10,969 matches
-
materialele nepublicate și lăsate în așteptarea altui număr al publicației. După cum s-a văzut, în Cugetări nr.3 n-a semnat nimeni materialele. În 1920, până în iulie inclusiv, apar alte 10 numere, articolele dezbătând: criza financiară, reforma electorală, cursuri pentru cultivarea poporului, prezentarea de cărți, spectacole de teatru, reviste și ziare, reforma în universități și în învățământul superior, măsuri sanitare, politică internă, comentarii despre oligarhie și democrație. Au semnat: T.B., dr. V. Gherasim, T. Balan, C. Berariu, Nicolai Grămadă (însemnări). * Crestomaticul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca burse "acelor tineri români de religiunea răsăriteană ortodoxă, distinși prin purtare bună și talent, născuți în Ungaria (și Transilvania încorporată atunci Ungariei), ai căror părinți nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă în împlinire creșterea și cultivarea copiilor lor" (paragraf 5, pag 1 După realizarea unirii Transilvaniei cu România, cea mai mare parte a averii fundației a rămas în Ungaria. La 27 octombrie 1937 sa încheiat un acord definitiv intre guvernul român și cel ungar în această
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, se fac referiri la mai multe dispoziții legale publicate în Foaia Mitropolitană, pe care n-am găsit-o în arhivele consultate. Astfel Foaia, în nr.16 din 17 august 1938, publica o circulară referitoare la cultivarea cântăreților bisericești și chema p.c. preoți să recomande din bibliotecile parohiale, cărți corespunzătoare acestora, pentru a le da posibilitatea să se cultive în cele spirituale și să-și sporească cunoștințele... În numărul 17 din 20 septembrie 1938 se publica
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
înceapă a dispărea de pe plaiurile unde răsunase secole de-a rândul, dându-se uitării că de acolo, din Țara Sepenicului, s-au ridicat bărbați ca Miron Costin, Ioan Neculce, familia Hurmuzachi... În revistă s-au publicat și alte articole de cultivare a românismului: „Românismul din nordul județului Cernăuți”, „Noi și Ucraina Mare” de Dragoș Vitencu, „O problemă de educație muzicală neglijată”, de Liviu Rusu, „Schitul Zamostea (17221783) de prof. Erast Hostiuc, „Bucovinism și românism”, de Mihail Cungrea, „Secolul unității naționale”, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Societății Scriitorilor din R.P.R., susține conferința Despre principiile de reorganizare a activității scriitoricești, prin care va demonstra că literatura și arta sînt "un instrument de luptă în mîna clasei muncitoare", iar între sarcinile ce revin scriitorimii, două erau esențiale: "cultivarea realismului socialist" și, la fel de importantă, în evidenta penurie de scriitori corespunzători ideologic, "recrutarea și ridicarea de noi scriitori din rîndurile clasei muncitoare"; Despre misiunea Filialei de a ține o strînsă legătură "cu masele" prin îndrumarea cenaclurilor și cercurilor literare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și sate inclusiv talentele din școli, cămine culturale, cluburi, biblioteci, atenee etc., D) Îndrumarea forțelor creatoare de care dispuneți spre temele clasei muncitoare ca: a) întărirea clasei muncitoare, b) întărirea alianței cu țărănimea muncitoare, c) întărirea luptei pentru pace prin cultivarea urii împotriva imperialismului ațîțător la război (se recomandă pe această temă schițe, poezii, nuvele, piese de teatru), d) industrializarea socialistă, e) depășirea planului de stat, f) noua atitudine față de muncă a omului nou, g) întrecerile socialiste, h) marile construcții: Canalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în însușirea realismului socialist, îndeosebi prin studierea literaturii sovietice și prin tot mai temeinica cunoaștere a ideologiei marxist-leniniste". De mare însemnătate îi pare raportorului articolul lui Sorin Toma, publicat în 1948 de "Scînteia", în care este atacat Tudor Arghezi pentru cultivarea în opera sa a formalismului și decadentismului, articolul deschizînd astfel focul împotriva principalelor primejdii din afară pentru poezia noastră. Articolul este totuși amendat pentru concluziile nejuste în legătură cu perspectivele creației poetului Cuvintelor potrivite, fapt ce va determina o temporară izolare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tribuna Camerelor Reunite președintele își afirmă solidaritatea cu concluziile Comisiei: sistemul comunist totalitar din România a fost impus prin dictat străin și, continuă: " Într-adevăr, a fost vorba de un regim ilegitim, întemeiat pe o ideologie fanatică, o ideologie a cultivării sistematice a urii, pentru care "lupta de clasă" și "dictatura proletariatului" simbolizau esența progresului istoric. Importată din URSS, ideologia comunistă a justificat atacul împotriva societății civile, a pluralismului politic și economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pieței libere, exterminarea prin asasinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a fost o dictatură. Dar n-a fost nici măcar o dictatură a partidului, așa cum pretindea teoria. A fost dictatura unor grupuri restrânse, susținute de aparatul represiv (În România, faimoasa Securitate). Comuniștii români au păstrat din tinerețea lor clandestină spiritul conspirativ, cultivarea secretului, reglările de conturi În „familie“. Partidul ajunsese să fie o organizație de masă, Însă ce conta?! Jocurile puterii se făceau pe ascuns, la vârf. Se proceda În stil mafiot; la nevoie, se și ucidea. „Supușii“ luau cunoștință de o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai degrabă, a unei discipline de fier, deoarece, pentru a-și păstra scaunul, era inevitabil conflictul cu Polonia și Ungaria. O perfecționare a sistemului administrativ-fiscal însemna și venituri regulate și mai mari pentru domnie. Nu a existat activitate economică, de la cultivarea verzei sau vânzarea satelor, care să nu fie cuprinsă în dispozițiile date de domn. H. H. Stahl se plângea de inexistența legilor scrise, ceea ce a dus la multe măsuri arbitrare luate de domn sau de funcționarii săi. A existat însă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu ajutorul căruia și-a Întocmit referatele necesare pentru partea monografică a tezei. A făcut apoi un stagiu de specializare la noul Institut de Patologie aviară de la Voluntari - ROMVAC și la Institutul “Pasteur” din București, unde și-a Însușit tehnica de cultivare a micoplasmelor și a făcut infecția experimentală a puilor lipsiți de germeni (SPF). A continuat apoi În Iași experimentarea pe pui convenționali și a izolat câteva tulpini de micoplasme de la ciori (Corvus spp.), ceea ce ne-a determinat să le comunicăm
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cronică, angajarea politică sau implicarea în administrația culturii. Nu trebuie să faci decât politica și administrația propriei tale opere. Marii scriitori occidentali au, după cum știm, și impresari care se ocupă cu administrarea operei. Adevărata treabă a scriitorului este ca, pe lângă cultivarea talentului și a imaginii publice, să scrie, numai să scrie. Din păcate, scriitorul român este nevoit, ca să aibă din ce trăi, să practice alte meserii. Mai mult, trebuie să facă de toate: el își scrie, el își editează, el își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prezenta pericolul prăbușirii. Cu timpul, obiectivele celulei de partid devin mereu mai îndrăznețe. Printre ele regăsim: creșterea numărului membrilor de partid cu 200 % (!!!), confecționarea uneltelor agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână grăbit îi deconspiră, în finalul documentului, laolaltă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
după pronunția ungară)”. Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona Carpaților Orientali, iar unii s-au stabilit la Huși, la Cetatea Albă și la Cotnari, unde s-au ocupat cu cultivarea cunoscutelor vii domnești. Nicolae Iorga reconsideră datarea 1460 și afirmă că Ștefan cel Mare a acceptat așezarea lor dincoace de munți, spre sfârșitul secolului al XV-lea (după anul 1481), dar nu știm dacă husiți din acest val s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
odaie servește ca bucătărie și dormitor, iar cealaltă este odaia de primit musafirii; tot aici se strânge zestrea familiei. Portul este asemănător cu al țăranilor ortodocși, dar cu timpul au renunțat la el, datorită apropierii de oraș. Ocupația principală este cultivarea viței-de-vie. Izvoarele trecute în revistă până acum arată că parohia catolică din Huși a cunoscut transformări importante în timp sub aspect etnic. În perioada inițială a stabilirii lor în această zonă, fusese alcătuită din husiții refugiați din cauza persecuțiilor bisericii catolice
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
centru principal pentru comercializarea vinului. În sudul Basarabiei se transportau 90.000-100.000 de vedre de vin, în fiecare an, aducând mari venituri orașului. După 1870, cultura viței-de-vie tradiționale a slăbit, fiind reluată, la începutul secolului al XX-lea, prin cultivarea viței altoite. Printr-un act din 19 ianuarie 1849, vornicul Ilie Kogălniceanu, care aprecia mult podgoria hușeană, lăsa fiului său Mihail Kogălniceanu moșiile Scrivuleni, Brăteni și Drânceni din ținutul Fălciu, precum și via din podgoria Huși, lângă biserica catolică și pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca apoi, în final, să cânte la pian una din compozițiile sale, Toccata, din suita pentru piano op. 10. Maestrul a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sclavele care lucrau în tavernele din Havana vor fi prinse vânzând tutun, vor fi pedepsite cu 50 de lovituri de bici și stăpânii lor la o amendă de 2 pesoși, la 20 octombrie 1614, regele Filip al III-lea autorizează cultivarea tutunului, dar interzice comerțul cu tutun cu străinii. La 11 aprilie 1717, s-a promulgat un regulament prin care se crea, la Havana, o manufactură care avea monopol asupra recoltelor de tutun, acesta fiind expediat pentru procesare la Sevilla. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în inițierea și desfășurarea acestui proiect, concurs și simpozion. Deasemeni am avut ca obiective: stimularea interesului copiilor pentru lectură prin studiul aprofundat al operei lui Creangă; educarea dragostei și admirației față de operă să; dezvoltarea capacității de exprimare plastică,literară,artistică; cultivarea sensibilității artistice a copiilor; atragerea efectivă și afectiva a elevilor și preșcolarilor în organizarea unor activități cu caracter extrașcolar, contribuind la creșterea calitativa a acestora. Am bucuria să vă prezint a doua ediție a concursului județean,,Creangă și copiii” la
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
socială a copilului. Învățământul preșcolar, prin activitățile de educare a limbajului, acorda o atenție deosebită dezvoltării capacităților de comunicare verbală , care constituie condiții esențiale în formarea și fixarea noțiunilor și în transmiterea informațiilor.Activitățile de educare a limbajului fac posibilă cultivarea limbajului oral și scris , accentul punându-se pe comunicare , pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare coerentă și logica și de însușire a unor structuri gramaticale . Educarea limbajului în grădiniță vizeză două laturi: Educarea comunicării orale sub aspect fonetic
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
logica și de însușire a unor structuri gramaticale . Educarea limbajului în grădiniță vizeză două laturi: Educarea comunicării orale sub aspect fonetic, lexical și sintactic care urmărește dezvoltarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic , lexical și sintactic; în cultivarea comunicării orale se pune accent pe dezvoltarea unui limbaj expresiv și creativ prin respectarea intonației , accentului, ritmului, pauzelor, tonului și prin nuanțarea vocii în timpul vorbirii curente sau în procesul reproducerii unor fragmente dintr-un text literar cunoscut. Educarea comunicării scrise
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ale structurii gramaticale: reprezentarea propoziției, discriminarea cuvintelor, despărțirea cuvintelor în silabe și precizarea sunetelor Jocul didactic contribuie atât la îmbogățirea vocabularului, activizarea și exersarea lui, cât și la însușirea unei exprimări clare, coerențe, corecte din punct de vedere gramatical, la cultivarea independenței în vorbire și stimularea creativității în exprimare orală. Prin jocurile de rol: „De-a bucătarul”, „De-a doctorul”, copiii participa verbal în toate momentele, venind cu sugestii pe care le verbalizează. Se creează prin aceste jocuri o atmosferă de
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
aer sau lumină, prea frig sau prea cald , când este nedormit. Este de înțeles că atmosfera în care se citește o poveste copilului înainte de culcare, trebuie să fie de bună dispoziție, liniște climat prielnic dezvoltării normale a lecturii copilului. Bibliografie: CULTIVAREA FRUMUSEȚII LIMBII ROMÂNE LA ȘCOLARI Înv. Popa Rodica, Școala Gimnazială PildeștiCordun Școală, ca subsistem al sistemului social, are misiunea de a asigura, pentru celelalte sectoare ale sistemului, forța de muncă de un anumit grad de calificare în funcție de nivelul și tipul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
iar Comitetul sănătății pe cei de la departament) și subliniază discrepanța dintre teritoriul foarte mare repartizat și posibilitățile reale ale medicului de a deservi acest teritoriu. Mihail Zotta a fost și un pionier al acțiunilor de valorificare a resurselor locale, inițiind cultivarea plantelor medicinale. În acest scop a elaborat un plan de cunoaștere botanică și farmaco-botanică a tezaurului nostru vegetal. Deși au jucat un rol mai redus din punct de vedere organizatoric și cultural, nu pot fi omiși nici medicii care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Dar Geo Dumitrescu, la rândul său, nu a continuat pe nimeni? De bună seamă că da. El a continuat spiritul avangardei antebelice (îl aflăm inclus, de altfel, în Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană, din 1969), prin cultivarea iconoclastiei, a dispoziției sarcastice, a revoltei antifilistine și a democratizării limbajului poetic. E „disident“ totuși față de suprarealismul care a dominat avangarda istorică, fără contingențe, așadar, cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca ș.c.l., el fiind mai degrabă, și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]