuni respiratorii de tipul astmului bronșic și a TBC-ului, hipertiroidă, în surmenaj fizic și intelectual precum și în cazul tulburărilor de creștere la copii. Păltiniș Salina Turda turistice (relief, vegetație) a dus la dezvoltarea a numeroase stațiuni climaterice: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Stâna de Vale, Borșa, Durău, Lacu Roșu ș.a.. 4. Bioclimatul de salină caracterizat prin presiune ridicată, temperatură
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
este reprezentat de obiective cultural-istorice, creații etnofolclorice, monumente de artă plastică și comemorative, edificii tehnicoeconomice, construcții cu arhitectură deosebită, ceremonii, festivaluri și obiceiuri. Spre deosebire de potențialul turistic natural care reprezintă o zestre, potențialul turistic antropic se îmbogățește mereu, ca urmare a creșterii gradului de cultură și de civilizație al popoarelor. În multe cazuri, obiectivele turistice de natură antropică au avut inițial funcții diferite dar, pe măsura trecerii timpului, au căpătat semnificații spirituale, intrând, astfel, în categoria atracțiilor turistice. De cele mai multe ori, obiective
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
meșteșugurile, instalațiile tehnice, arhitectura construcțiilor, obiceiurile, portul și cântecele tradiționale. 1. Ocupațiile sunt atractive prin modul lor de practicare, ustensilele folosite și prin simplitatea executării lor. Interesul turiștilor este dat, adesea, de următoarele activități: - cositul fânului, adunatul și realizarea căpițelor; - creșterea animalelor, inclusiv activități legate de hrănire, muls, îngrijit etc.; - pescuitul, ca sursă de procurare a hranei, întrebuințând o gama largă de tehnici și unelte (undița, năvodul);albinăritul, ocupație specifică populației de pe acest teritoriu, încă de pe timpul dacilor, ce concentrează o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]