5,812 matches
-
oricărui vizitator extern ca dovezi ale libertăților de exprimare. În contrapartidă, autoritățile reacționează în paginile Revistei Administrației Penitenciarelor din România, omagiind la momente aniversare diverși angajați contestați. Și comunitățile terapeutice sînt tot forme de dezamorsare a conflictelor. Deși privite cu dispreț atît de deținuți cît și de cadre ("ăia care se țin de mînă") și menținute într-o poziție marginală, "comunitățile" sînt alimentate permanent cu personaje incomode, violente sau care pun în discuție ordinea instituțională. Acestor persoane li se inoculează ideea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
demnitatea colegilor, cînd răspunsurile autorităților nu sînt clare. Apariția lor se face pe fondul unui traumatism carceral, cînd mediul e bulversat de spaime, cînd legitimitatea liderilor oficiali e compromisă, cînd se produc rupturi în profunzimea mentalităților, iar suspiciunea, îndoiala sau disprețul se substituie identificării, supunerii față de ordinea instituțională stabilită. Refuzul supunerii conduce la căutarea febrilă a unor noi forme de adeziune. Pentru cel care cîștigă putere și autoritate printre deținuți/cadre, rolul esențial este cel al inițiatorului. Fiecăruia dintre cei care
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unor coduri ale onoarei. Orgoliul rănit, umilințele în amorul propriu sînt parate prin strategii de construire a reputației și a stimei de sine. Trăind sub privirile altora, fiecare individ e supus unei evaluări, care variază de la ură la admirație, de la dispreț la indiferență. Deoarece reputația poate atenua mult duritatea vieții din închisoare, s-au dezvoltat de-a lungul timpului reguli de creștere a prestigiului. Deși multe din ele au la bază strategii de înfruntare cu cei din grupul advers, există și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
privind modul în care acestea se produc, rapoarte care în prezent sînt făcute de ONG-uri, în special de APADOR-CH. Refuzul autorităților de a explica publicului și familiei decedaților cauzele reale care au dus la moartea fiecărui deținut denotă un dispreț față de viața acestor categorii de oameni și o iresponsabilitate criminală. Personalul penitenciar În luna septembrie 2004, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta că avea 12.688 de persoane angajate în sistem, din care peste 6.500 se ocupau de supravegherea deținuților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sărit indignați mai toți angajații Penitenciarului Rahova (situat în sectorul 5). La fel cum indignați au fost și de ideea subordonării lor unor "afaceriști dubioși"187, care ar prelua închisoarea în proprietate privată, sau unor "preoți penali", priviți acum cu dispreț de către toate celelalte cadre. Cum respinsă a fost și ideea trecerii în subordinea universităților, așa cum au trecut Grădina Botanică în administrarea Facultății de Botanică și unele stațiuni geologice, geografice și meteorologice în grija facultăților de profil. Controlul cadrelor didactice universitare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
are cea mai scăzută rată a evadărilor din lume, deși acest lucru s-a făcut cu costuri uriașe și prin încălcarea unor drepturi fundamentale); 5. excluderea participării și a inițiativei membrilor simpli cadre sau deținuți -, deveniți milogi ai sistemului; 6. disprețul față de drepturile deținuților, considerate adevărate mofturi prin comparație cu drepturile victimelor sau ale cadrelor (disprețuite și ele, la rîndul lor); 7. indiferența față de mizerie, foamete, frig, boli, violuri, bătăi, furturi, abuzuri etc. considerate probleme minore față de "adevăratele probleme", legate de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de stat și ignorarea rezultatelor controalelor, atunci cînd ele sînt efectuate. Orice evaluare onestă a penitenciarelor românești ajunge, inevitabil, la concluzia eșecului lor. Funcționînd în afara cadrului normativ european pe care formal l-a îmbrățișat, dar pe care îl subminează prin disprețul și lejeritatea cu care îl încalcă și în afara unei viziuni democrate despre pedeapsă și dreptate, închisorile postcomuniste se caracterizează printr-un exces al disciplinei și pedepsei, excedînd cadrul juridic. Prin primitivismul și barbarismul instituit, ele "schițează sub o formă parodică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alimentare etc. Elementele care caracterizează hrana acordată în închisori sînt: monotonia meniului, alcătuirea lui aproape exclusiv din cartofi, făinoase și grăsimi, prepararea ei fără o curățare atentă a bucatelor (în compoziția mîncărurilor intrînd adesea nisip, pămînt, cioburi, sîrme sau gîndaci), disprețul față de regimul bolnavilor și al celor de alte religii, în hrana cărora sînt puse intenționat grăsimi de porc sau cantități nepermise de sare, servirea într-un mod neatractiv (aruncată în silă în castronul scos prin vizetă), prepararea ei fără minimele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că înlăturarea elementelor represive și înlocuirea lor cu preoți, medici, psihologi, sociologi etc. nu va afecta în nici un caz siguranța personalului, a instituției și a societății, dar va duce la dispariția sau cel puțin la reducerea comportamentelor nedemne: bătăi, insulte, dispreț și întregul arsenal de abuzuri săvîrșite cu complicitatea sau toleranța superiorilor militari. Explicațiile autorităților privind refuzul specialiștilor de a lucra cu infractorii și în condițiile privațiunilor specifice mediului închis sînt mincinoase, salariile fiind suficient de atractive pentru angajarea specialiștilor, aceștia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
liber al condamnaților. Aceștia preferă contactele cu reprezentanții ONG-urilor (în special ai celor care au criticat public administrația centrală) știind că ele s-au dovedit de-a lungul timpului printre puținele forțe care au contribuit la umanizarea închisorilor. În ciuda disprețului fățiș arătat față de acestea, a refuzurilor de a răspunde sesizărilor lor, ONG-urile au bombardat sistematic opinia publică națională și internațională cu problemele pușcăriilor, forțînd în cele din urmă acceptarea unor măsuri reparatorii. Prin monitorizarea respectării drepturilor persoanelor aflate în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mafiote cu alte cadre și chiar cu deținuți etc. Beneficiari ai regimului politic ce i-a angajat în funcții și cu salarii nemeritate, slujbașii DGP au devenit nu doar simpatizanți ai PSD, ci chiar dușmani fățiși ai adversarilor acestui partid. Disprețul față de organizațiile neguvernamentale (în special față de APADOR-CH) a fost manifestat fără nici o sfială, refuzul de a răspunde public rapoartelor lor încălcînd uzanțele internaționale. Rapoartele critice ale forurilor externe au fost ascunse publicului, care a fost bombardat cu o propagandă penibilă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ansamblul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor care se găsesc în orice formă de arest sau închisoare din 1988, la Principiile de bază pentru tratamentul deținuților din 1990 toate reglementările internaționale au instituit noi standarde de civilizație carcerală. Cu tot disprețul față de ele și cu toate încălcările lor frecvente, ele s-au încetățenit treptat, schimbînd nu doar regimul închisorilor, ci și societatea în ansamblul ei. Spre exemplu, deținuții politici anticomuniști au fost eliberați din pușcării în 1964 în urma adoptării de către România
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
că din sumele totale alocate s-ar fi putut construi nu 3, ci 9 închisori, dacă ar fi existat un control serios al banilor publici. Frecventele discursuri antioccidentale ale șefului statului, premierilor și miniștrilor din anii 1990-1996 au făcut ca disprețul față de regulile internaționale să fie tot mai evident, prin lejeritatea cu care au fost încălcate drepturile deținuților. Înăsprirea Codului Penal, prin acordarea unor pedepse tot mai lungi pentru diverse infracțiuni și prin absența altor mijloace de sancțiune neprivative de libertate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
bancă, cu gesturi precise. Îl deschide, scoate o cutie mică,de carton. Pe albul cutiei văd o pată de sânge uscat. Pune cutia pe bancă, apoi face un pas în spate. Mă uit în ochii ei, care mă privesc cu dispreț nedisimulat. Buza de jos îi tremură tare. Fără să mi iau ochii de la ea, îi fac un semn cu degetul. Deschide-o. Pentru câteva secunde continuă să-mi susțină privirea, apoi clipește și ochii ei se întorc spre fereastră, ca și cum
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ridicat să plece. Vezi, L-am supărat, am spus. Dar tu erai hotărâtă să obții ceea ce-ți doreai. Stai, Doamne, ai spus tu. Nu cer mult. Doar o nimica toată. O amărâtă de semnătură. Dumnezeu te-a privit cu dispreț, apoi și-a întors fața de la tine și a plecat cu pași mici. Dar tu erai de neînduplecat. L-ai apucat pe Dumnezeu de un picior și ai început să tragi de el, ținându-L în loc. Fără să vrei, L-
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
altfel o să aveți mari probleme. Iau hârtia și o asigur pe doamnă că o voi suna negreșit. Ies pe ușă și mă împleticesc pe hol, spre recepție. Domnii cu burți impozante sunt tot pe canapea. Se uită la mine cu dispreț. Mă opresc o clipă și mă reazem de un stâlp. Mă uit la ei, se uită la mine. Le zâmbesc nesigur, apoi plec spre camera mea, sprijinin du-mă de pereți. Mara Mara are patru ani. Mara e fetița vecinilor
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și s-a retras îngrozit în colțul curții. S-a apropiat de o grămadă de lemne și a înșfăcat de acolo un par mare. Bunicul și fiu-său au rămas pe loc, fără teamă. În ochii lor se citea tot disprețul de care erau în stare. Ești un om de nimic, adăugă bunicul. Tata mergea cu capul în pământ și cu parul întins spre ei. Noi plecăm de aici când vrem, spuse cu tărie unchiul meu. Casele astea sunt ale mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Rogojinaru, un lucru rămâne indiscutabil: că noi toți, dar absolut toți, trăim de pe urma trudei acestui țăran, așa prost și leneș, și rău cum îl categorisești d-ta!” „Chestia țărănească” va străbate romanul ca un laitmotiv. Țăranii bătuți, năpăstuiți, priviți cu dispreț de către stăpânii lor, sunt încă departe de a gândi să smulgă printr-o revoltă colectivă ceea ce ar trebui să fie al lor. Și totuși, ancestralul pământ, care pentru ei se tot micșorase, le apare țăranilor ca o problemă de viață
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
târziu, pe aceea a Mariei Lebeadkina, înțelege că nu o poate iubi pe Liza, dar o primește totuși la el. Sigur că a greșit, vina nu-i provoacă suferință sau remușcare, pentru această stare de indiferență fiind și condamnat. Din dispreț pentru ceilalți, iar nu din căință își asumă pedepse pe măsura faptelor comise: recunoaște public că este căsătorit cu Maria Lebeadkina, multiplică manuscrisul în care își mărturisește crimele. Lipsa căinței va face imposibilă salvarea lui Stavroghin care, deși poartă în numele
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
destul de ridicat și apreciat pe plan mondial. Foarte multe întrebări, dar tema principală era uciderea șefului statului într-o perioadă de timp foarte nepotrivită. Persoana respectivă din corpul diplomatic mi-a mai mărturisit că am fost ignorați, umiliți, tratați cu dispreț. Nimeni nu a luat cuvântul din cadrul delegației noastre, tocmai pentru a nu crea o stare de spirit mai proastă decât era, sau pentru a nu rămâne singuri în sală, să vorbim la pereți, am fost îngrozitor de ignorați. Crima comisă la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
s-au ocupat cu penitenciarele,cu bișnița,cu furturile și altele. Iar mijloacelor noastre de informare parcă le face o plăcere deosebită să difuzeze tot felul de intrigi, crime,minciuni, pentru a sădi în conștiința românului nostru numai ură și dispreț. Noroc de cele două posturi Tv.care transmit în majoritatea timpului de emisie muzică populară, cu artiști de profesie, care mai îndulcesc viața și spiritul omului de rând, ca de altfel majoritatea emisiunilor politice, economice sau de alt gen sunt
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
alții vin să-i scuipe,sau să le mai dea un picior să nu-i poată uita. Am avut tare multe cazuri cu ocazia evenimentelor din decembrie ’89, când colegi și prieteni de familie și-au arătat toată ostilitatea și disprețul lor, de și se cunoșteau foarte bine. Acestea sunt calitățile noastre și nu ne dezmintem miciodată, nici acum. Foarte mulți indivizi, care nu făcuseră nimic pentru societatea noastră sau făcuseră lucruri ilegale și pentru care au fost trași la răspundere
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
judiciare.Au lucrat oameni, care nu numai că erau români, dar mai și simțeau românește, oameni care trăiau din plin sentimentul național românesc. În toată revista cu articole despre demolări, redactorii lui Marius Tucă, scriu cu atâta înverșunare, ură și dispreț despre demolărea caselor, a cartierelor, a monumentelor istorice, a bisericilor. Domnul Constantin Bălăceanu Stolnici, spunea că Nicolae Ceaușescu își "pusese ochii" pe zona în care se aflau așezămintele Brâncovenești. Pentru ce oare și-ar fi pus Ceaușescu ochii pe zonă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de prin diferite localități din străinătate și discutam despre aceste probleme cu legături sentimentale față de locurile și de pământul natal. Cum suportau dorul de țară, amintirea relațiilor cu cei dragi, pe care-i lăsaseră acasă în România noastră, tratată cu dispreț de către unii ce se pretind a fi români. Auzeam aceste aprecieri pe la diferite posturi de radio străine, înainte de 1990, se știe care erau acestea și "eroii" care discutau pe seama situației neplăcute, pentru unii, din România, dar erau tratate cu indiferență
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Mariana. Aceasta îmi povestise Gelu, care căzuse ca vinovatul principal, deși el avea un alibiu, dar nu voia să o bage pe fată la mijloc și nu știa cum să se justifice față de cei doi "păgubiți" care-l priveau cu dispreț și ură. Până la urmă, a luat toată vina asupra lui, și-a cerut iertare de la ceilalți,era și mai în vârstă decât ceilalți, dar pentru o astfel de faptă rușinoasă întradevăr, nu credea că trebuie să se împuște, sau să
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]