4,884 matches
-
Othello este o tragedie scrisă de William Shakespeare în 1603. Titlul complet al piesei în se traduce prin "Othello, maurul din Veneția". Subiectul se bazează pe o nuvelă italiană "Un Capitano Moro" (Un căpitan maur), scrisă de Cinthio, un discipol al lui Giovanni Boccaccio și publicată în 1565. Peronajele principale sunt: Piesa a stat la baza libretului operei Othello de Verdi. Sursa tragediei este a șaptea povestire din cea de-a treia zi din "Hecatommithi (O sută de povestiri)" de
Othello (Shakespeare) () [Corola-website/Science/319164_a_320493]
-
precum cea de la ’Uḥud. În 630 a făcut parte din armatele musulmane care se pregăteau să cucerească Mecca iar în 631 a luat parte și la pelerinajul de adio al lui Muḥammad. Muḥammad a murit pe 8 iunie 632. ‘Umăr, discipolul sau devotat, nu a putut accepta realitatea că Mesagerul lui Dumnezeu murise. Se spune ca ‘Umăr promisese că va zdrobi capul oricui ar încerca să spună că Muḥammad a murit. În acel moment, se spune ca Abu Bakr a ieșit
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
ținut celebrul discurs care includea și: „Cine l-a slăvit pe Muḥammad, să știe că Muḥammad a murit, iar cine l-a slăvit pe Dumnezeu, să știe că Dumnezeu este viu și nu moare niciodată.” Auzind acestea de la Abu Bakr, discipolul cel mai de seamă al lui Muḥammad, ‘Umăr a căzut în genunchi cu mare durere și a acceptat realitatea. Musulmanii sunniți consideră că aceasta negare a morții lui Muḥammad a fost prilejuita de dragostea lui profundă față de profet. Geniul politic
Umar () [Corola-website/Science/319336_a_320665]
-
în calitate de domnitor al Țării Românești, si monezile sale aveau simbolul dragonului. Numele dracula înseamnă "Fiul Dracului". Stoker a întâlnit numele Dracula după ce a citit istoria României, si a ales să schimbe numele inițial dat personajului principal (Contele Wampyr). Totuși, unii discipoli ai lui Dracula, conduși de Elizabeth Miller, au pus la îndoială legătură. Ei susțin că Stoker știa puțin despre personajul istoric Vlad Țepeș cu exceptia numelui "Dracula". Există paragrafe din român în care Dracula se referă la trecutul său, ceea ce demonstrează
Dracula (roman) () [Corola-website/Science/315549_a_316878]
-
datorate kibutzului) la Școala de Arte Betzalel din Ierusalim, unde s-a simțit mai în largul său și a studiat cu sârguință între anii 1946-1948. Între dascălii de care s-a apropiat cel mai mult s-au numărat câțiva din discipolii Școlii Bauhaus și ai altor Academii de arte din Germania, ca de pildă pictorii Mordehai Ardon și Itzhak Isidor Aschheim (1891 - 1968) La sugestia unuia din profesori și-a adaptat la atmosfera linguistică a locului numele de familie, Dlugacz, ce
Avigdor Arikha () [Corola-website/Science/315714_a_317043]
-
și sub influența acestora, a devenit pasionată de preistoria mediteraneană.. În 1921 familia s-a mutat la Oxford în urma obținerii de către Archibald Garrod a unui post de profesor la facultatea de medicină de acolo. Cu acest prilej Dorothy a devenit discipolul antropologului Robert Ranulph Marett (1866-1943) de la care a dobândit interesul pentru religiile omului preistoric și pentru etnografia comparată. Având și diploma de antropolog de la Oxford, Dorothy Garrod a vizitat în cursul unei călătorii de studiu în sudul Franței peșterile pictate
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
era cazul lui Yosef Karo, Yossef Sagis și Moshe Alsheikh. În schimb, după plecarea rabinului Berav la Damasc, a continuat învățătură cu rabinul Yosef Karo în domeniul iudaismului halakhic, si,călăuzit , după mărturia lui, de o "voce cerească", a devenit discipolul în ale Kabalei, al cumnatului sau Shlomo Alkabetz. Prima sa lucrare,"Pardes Rimonim" ("Livadă cu rodii") scrisă în anii 1542 - 1548, Moshe Cordovero a organizat gândirea cabalistica, dintr-o încercare de a concilia diverse școli timpurii și a dovedi unitatea
Moșe Cordovero () [Corola-website/Science/316660_a_317989]
-
are gâtul scurt și a fost adusă în Japonia prin intermediul Chinei în perioada Nara (710-794), dar cântatul la biwa aproape că a dispărut în perioada Meiji, când instrumentele occidentale și-au făcut apariția în Japonia. Conform legendelor, Buddha avea un discipol orb pe care l-a învățat să recite sutrele acompaniat de un instrument care semăna oarecum cu biwa. O altă legendă spune că regele budist Asoka din India a devenit el însuși un cântăreț de biwa. Cântatul la biwa se
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
de culoare vibrantă, în care lumina și întunericul contrastează în mod spectaculos, este clar vizibil în "Coborârea de pe cruce" (1611 - 1614, Catedrala din Anvers) și în "Pălăria de paie" (1620?, National Gallery, Londra). Antoon van Dyck (1599 - 1641), unul din discipolii lui Rubens, devine celebru prin portretele realizate personajelor de curte ale lui Charles I al Angliei. Aceste picturi sunt pline de eleganță și atenție acordată detaliilor, trăsături specifice lui Rubens, și au exercitat o puternică influență asupra portretisticii engleze a
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
introduce gustul pentru medieval și mister, dar și pentru pitorescul și sublimul din natură. Rolul jucat de imaginația individuală ce dă libertate emoției și sentimentelor înlocuiește abordarea intelectual-rațională a neoclasicismului. Succesorul lui David, care marchează cotitura către romantism, a fost discipolul său, Antoine-Jean Gros (1771-1835), celebru mai ales pentru portretele lui Napoleon. Colegul lui Gros, Théodore Géricault (1791-1824) este renumit pentru redarea spectaculoasă și monumentală a evenimentelor acelei epoci. Capodopera sa, "Răpirea meduzei" (1818-1819, Luvru), reliefează atât suferința supraviețuitorilor unui naufragiu
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
rebeliunii, părăsește țara ajungând în Germania, unde - în 1942 - este internat în lagărul de la Buchenwald, din care este eliberat o dată cu sfârșitul războiului. În 1945 se stabilește la Freiburg im Breisgau, unde urmează cursuri de filosofie la Albert-Ludwigs-Universität cu Max Müller, discipol și urmaș la catedră al lui Martin Heidegger. În anii 1946-1948, ocupă funcția de lector de limbă și cultură română pe lângă catedra romanistului Hugo Friedrich. În următorii doi ani locuiește la Paris. Aici conduce secția literară a Institutului Român de
Horia Stamatu () [Corola-website/Science/318717_a_320046]
-
ce îi preocupau și provoca a tensiune spirituală, având scopul de a-i face pe studenți să gândească singuri. Deoarece a fost foarte ironic, a fost mereu dispus să-și revizuiască gândirea și niciodată nu și-a scris propria filosofie, discipolii săi l-au comparat cu Socrate. Cei mai importanți dintre aderenții săi au fost Mircea Vulcănescu (1904-1952), Mircea Eliade (1907-1986), Emil Cioran (1911-1995), Constantin Noica (1909-1987). Alții precum Petre Țuțea au fost de asemenea influențați de personalitatea sa, iar filosofi
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
a devenit loc de pelerinaj pentru intelectualii români, care au venit acolo să găsească un mentor spiritual. Noica a devenit astfel un fel de instituție intelectuală neegalată de vreun alt intelectual de dinainte sau de după el. El și-a pus discipolii să studieze intensiv greaca și germana și le-a cerut să abordeze „culturi”, nu autori și în nici un caz cărți izolate. A avut o activitate efervescentă în traducere, inițierea în colaborare cu Petru Creția a unei ediții integrale a lui
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Existența Reală și Realitatea. Surdu a fost unul din traducătorii "Tractatus"lui lui Wittgenstein în română și l-a tradus de asemenea pe Kant. Corneliu Mircea este psihiatru și, de asemenea, filosof, încurajat de Noica, dar nu și unul dintre discipolii săi. Însă interesele, temele și stilurile sale îl plasează în cercul de la Păltiniș, unde a făcut vizite regulate. A publicat foarte consistent. În timpul comunismului a scris, printre alte publicații, "Cartea Ființei", "Ființă și conștiință", "Discurs despre ființă", iar după 1989
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981, discipolii celor doi, membrii clubului de speologie E.Racoviță Cluj Napoca,Marius Craciun,Mircea Almasan, Dan Soritau si Dan Porcaru reiau explorările și descoperă sub planșeul respectiv o fantă îngustă prin care iese un puternic curent de aer. După câteva luni încep
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
Intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea Patimilor este descrisă în Evanghelia după Marcu în capitolul 11. Iisus și discipolii lui se apropie dinspre Betfaghe și Betania, orașe din marginea Ierusalimului. Betania era la aproximativ două mile (3,2 km) la est de orașul de pe Muntele Măslinilor. Când s-au apropiat de Ierusalim și au fost lângă Betfaghe și Betania
Intrarea în Ierusalim () [Corola-website/Science/318884_a_320213]
-
ca, din punctul de Lumină din gândirea lui Dumnezeu, Lumina să se reverse în mințile oamenilor” with the rest of the passage reinforcing this idea of men acting in accordance with the plan of God. Ea este binecunoscută de unii discipoli ai mișcării New Age, unde este folosită ca parte a meditației, mai ales în grup. Invocația a fost utilizată în comunitatea Fundației Findhorn începând cu anii ‘70. Ca răspuns la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, Marea Invocație a fost
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
legate de Bailey au achziționat timpi de antenă la radio și televiziune pentru difuzarea invocației ca parte a misiunii lor și ca adesea invocația a fost recitată în ceea ce Keller a numit "grupuri de lumină", în scopul îndeplinirii a ceea ce discipolii lui Bailey consideră a fi atragerea și concentrarea " energiilor spirituale în ajutorarea planetei ". ... Bailey a descris relația dintre umanitate și Ierarhie în învățăturile ei despre "Discipolatul în Noua Eră". Un "discipol" este un student acceptat sau ”chela”, în ashram-ul spiritual
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
numit "grupuri de lumină", în scopul îndeplinirii a ceea ce discipolii lui Bailey consideră a fi atragerea și concentrarea " energiilor spirituale în ajutorarea planetei ". ... Bailey a descris relația dintre umanitate și Ierarhie în învățăturile ei despre "Discipolatul în Noua Eră". Un "discipol" este un student acceptat sau ”chela”, în ashram-ul spiritual al unui Maestru. În această schemă, toate sufletele deșteptate se găsesc într-o anume relație — pentru lung timp inconștientă, dar eventual într-o deplină conștientă trezire— spre un anume Maestru. Personalitatea
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
ale vieții spirituale, în favoarea suportului acordat "Planului Ierarhiei" prin servirea umanității. După ea, acest lucru este cel mai important, totul depinzând de el. Pentru Bailey, "discipolatul" înseamna lucru—"serviciu"—și evoluția acelor senzorialități și puteri ce vor amplifica acea muncă. Discipolii nu vor câștiga niciodată astfel de puteri sau treziri fără să / până când ele nu vor fi folosite doar pentru un serviciu altruist. (Bailey, p. 38) La baza învățăturilor lui Alice Bailey stă conceptul central al unității și divinității. Deși ea
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
Paulus (n. circa 375, d. 418?), a fost un istoric creștin, teolog și discipol al lui Augustin de Hipona din Gallaecia. El este cunoscut pentru „Historiarum Adversum Paganos Libri VII” („Șapte cărți de Istorie împotriva păgânilor”), pe care a scris-o ca răspuns la credința că declinul Imperiului Roman a fost rezultatul adoptării creștinismului
Orosius () [Corola-website/Science/320028_a_321357]
-
a sufletelor păcătoase.” Cartea a fost admirată de Sf. Thomas Morus, Lord Cancelar și renumit umanist englez, care și-a dat viața în prigoana anticatolică inițiată de regele Henric al VIII-lea al Angliei. „Sfântul Ignațiu de Loyola le recomanda discipolilor săi s-o deschidă mereu - chiar și la întâmplare -, încredințat că, indiferent la ce pagină s-ar opri ochiul, învățătura și povețele aflate acolo vor folosi sufletului din belșug.” Mai aproape de zilele noatre, Leibniz scria undeva că "Imitatio Christi" este
Imitațiunea lui Cristos () [Corola-website/Science/320189_a_321518]
-
fost respectuoși față de aceste sanctuare. Agathias își exprimă speranța că alemanii vor avea maniere mai bune prin contactul prelungit cu francii, această speranță, după toate aparențele, a devenit realitate în cele din urmă . Apostolii alemanilor au fost Sfântul Columbanus și discipolul său Sfântul Gall. Jonas din Bobbio scrie că Columbanus a fost activ în Bregenz, unde a întrerupt un sacrificiu de bere pentru Wodan (Odin). În ciuda acestor activități, de ceva timp, alemanii par să-și fi continuat activitățile lor de cult
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
(n. 410 sau 408 î.Hr. - d. 355 sau 347 î.Hr.) a fost un astronom, matematician grec, discipol al lui Platon, cunoscut mai ales pentru faptul că a fost printre primii care a încercat să formuleze o teorie privind mișcarea planetelor. Deoarece nu a rămas nimic din scrierile sale, singurele informații despre acestea provin din surse secundare ca
Eudoxus din Knidos () [Corola-website/Science/320276_a_321605]
-
astronomia. De asemenea, tratatul "Sphaericae" al lui Teodosiu din Bitinia este bazat pe lucrările lui Eudoxus. Arhimede ne-a lăsat unele relatări privind opera lui . S-a născut la Knidos, Asia Mică, într-o familie săracă. A studiat geometria ca discipol al pitagoreicului Archytas (cam prin 390 î.Hr.), iar Philistion din Sicilia i-a predat medicina. La 23 de ani merge la Atena în cadul grupării cirenaicilor de unde adoptă concepțiile acestora privind morala. În perioada lui Aegesilaos al II-lea al
Eudoxus din Knidos () [Corola-website/Science/320276_a_321605]