7,054 matches
-
de la scufiță să-i caut părul care încă nu i-a crescut, să-l ghicesc cum este. Măriuța taichii, cui rămâi tu așa, fără mamă? Cum spuneam, neică Mihai, vreau s-o dăruiesc pe Bălașa mea acum, la soroc de despărțire, ca să-i fie de veșnică pomenire, și prințul desfășură sulul de pergament. Cei trei bărbați se aplecară asupra mesei ca să vadă mai bine. Era desenul unei pietre funerare cu laturile foarte frumos împodobite cu motive florale. — Doresc peste piatra care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a prezidat timp de 22 de ani Departamentul de Experimente al Societății Regale, fiind secretar al societatii pentru cinci ani. A fost o perioadă deosebit de vie și plină de evenimente, în care lumea științei era cutremurată de controverse și certuri, despărțiri și rivalități aprige, descoperiri unice și inventii majore. În acest impresionant interval a consemnat cu grijă sute de invenții, demonstrații și experimente. Chiar dacă numele Robert Hooke este practic necunoscut publicului larg, nu poate fi contestată contribuția sa la dezvoltarea științei
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
comunicare, sintetizându-le în funcția de vehiculare a cunoștințelor.(Slama Cazacu T.,1968). În ceea ce privește pregătirea copiilor pentru trecerea la perioada preabecedară din clasa I, am realizat exerciții de analiză fonetică, alcătuire de propoziții, precizarea numărului de cuvinte dintr-o propoziție; despărțirea cuvintelor în silabe, izolarea sunetelor din silabă, rostirea lor corectă, redarea grafică. Șirul exemplelor pot continua cu temele de cercetare din domeniul comunicării, pornind de la interesul pe care majoritatea copiilor îl manifestă față de un anumit subiect, se pot continua cu
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
Ia priviți-i cum se sting, Lumânări în cuib de cuc, Parcă tac, si parcă ning. Plini de boli si suferind Ne întoarcem în pământ, Cât mai suntem, cât mai sunt, Mângâiați-i pe părinți. E pământul tot mai greu, Despărțirea-i tot mai grea, Sărut-mâna, tatăl meu, Sărut mâna, mama mea. Dar de ce priviți așa, Fata mea si fiul meu, Eu sunt cel ce va urma Dragii mei, mă duc si eu. Sărut-mâna, tatăl meu, Sărut-mâna, mama mea. Rămas bun
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale modernității. Instanțe consti tutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării Societatea holistă Modernitatea reflexivă Societatea individualistă Spațiu social Despărțirea de comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spațială a categoriei sacrului, locul în care acesta se manifestă reprezentând locul dezvăluirii realului, Centrul, locul începutului existenței lumii. Centrul marchează pentru omul religios, așa cum îl prezintă Eliade, "deschizătura care-i asigură comunicarea cu zeii"59, locul Creației și al despărțirii haosului de ordinea divină. Centrul, despre care amintește și René Guénon, ""Nestrămutatul Mijloc", care este punctul unde se manifestă "Activitatea Cerului""60, creează acea "ruptură de nivel", prin care omului i se oferă posibilitatea să treacă dintr-o lume în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
despărțim nivelul lor de analiză a poziționării oficiale a partidelor europene în trei direcții, dacă vrem să luăm în considerare viața politică internă a partidelor europene. În această privință, ne înscriem în sensul sugestiei lui Marks et alii, care propun despărțirea modelului lui Hix și Lord în două direcții: o dublă dezagregare cauzată de probleme și de teritoriu 705. La rîndul nostru, vom propune aprofundarea modelului Hix-Lord printr-o "triplă dezagregare": actorii partinici (în privința coalițiilor create între ei), politicile și mecanismele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
IV folosim materiale didactice intuitive în vederea formării reprezentărilor și noțiunilor corecte și cât mai complete. Vom exemplifica în continuare o temă abordată interdisciplinar legată de anotimpul toamna în ariile curriculare Limbă și comunicare, Matematică și Științe, Arte. La lecția pentru despărțirea cuvintelor în silabe ( două silabe), al cărei scop este și acela de a da elevilor cunoștințe despre toamnă s-a discutat despre caracteristicile acestui anotimp pe baza observațiilor făcute de ei în natură. S-a făcut o discuție amplă despre
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
contează este faptul că există trei momente distincte implicate, cît și întrebarea despre cum sînt legate unul de celălalt. Anticipările pot fi și ele catalogate ca "interne" sau "externe", deși nu este întotdeauna posibil să se stabilească o line de despărțire. În La modification este evocată constant vizita Ceciliei la Paris. Spre sfîrșitul povestirii nu știm încă dacă acea vizită va avea loc vreodată. Acea incertitudine se potrivește bine cu defensiva generală a bărbatului care fuge de situație și nu vrea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
trecut doi ani de sărăcie amară. Pseudo-elipsa începe să arate din ce în ce mai mult ca un rezumat. Dacă privim propoziția următoare ca o pseudo-elipsă sau dacă o etichetăm acum ca un rezumat depinde de cît de departe dorim să mergem: linia de despărțire între aceste tempouri este flexibilă. d) Au trecut doi ani de sărăcie amară în care ea și-a pierdut doi copii, a ajuns șomeră și a fost evacuată din casă pentru că nu-și mai putea plăti chiria. Rezumatul Acest ultim
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mie gândul... Dar unde...? De fapt nu știa! Dibuia, și ar fi vrut să afle măcar în ultima oră de la mine dacă era sau nu ceva în capul sau în sufletul meu, un gând sau o tărie ca să-i facă despărțirea ușoară. Cum puteam să-i spun?! Marile taine nu se dezvăluiesc nimănui.... Ne purtăm chiar cu cei mai apropiați, ca și când nu le-am avea, chiar cu riscul de a fi luați în derâdere, batjocoriți sau umiliți. - Mă rog, zise el
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu știi de unde s-o apuci. Deși tatăl meu se despărțise de mine în acea zi de septembrie '40 când mă condusese la gară și îmi spusese că nu mai are bani să mă țină mai departe la Școala normală, despărțirea era neștiută de mine, și rămânea și atunci, în '48, la fel de enigmatică, mai ales că în toți acei ani, în timpul războiului, până în '45, nu mai dădusem niciodată pe-acasă, nu-i mai scrisesem și nici el mie. Numai instinctul mă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de mine, și rămânea și atunci, în '48, la fel de enigmatică, mai ales că în toți acei ani, în timpul războiului, până în '45, nu mai dădusem niciodată pe-acasă, nu-i mai scrisesem și nici el mie. Numai instinctul mă prevenise că despărțirea era irevocabilă, n-aveam ce mai căuta în sat, eram aruncat în viață și trebuia, ca orice viețuitoare, să aflu singur secretele pădurii. Ce făcusem? Intrasem totuși la Școala normală din București de pe strada Sfânta Ecaterina, fără să depun taxele
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
său, directorul tăcea, uitîndu-se în jos, foarte supărat, dar nu scotea un cuvânt, nici o amenințare. Tăceam și eu cu scrisoarea în mână. Îmi venea să-i spun că tata n-o să-mi mai trimită bani niciodată, îmi aminteam vag de despărțirea noastră în drum spre gară, de insistențele lui să-l înțeleg că nu mai are de unde, în fața acestui om tăcut care căuta poate o soluție pentru mine îmi dădeam seama că strategia mea împrumutată de la tatăl meu era inferioară îngrijorării
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
putuse să cumpere și el din primăvară un purcel, care, știam bine, creștea din nimic? Totuși la plecare mi-a dat o mie cinci sute de lei, să-i dau și eu acolo, adică la școală, să nu pierd anul. Despărțire rece, familia toată supărată pe el, dar și pe mine, de ce venisem? Și acei bani, de ce mi-i mai dăduse? M-am întors la București. Unde să mă duc eu de revelion m-am întrebat? La Ilie n-aveam nici un
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fi plictisit... Și atunci mi-a venit în minte Dobrinescu, șeful clasei, protejatul directorului, cel cu bursă de orfan de la minister. Era cu un an mai mic decât mine, și el făcuse șapte clase primare; eram pe jumătate prieteni, la despărțire îmi spusese, auzind că o să rămân în București, să mă duc pe la el, îmi dăduse adresa, undeva în Dămăroaia. Am luat tramvaiul 6 și am rătăcit mult până am găsit adresa. Principiul tatălui meu, pe care mi-l spusese când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
miram în clipele acelea cum de ajunseseră ei să... Hm!... Și acum... Gheorghe... Megherel... Dar nu mă mai gândii nici la Gheorghe și nici la Megherel. Totul fugea parcă cu viteză în urma mea și gândul mi se întorcea înapoi la despărțirea de tata, în acel drum spre gară, când îmi spusese că nu mai avea de-aici înainte de unde să-mi dea bani de taxe. Mia aceea de lei, cu care îmi cumpărasem haine, era, fără doar și poate, tot ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spatele și a luat-o cu pas vioi spre poartă. Credeam că o să revină să-și ia la revedere, fiindcă plecase fără să-mi spună un cuvânt mai mult, fără un gest, fără o privire care putea ține loc de despărțire. Nu s-a mai întors niciodată, regimentul lui 5 Dorobanți din Giurgiu intra în foc și Nilă avea să moară un an mai târziu pe frontul rusesc. Cu o mie de lei în buzunar mă simțeam la adăpost. Cu încă
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și declarațiile lor patetice. Aerul pe care îl respirau, cuvintele șoptite de unul și reluate de celălalt ca și când i-ar fi urmărit chiar gândul în smulgerea lui intimă. Nopți nedormite, imposibilitatea de a se despărți fie și un minut, suferința despărțirii imense a unei dimineți întregi... Avea fotografii cu ea (dar și alte fotografii cu țigani) și mă uitam curios să văd dacă măcar Loti a lui era frumoasă. Nu era nici frumoasă nici urâtă și începuse să mă plictisească discret
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
răspuns. Am plecat ca și în acea zi de iarnă, împreună, dar nu m-a mai invitat la masă, era la fel de tăcut ca atunci. Era vară, eram liberi, războiul se terminase... Ce era cu el? "Bine, i-am spus la despărțire, să știți că nu recunosc aceste semne și nici n-am cum să le descifrez dacă nu vorbiți. Nu sunt ale mele, nu le intuiesc înțelesul și nici n-am cum, dacă dumneavoastră tăceți, să mi le însușesc." Nu l-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se desprinse apoi frunza și se lăsă dusă de pala de vânt. Nu a avut noroc să cadă dincolo de moarte. Când a fost să moară badea Gheoghe Doboș, a lăsat în urma lui patru doruri. ținea la toate, dar credea că despărțirea de ele îi va fi ușoară. Zăcuse la pat cinci săptămâni. Nici un doctor sau babă nu-i dădu de leac. Tușea, se îneca, iar noaptea nu putea să doarmă. După atâta zăcut era convins că nu se mai scoală, așa că
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
2011), Despre Clovni : Dictatorul și Artistul (2005), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005 ; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărțirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (2009 ; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sau după interogatorii, când își pierdea cumpătul și se târa bolborosind, năucă, spunea că cei care o bat și o umilesc, anchetatorii care îi pregătesc noi chinuri, sunt rudele ei. Că parcă recunoaște veri, unchi, nepoți. Dădea numele câte unuia... Despărțirea de familie fusese teribilă ! Până a-l cunoaște pe Hariga, Sia se simțea legată de ai săi, chiar dacă străină între ei și disprețuindu-i uneori. Au judecat-o, se pare, și într-un consiliu de familie. O zdruncinase șocul... Cei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
când venea dintr-odată. Din această cauză execuțiile capitale le credea fericite, o șansă frumoasă în drumul spre moarte, prin aer liber, în mijlocul oamenilor, încurajat de vorbele sau tăcerea lor, însoțit cu „dulciuri și cântece“. Se referea, adesea, la o despărțire senină de viață. Refuza, bineînțeles, să primească vreun preot și nici nu admitea că îi venise sorocul ? Să credem că moartea l-a întâlnit și l-a eliberat brusc. Fără nici un martor, de vreme ce a fost găsit, după relatarea unora, neînsuflețit
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nopți când somnul venea târziu și încărcat. Sia Strihan avea oroare de orice fel de execuții, încrâncenarea și fantezia bătrânului Cosimo ar fi înspăimântat-o, n-ar fi ascultat până la capăt pateticele viziuni despre fericirea festivă și despre seninătatea rapidelor despărțiri de viață. Tot mai surpată de bătrânețe, tot mai vagă și rară plăcere de a primi lumina, de a atinge lucrurile încă vii din preajmă, persistența înceată și subțire a oboselii, presimțirea, prin ceață, a morții, pândind, misterioasă, slăbiciunea de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]