6,141 matches
-
pivniță sau pe acoperiș. Nu ne așteptam să intre pe ușa din față. - Și după ce a intrat, unde s-a dus? - A apărut pur și simplu în sufragerie. Ne-a lăsat pe toți mască. - Așadar, e posibil să fi avut destul timp să lase niște dulciuri în bucătărie. - Nu, nu se poate să fi lăsat ceva în bucătărie, îi explică Bell, Lon și cu mine eram acolo. - În ce alte camere ar mai fi putut ajunge? Bell repetă întrebarea pentru Grady
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
asistentul, și dispăru. După plecarea acestuia, Rhyme și Jayene făcură conversație de salon pe marginea pacienților cu leziuni ale coloanei vertebrale și a exercițiilor pe care le el făcea cu fanatism. Apoi, nerăbdător ca întotdeauna, Rhyme decise că o făcuse destul pe gazda politicoasă și își coborî vocea pentru a-i spune: - Am o problemă, e ceva care mă deranjează. Cred că mă poți ajuta. Sper să poți. Îl privi precaut. - Se poate. - Ai putea să închizi ușa? Femeia cea masivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Va trebui să-l scot mai încolo și o să doară și mai tare: e ca atunci când tușa Madge stătea tot timpu’ în pat cu piciorul și s-a ales cu bubițele alea îngrozitoare pe șold fiindcă nu se putea răsuci destul. Dezgustător. În Hello de săptămâna asta e o poză cu Dawn French și arată foarte drăguț. Dac-aș reuși să-mi fac părul ca al ei, poate că - de fapt nu, e vorba de ochii ei. Are ochi frumoși. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mult vorba de respect și de încrederea în sine, nu? Păi... cam așa ceva, oricum. Și un pic din cealaltă. „Ai venit de departe, draga mea“, i-am șoptit eu imaginii mele aplecându-mă puțin ca să inspectez culoarea buzelor, „dar nu destul cât să nu te mai preocupe să arăți bine pentru soțul tău. Ce păcat, asta e.“ Mă simțeam aproape timidă întorcând capul dintr-o parte în alta și exersând vreo două zâmbete. M-am întins spre una dintre sticlele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Îmi venea mai bine și era un pic mai scurtă. Și tricoul meu alb cu guler polo; asta dacă era curat. M-am uitat la ceas și m-am gândit c-aș putea să pun cartofii la copt - dar aveam destul timp ca să mă schimb mai întâi. Mă simțeam de fapt chiar drăguță când am coborât. Ben încă mai stătea la masa din bucătărie și farfuria plină de firimituri de lângă el mi-a adus aminte că nu mai apucasem să termin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
că mor într-un an și-așa mai departe - deși m-a pus să mă urc iar pe cântar și-s mai mare decât eram când mi-a zis asta, așa că știu că tot se mai gândește. Da’ a vorbit destul despre dietă și alte chestii până să-l întreb. De operație. Atunci mi-a zâmbit, așa, ironic, când i-am zis. Știam că n-are rost când îi ziceam - avea fața-aia care-nseamnă că are impresia că tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
le solicitați. Pe ecranul meu scrie că acestea sunt elementele de securitate de la contul dumneavoastră. Fierbând în interior pentru că nu mi se dăduseră aceste informații mai devreme în timpul conversației, am respirat adânc și m-am uitat la ceas. Mai aveam destul timp până să trebuiască să mă întorc la lucru. —Milton. Judith Milton. Nu - pardon, ăsta e numele ei de fată, nu? Îl voiați pe al mamei sale. Așteptați - of, pentru numele lui Dumnezeu, numele ei de fată era... era... De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Bine: mănâncă doar un pic. Și nu mâncare din aia de care vrei de fapt - doar un pic de mâncare din aia care nu te umple și nu te satisface și nu-ți dă sentimentu’ de care-ai nevoie. Da’ destul cât să-ți bolborosească în continuare bine-mersi nenorocita de dependență.“ Pricepi? Mda, nu m-am gândit niciodată la asta, Stacey. Ai dreptate. Tata și dacă miroase băutură - ca atunci când am primit de Crăciun bomboanele-alea cu lichior și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
gândesc, când îmi citești toate chestiile-alea din ziar... tatăl lui Billy Connoly îl pipăia și din astea, știi tu. A zis așa la Parkinson. Scârbos. Măcar tata nu mi-a făcut din astea, da’ nici n-a fost aici destul cât să se-ajungă la din astea. Nici n-a încercat cât a fost aici. I-aș fi zis imediat unde să se ducă, poți să știi. I-am zâmbit. — Cu siguranță te iubesc la fel de mult cum te-ar iubi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Stacey Xxxxxxxxx Charlie N -am fost surprins când a venit scrisoarea. De fapt, cred c-o așteptam de ceva vreme, dar nu mi-am dat seama că le va fi atât de greu să mă găsească - bănuiesc că se bârfea destul prin birouri cât să se știe că nu mai locuiam acasă, dar nu le dădusem nici un fel de nouă adresă, deci probabil că fusese un pic ciudat. Nereușind să mă găsească la telefon- sunasem cam o săptămână în fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pare puțin mai slabă. Ba chiar abia așteaptă să se întoarcă la serviciu, ca să le poată arăta și celorlalți. Bineînțeles, mie nu-mi pasă cum arată, atâta vreme cât sănătatea nu-i e amenințată de ceva grav: cred că probabil a slăbit destul - ar trebui să nu-și mai facă griji acum și să mănânce cât poate ea cu situația noului ei stomac și să se concentreze pe refacerea forțelor. Îmi doresc să nu fi fost atât de dispuși să-i dea liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cât dorm ei pe canapea sau undeva. Abia aștept să vină. Au mai rămas doar două săptămâni acum până vine-n vizită cu tipu’ ei ăla nou. Pun pariu că-i superbă - și chiar e! N-aș fi avut niciodată destul curaj să fac ce-am făcut fără Crystal - și n-o să uit asta vreodată. E îngeru’ meu adevărat, io așa o văd oricum. O s-o fac să se simtă minunat la Londra cât stă aici. Nuș’ ce părere o să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de vizită a escortei preferate, o fotografie de-a lui de când era mic și, câteodată, unul-două condiloame genitale care, se jura el, nu sunt decât niște brobonițe — dar se abținu. Pe lângă faptul că ar fi inutil, fiindcă Emmy suferea deja destul, ar fi și ipocrit din partea ei: în ciuda a ceea ce credeau ceilalți, nici Leigh nu avea cea mai minunată relație din lume. Dar alungă din minte gândul despre Russell. Sigur că da. Îți aduc imediat, spuse ea închizând ibricul care începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se eschiveze de la o discuție serioasă pe acest subiect. În primii doi ani ai relației lor, Emmy a păstrat această dorință doar pentru ea. La urma urmei nu aveau decât douăzeci și cinci de ani și chiar și ea știa că au destul timp înainte. Dar când anii petrecuți împreună au început să se adune, trecând parcă cu o viteză amețitoare, iar Emmy a devenit tot mai insistentă, Duncan a devenit mai rezervat. Spunea lucruri de genul “Statistic vorbind, probabil că voi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
bărbat, și dacă aveai o echipă de redactori și producători care-ți pregăteau totul doar ca tu să citești? Dacă aveai relații sănătoase și solide cu familia, dar și cu prietenii care te admirau și te iubeau așa cum erai? Era destul să-ți vină greață sau măcar să te enerveze, lucru care, sincer vorbind, i se întâmpla destul de des lui Leigh. În seara asta a reușit doar s-o facă să-și dorească cu disperare o țigară. Deși se lăsase cu aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Emmy se încruntă. — Chiar nu știu, nu m-am gândit la asta. S-o mai lăsăm pe biata fată în pace, spuse Leigh uitându-se la Adriana. Cred că ar trebui să conteze naționalitatea sau locația. Dumnezeule, e și așa destul că are de gând să încerce. Sunt de acord, spuse Adriana. Și, ca dovadă de bunăvoință, ar trebui să ai dreptul la un “pas”. — Adică? — Adică ar trebui poți să sari peste un continent. Altfel, cred că va trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
întrebată cu care dintre cei doi vrea să se întâlnească în seara aceea, Adriana s-a uitat nedumerită la maică-sa care era încă o femeie frumoasă. — Dar de ce trebuie să mă întâlnesc doar cu unul, Mama? întrebase Adriana. E destul timp pentru amândoi. Maică-sa a zâmbit și i-a cuprins obrazul cu palma ei rece. — Bucură-te acum cât poți, querida. Nu o să dureze o veșnicie. Bineînțeles că avea dreptate, dar Adriana nu se așteptase ca “veșnicia” să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
culcase; pusese deja mâna pe un iubit care corespundea criteriilor Adrianei — și nu unul oarecare, ci unul cunoscut, unul pe care o jumătate din țară și toată populația feminină a Manhattan-ului se înghesuia să-l aibă; și, în sfârșit, economisise destul cât să-și cumpere un apartament. Făcea exact ce trebuie. Ce trebuia să schimbe? Vei rămâne însărcinată? încercă Emmy s-o ajute. — Vei face operație estetică? sări Adriana. — Vei face primul milion de dolari? — O s-o faci în trei? Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
descumpănească detot, apoi se decise să-l salveze. — Oh, da? Nu, doar mi-am amintit ceva foarte amuzant. Vag. Sugestiv. Misterios. Toate specialitatea Adrianei. El zâmbi. Isuse! Chiar era drăguț. — Ei, mi-ar plăcea să-mi spui și mie. Avem destul timp, a zis el întinzând mâinile. Patru ore și jumătate, mai precis. — Poate altă dată, spuse Adriana. Cu un gest lent, își dădu un cârlionț după ureche, asigurându-se că el i-a văzut bine mâinile delicate, feminine, cu degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe ce să leșine de bucurie. — Oh, ce băiat cuminte! spuse ea cu voce entuziasmată de fetiță. Ce băiat cuminte ești! Vrea băiatul ceva bun? Decisese să-l mai lase pe Otis cu confuzia de gen — deocamdată cel puțin. Era destul timp pentru toate, dar pe ea o îngrijorase cel mai mult zdrobitoare lui lipsa de autorespect. — Strugure! croncăni Otis vădit încântat. Frumușico! Strugure! Frumușico! Strugure! Când rostea cuvintele se bâțâia de sus în jos pe gamba Adrianei. — Un strugure fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că trăiesc într-o buclă a timpului și— — Em, scumpo, te rog să nu mă înțelegi greșit, dar aș vrea să nu mai vorbești. Numai până când ajungem acolo, spuse Leigh. Emmy ridică o mână și clătină din cap. — Ai spus destul. Nicio supărare. Nici eu nu știu de ce sunt așa. Parcă din cauza oboselii simt nevoia să vorbesc întruna. Cu cât sunt mai obosită, cu atât mai vorbăreață— —Te rog. — Scuze. Îmi cer scuze. Telefonul lui Leigh începu să sune. Când văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
vor locui În apartamentul companiei de la hotelul Palace. Examenele de sfîrșit de trimestru Începeau a doua zi la Școala Catedralei, cu proba de geometrie și religie. Întrucît catedrala se afla la doar cîteva sute de metri de hotel, va avea destul timp dimineața următoare să repete. Lui Jim Îi plăcea religia, mai ales acum că era ateu, și se bucura Întotdeauna cînd primea tradiționala calificare de la reverendul Matthews („Primul și cel mai păgîn din grup...“ ). Jim așteaptă pe locul din față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Înceapă războiul? — Jamie... Frank Își aruncă pe jos cîrpa. — Toate astea nu ne ajung să cumpărăm un șampan pînă la Chungking! Am avea nevoie de vasul Queen Mary pînă acolo. Îi aruncă lui Jim o privire Întunecată. Și n-avem destul orez și pentru tine, băiete. Cine ești? Jamie - — Jim... explică Basie. Un nume nou pentru o viață nouă. CÎnd Jim se așeză lîngă el, acesta Întinse o mînă pudrată și Își apăsă blînd degetul mare pe buzele lui Jim, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ca să-l convingă să-și termine budinca. Observă că Frank se uita fix la cele cîteva boabe pe care le lăsase pe lingură și o linse repede, curățînd-o. Jim aruncă o privire spre tigaie, bucuros să vadă că mai era destul orez pentru Frank. Acum știa sigur că acești doi marinari din marina comercială nu-l vor mînca, dar teama lui fusese firească - circulaseră zvonuri la Country Club cum că marinari englezi torpilați În Pacific se dedaseră la acte de canibalism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Înainte o carieră de ventriloc, fie, după cum susținea domnul Maxted, petrecuse mult timp În Închisoare. — Băiatul nu face nici un rău... Basie Îi făcu semn lui Jim să se așeze și Demarest se Întoarse În cămăruța lui. — Pentru el nu e destul aer În toată Lunghua. Nu-i așa, Jim? Jim Încercă să-și controleze gîfÎiala - nu avea destule globule roșii, după cum susținea doctorul Ransome. — Ai dreptate, Basie. Avioanele Mustang l-au luat pe tot cu ele. Ai văzut raidul aerian? — L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]