25,687 matches
-
unor măsuri pentru normalizarea situației în țară: reunificarea și activarea instituțiilor de stat, reluarea activității parlamentului și stabilirea de noi structuri ale acestuia, repartizarea egală între creștini și musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative din 1992, dezarmarea și desființarea milițiilor. Trupele siriene care au intrat în Liban în iunie 1976 cu Acordul Ligii Arabe pentru a separa pe beligeranți au rămas pe loc și după semnarea Acordului de la Taef. Armata siriană a fost retrasă din Liban în aprilie 2005
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
07.1992); Acord de cooperare economică și tehnică (București, 27.10.1992); Acord cu privire la cooperarea în combaterea crimei organizate, a traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope, a terorismului, și a altor activități ilegale (București, 17.02.1999); Acord cu privire la desființarea vizelor pentru pașapoarte diplomatice (Amman, 29.02.2004); Acord pentru cooperarea în domeniul militar (București, 8.12.2004); Memorandum de înțelegeri între M.A.E. român și M.A.E. iordanian (București, 10.04.2008); Program de cooperare culturală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Oasis d'Awjila, în zona centrală a statului libian. Această problemă berberofonă reamintește și altor guverne din Orientul Mijlociu de belouchii din Pakistan și azerii din Iran sau copții (Copts) din Egipt etc. În țările unde au avut loc "primăveri arabe", desființarea regimurilor autoritare a relevat existența unor conflicte etnice, religioase și culturale. Potrivit istoricului Sara Aboud, de la Universitatea din Tripoli, "Gaddafi a exercitat presiuni asupra cercetătorilor, inclusiv străini, pentru ca aceștia să rescrie istoria, spunând că amazighsii sunt arabi"64. În anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
24.06.1974); Acord de cooperare economică și tehnică (București, 25.06.1974); Acord privind deschiderea unei linii de credit (București, 25.06.1974); Acord de cooperare în domeniile geologic, minier, petrolier și siderurgic (București, 26.06.1974); Acord privind desființarea vizelor (București, 25.06.1974); Convenție sanitar-veterinară (București, 25.06.1974); Acord de colaborare și cooperare în domeniul pescuitului oceanic (București, 26.06.1974); Acord dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Islamice Mauritania privind promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mixte economice româno-marocane pentru aplicarea Acordului comercial și de cooperare economică și tehnică și a fost semnat un Protocol privind schimburile comerciale pe perioada 1972-1975. Au fost semnate Acordul privind transporturile civile, Acordul privind colaborarea în domeniul turismului, Acordul de desființare a vizelor și o Convenție juridică între cele două state. În septembrie 1973, cu prilejul turneului efectuat în state latino-americane, președintele României a efectuat la Rabat o vizită neoficială de prietenie la întoarcerea în țară, la 21-22 septembrie, fiind semnate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Rabat, 27.06.1968); Acord de cooperare științifică și tehnică (Rabat, 27.06.1968); Acord comercial pe termen lung (București, 24.01.1969); Acord cultural (București, 24.01.1969); Acord privind transporturile aeriene civile (București, 6.12.1971); Acord pentru desființarea vizelor (București,6.12.1971); Acord privind cooperarea în domeniul turismului (București, 1.03.1972); Convenție privind asistența juridică în materie civilă și penală (Rabat, 30.08.1972). Convorbirile dintre regele Hassan al II-lea și președintele României au reliefat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
tot în aceiași perioadă de care am mai vorbit. Menționez că în privința cadrului juridic încheiat între România și U.R.S.S. există instrumente bilaterale în toate domeniile colaborării româno-sovietice, ca: Acord comercial de lungă durată (Moscova 24.12.1965); Convenția privind desființarea vizelor (intrare-ieșire), inclusiv a vizelor de tranzit (București, 4.03.1966); Acord privind transportul rutier internațional de mărfuri (București, 21.06.1966); Convenția privind constituirea Comisiei interguvernamentale româno-sovietice de colaborare economică (Moscova,8.10.1966);Acord privind transportul rutier internațional
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Gorinovici, a luat cuvântul în prezența tuturor delegațiilor, cu acordul șefului delegației poloneze, și a lansat un atac împotriva șefului delegației de experți din țara noastră, lansând acuzații jignitoare privind o așa-zisă colaborare a acestuia cu forțe imperialiste în vederea desființării Tratatului de la Varșovia, împotriva intereselor statelor socialiste etc. Ceilalți șefi ai delegațiilor de experți au susținut afirmațiile lui Gorinovici, inclusiv șeful delegației poloneze, deși, potrivit sistemului de lucru convenit cu majoritatea statelor reprezentate la reuniunile de experți, șeful delegației statului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și a fost primit de Nicolae Ceaușescu; la 3-11 mai 1968, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a efectuat o vizită la Stockholm. Cu acel prilej, a fost semnat Acordul de cooperare economică, industrială și tehnică și Acordul privind desființarea vizelor între cele două țări; s-a decis înființarea unei Comisii mixte de cooperare economică româno-suedeză; în anul 1971, între 16 și 18 ianuarie, a avut loc vizita oficială în Suedia a ministrului de externe Corneliu Mănescu; în 1975 la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
10.1974); Acord de cooperare economică, industrială și tehnică, pe termen lung (San Jose, 4.09.1973); Acord de colaborare științifică și tehnică (San Jose, 4.09.1973); Acord de colaborare culturală (San Jose, 4.09.1973) și Acord privind desființarea vizelor (San Jose , 18.10.1974). În cursul vizitei oficiale din 3-5 septembrie 1973, delegația României a fost însoțită permanent de președintele Costa Rica, fiind condusă de însoțitori într-o zonă înaltă unde norii circulau la nivelul șoselei; adesea, președintele costarican
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de comerț. Se așteaptă punctul de vedere al părții columbiene); Acord guvernamental de cooperare în domeniul apărării (se așteaptă punctul de vedere columbian); Acord de cooperare tehnică, științifică și tehnologică (1995); Acord general de prietenie și cooperare (1996); Acord de desființare a vizelor (2002); Acord privind cooperarea în domeniul turismului (2006). La 30 noiembrie 2002, Columbia și-a închis temporar ambasada de la București, din motive financiare. De la 1 iunie 2006, în localitatea Medellin s-a deschis un Consulat onorific al României
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Chile (Santiago, la 28.10.1968, intrat în vigoare la 20.03.1970). În domeniul tehnico științific: Acord de cooperare tehnică și tehnologică (Santiago, 20.11.1998, urmează a fi ratificat de Parlamentele celor două țări). Regimul vizelor: Acord pentru desființarea vizelor pentru pașapoarte diplomatice, oficiale și speciale chiliene și românești, semnat în iulie 1995, ratificat octombrie 1997; Acord pentru eliminarea vizelor, semnat la 12 septembrie 2004, ratificat la 15.02.2005. Obiective incluse în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Parcul național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
oameni de știință și să știe să-i prezinte în orice ocazie. În acest sens am publicat peste 40 de articole de istoria biologiei. În octombrie 1979 am revenit la Facultatea de Biologie, ca șef de lucrări, ca urmare a desființării I.C.P.P.D. Subliniez încă o dată că această măsură a fost o gravă greșeală. Practic s-a desființat perfecționarea cadrelor didactice, ceea ce și-a pus puternic amprenta asupra calității învățământului. La revenire la Facultatea de Biologie am primit unele ore de Biologia
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a fost primul șef al Administrației militare a Bucovinei. Din 1778, locul său a fost preluat de generalul Karl baron von Enzenberg, până la acea dată comandant al Regimentului 2 de graniță românesc de la Năsăud, care a rămas în funcție până la desființarea Administrației militare și introducerea celei civile, în 1786. Aceștia se vor dovedi buni și abili administratori, care își vor folosi talentul și competența pentru a promova politica Curții din Viena, dominată de spiritul iosefinist, în condițiile specifice ale noii provincii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
măsuri ce aveau în vedere interzicerea importului de rachiu din Ucraina și se cerea producerea lui în provincie, reducerea taxelor de export pentru produsele bucovinene și înștiințarea populației asupra dispozițiilor regimului vamal, limitarea dreptului de arendare pentru străini și evrei, desființarea goștinei și a desiatinei, ca dări dăunătoare comerțului 153 etc. Totodată, boierul bucovinean era de părere că interzicerea importului de sare și vin din Moldova și înlocuirea cu produse similare aduse din Transilvania nu putea fi făcută decât cu mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a continuat în direcția ordinelor călugărești, a mănăstirilor și a parohiilor. După ce, în anul 1781, ordinele călugărești au fost naționalizate, prin scoaterea lor de sub dependența străină, în special papală 28, la începutul anului 1782 Iosif al II-lea a decretat desființarea unora socotite a fi pur contemplative, ca și a ordinelor cerșetoare. Totodată, se decreta reducerea numărului de mănăstiri la scara întregului imperiu, iar prin ordinul împăratului din 11 martie 1782, averile și moșiile mănăstirești au fost secularizate, trecând în administrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mănăstirești, provocând nemulțumirea mazililor. În cadrul ședințelor Administrației militare provinciale, ca mare boier, Balș s-a declarat împotriva măsurilor preconizate, de înlăturare a arendașilor evrei din Bucovina, pe motiv că aceștia plăteau mai mulți bani pe arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării argaților, ca fiind măsuri neîntemeiate, care ar produce daune boierilor proprietari de moșii. Mai mult chiar, șeful Administrației militare acuza faptul că Vasile Balș ținea partea moșierilor, că era frecventat de boieri și de cler, cu care se consulta în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aceasta a contribuit și parcurgerea cotidienelor politice și a periodicelor literare sau științifice. Deceniul al noulea al secolului al XVIII-lea este cel în care în Monarhia de Habsburg se înregistrează un flux nemaiîntâlnit al broșurilor și pamfletelor politice, după desființarea cenzurii și lărgirea libertății presei în 1781, ceea ce a impus chiar intervenția împăratului Iosif al II-lea spre a tempera excesul de activitate în acest domeniu. Pamfletele social-politice sau ziare, precum "Der Vertraute" sau "Wiener Zeitung", difuzau ideologia iluministă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
trei și anume: Putna, Sucevița și Dragomirna, cu câte 25 de călugări fiecare 99. În dezbaterile ce au urmat nu s-a putut ajunge la un punct de vedere comun în privința suprimării mănăstirilor, dat fiind faptul că episcopul Dosoftei, aprobând desființarea schiturilor și a mănăstirilor Pătrăuți, Ilișești și Sf. Ilie, cerea menținerea a șapte mănăstiri și anume: Putna, Sucevița, Dragomirna, Solca, Humor, Voroneț și Moldovița, cu un număr de 156 de călugări, în timp ce generalul Enzenberg insista în propunerea sa de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
227. Totodată, ea a fost influențată de anumite considerente de politică externă, dictate de alianța austro-rusă și de condițiile politice internaționale din sud-estul Europei, ce prefigurau izbucnirea viitorului conflict ruso-austro-turc din anul 1787228. O primă consecință a politicii iosefiniste de desființare a Administrației militare și de încorporare a Bucovinei în provincia Galiția, ca simplu ținut administrativ al acesteia, a fost tocmai pierderea individualității politice de care se bucurase această provincie sub regimul militarilor, din momentul anexării la Imperiul habsburgic și până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
unei Galiții dominate, sub aspect național, de poloni și ucraineni, iar sub cel religios, de biserica catolică și greco-catolică, a creat posibilitatea ruperii statu-quo-ului național, sub aspect demografic, cu implicații dramatice în devenirea istorică viitoare a acestei provincii. Hotărârea de desființare a autonomiei provinciale a provocat opoziția elitei românești din Bucovina, redobândirea autonomiei devenind principala cerință a programului național, până la obținerea sa, în anul 1849. În urma desființării Administrației militare, în Bucovina a fost introdusă ca formă de administrație politică sau civilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aspect demografic, cu implicații dramatice în devenirea istorică viitoare a acestei provincii. Hotărârea de desființare a autonomiei provinciale a provocat opoziția elitei românești din Bucovina, redobândirea autonomiei devenind principala cerință a programului național, până la obținerea sa, în anul 1849. În urma desființării Administrației militare, în Bucovina a fost introdusă ca formă de administrație politică sau civilă, Administrația ținutală sau cercuală (Kreisamt), ce fusese introdusă în Galiția în anul 1782. Dacă sub împărăteasa Maria Theresia această instituție administrativă avea numai funcție de control, treptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
noblețe după sistemul occidental. Această propunere va fi pusă în practică prin patenta imperială din 14 martie 1787, care, aflând "a fi cu cuviință pe boierii și mazilii bucovineni a-i pune la aceeași stare cu cei din Galiția", hotăra desființarea vechilor titluri de boieri și mazili și introducerea în locul acestora a celor de conte, baron și cavaler. În rândul conților și baronilor urmau a fi primiți cei "care vor dovedi că au luat vreo boierie din cele 12 boierii mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
administrativă a Bucovinei, cu cea din regatul Galiției, din care aceasta făcea parte din 1786, în urma deciziei împăratului Iosif al II-lea, în condițiile în care în partea galițiană nu era legiferată obligativitatea învățământului elementar. Hotărârea a dus practic la desființarea unor școli rurale în care frecvența școlară era foarte slabă, lăsând la discreția autorităților locale decizia de a înființa noi unități de învățământ elementar, în condițiile în care comunele erau scutite de datoria de a întreține școala 114. Cu toate că ridicarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Cu toate că ridicarea obligativității învățământului a diminuat destul de mult numărul școlilor elementare rurale, similitudini întâlnindu-se și în alte provincii românești aflate sub stăpânirea Imperiului habsburgic 115, totuși, prin această măsură nu s-a urmărit și nu s-a ajuns la desființarea rețelei de școli elementare românești sau româno-germane din Bucovina. Astfel, în anul 1796 funcționau în Bucovina, pe lângă Școala teologică din Cernăuți, Școala normală din Cernăuți și cea din Suceava, școlile principale orășenești și un număr de 16 școli triviale (elementare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]