5,962 matches
-
altarului, se află mormântul modest al boierului Gheorghe Sterea (1853-1940), considerat ctitor al bisericii. Biserica este construită din piatră nefasonată, cu intervenții din piatră fasonată și cărămidă fasonată plină. Pereții exteriori sunt tencuiți, având profile și muluri în manieră neogreacă. Edificiul are un acoperiș simplu, în patru ape, cu o învelitoare din tablă de cupru. Din cele patru turle dispuse în linie, cu acoperișurile în formă de „bulb de ceapă” cu baze amplificate, numai două sunt folosite, turla doi pentru clopotniță
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
puțin, un loc de plimbare, dar frecventarea lasă de dorit, dacă trebuie să credem dictonul din epoca: «"Căsătoriile din Bois de Boulogne nu se fac în fața preotului".» Începând cu Regenta, pădurea a fost adoptată de lumea elegantă. S-au construit edificii somptuoase la Neuilly, la Muette, la Bagatelle... La 21 noiembrie 1783, din parcul vechiului castel La Muette, situat în Bois de Boulogne, s-a înălțat, avându-i la bord pe fizicianul Pilâtre de Rozier și ofițerul Marchiz d'Arlandes un
Bois de Boulogne () [Corola-website/Science/309628_a_310957]
-
a refăcut și repus în funcțiune cetăți din vechiul limes (graniță), precum Dorostolon, Axiopolis (Cernavodă), Capidava (aici trebuie adăugat faptul că a fost ridicat un zid din pietre, legate cu pământ, iar în interior au fost amenajate o serie de edificii, în primul rând cu caracter militar, ținând cont de caracterul defensiv al provinciei), Carsium (Hârșova), Troesmis (Toplița) iar, în apropiere de marea buclă pe care o face Dunărea, la Dinogeția (Garvăn), pe o insulă, a fost întreprinsă o amplă acțiune
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
unele lucruri: când s-a început, cine a donat etc., ca să nu ia comuniștii după aia icoanele drept tablouri". Catedrala din Drochia are două niveluri. La demisol se află "biserica de iarnă", unde s-a slujit mulți ani, până ce întregul edificiu a fost gata. Lăcașul de deasupra, pictat de cei doi artiști români, te înfioară încă de la primul contact vizual. Fresca este un imens "covor românesc". Practic, nu este loc pe perete unde să nu se fi fost pictată o scenă
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
din Brașov se află în interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii Brașovului. Primele cursuri în limba română au avut loc aici în 1583. Actuala clădire datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric (). În prezent edificiul adăpostește "Muzeul Prima Școală Românească", sub conducerea filologului Vasile Oltean. Vechii șcheieni, care practicau un negoț de larg răsunet cu Moldova și Muntenia, dar care ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria și Egipt, au protejat prin danii
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
cu cinci decenii, ele puteau fi numărate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, vâltori și fierăstraie (joagăre). Biserică "Nașterea Maicii Domnului" din Bistra este unul din cele cel mai mari lăcașuri de cult din Munții Apuseni. Edificiul a fost construit pe temeliile altei biserici, care s-a surpat. Până în anul 1948 a aparținut Bisericii Române Unite cu Romă, iar după interzicerea acesteia a fost preluată de stat și data în folosință Bisericii Ortodoxe. Clopotul lăcașului este turnat
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Năframa Veronicăi, datată 1807, cu prilejul renovării picturii murale. În prezent pictura murală este grav deteriorată, datorită lungii perioade în care lăcașul de cult a fost lăsat în paragină: O valoare mare o prezintă patrimoniul de piese pictate, anterior preluării edificiului de către uniți, piese nesemnate, din serii diferite, greu de identificat, dintre care se detașează, ușile împărătești cu tema Bunei Vestiri și a Evangheliștilor, în panouri delimitate prin chenare, în frânghie și profile, cu decor floral incizat într-o compoziție de
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
marcate prin pilaștrii crestați, într-o suprapunere de forme geometrice; pentru decorul sculptat merită a fi menționate și consolele pereților exteriori. Acoperișul are o învelitoare de șiță, iar clopotnița de peste pronaos, cu foișor în consolă și coif înalt, ascuțit, imprimă edificiului o ținută monumentală. Din patrimoniul bisericii au făcut parte o serie de tipărituri valoroase, multe provenite de la sud de Carpați: Cazanii, București, 1732; două exemplare din Antologhionul de Râmnic, 1766, dintre care unul fusese cumpărat, conform însemnării „cu 20 florinți
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
comuna Aghireșu, județul Cluj, datează din anul 1780. Biserica are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost adusă din localitatea Văleni, comuna Călățele în anul 1931. Edificiul este de mici dimensiuni și se compune dintr-o absidă poligonală, având în ax un unghi ascuțit, naos acoperit cu o boltă semicilindrică și pronaos, peste care se află turnul clopotniță. Absida altarului este decroșată față de navă. Clopotnița este prevăzută
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
Studioul de Arte Plastice al Armatei, postat pe un soclu de beton mozaicat). Suplimentar, în ședința din 27 martie 1942, Consiliul local al orașului Călărași a prevăzut ridicarea unui mausoleu pentru înhumarea lui Constantin Mușat, proiect rămas nefinalizat. Străzi și edificii În onoarea lui Mușat au fost numite: Conform Înaltului Ordin de Zi pe Armată nr. 32 din 17 februarie 1917 semnat de către Regele Ferdinand, Mușat a dat o pildă frumoasă camarazilor săi de arme.. A fost una dintre jertfele luptei
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
amintită pentru prima dată într-o diplomă a regelui Ludovic cel Mare din același an, 1361. Zestrea cultural-artistică a localității se păstrează în cele două monumente istorice pe care le are satul (bisericile de lemn din Susani și din Josani), edificii reprezentative pentru arhitectura de lemn a Maramureșului, adevărate tezaure de artă veche românească. Biserica de lemn din Josani, cu hramul Sfântul Nicolae, este construită pe o mică colină, dominând zona centrală a satului. Ridicată de către comunitatea sătească, în prima jumătate
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
de artă veche românească. Biserica de lemn din Josani, cu hramul Sfântul Nicolae, este construită pe o mică colină, dominând zona centrală a satului. Ridicată de către comunitatea sătească, în prima jumătate a secolului al XVII-lea (tradiția menționează anul 1643), edificiul se impune prin monumentalitate și valoarea artistică, fiind cea mai amplă biserică de lemn din Maramureșul istoric. Prețiosul monument istoric a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. De dimensiuni apreciabile (lungimea 18 m, lățimea 8 m, înălțimea turnului 26
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
localitate de frontieră pe teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti, constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
(în prezent Palatul Patriarhiei) este o construcție din București, amplasată pe Dealul Mitropoliei. De-a lungul timpului edificiul a fost sediul instituției legislative a statului român, până la sfârșitul anului 1996, când a fost trecut de guvernul Văcăroiu (PDSR) în mod gratuit în administrarea Bisericii Ortodoxe Române. Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
intrare, iar cetățenii străini aveau nevoie de semnătura ambasadei țării lor. În locul fostului palat al Adunării Deputaților, în anul 1907 a fost construit, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, noul palat al Camerei Deputaților, construcție păstrată până în prezent. În perioada socialistă edificiul a funcționat ca sediu al Marii Adunări Naționale, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România. După evenimentele din 1989 a redevenit sediul Camerei Deputaților. În anul 1996 palatul a intrat în posesia Patriarhiei Române. Hotărârea privind transmiterea
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
corpul intrării, decroșat având un peristil format din 6 coloane ionice, grupate câte două. Cupola clădirii, asemănătoare cu cea a Ateneului, aflată deasupra sălii de ședință, este prevăzută cu un lanternou, formând axa de compoziție a construcției. Fațada principală a edificiului are de o parte și de alta două volume de colț, subordonate din punct de vedere arhitectural corpului central. Fațada laterală, partea de nord-est, este simetrică, iar arhitectura ordonată îi conferă un statut impunător. Fațada este ornată cu pilaștrii pe
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
de nord-est, este simetrică, iar arhitectura ordonată îi conferă un statut impunător. Fațada este ornată cu pilaștrii pe două nivele, iar corpurile de colț sunt decorate și dominante. Privind dinspre strada Națiunile Unite, pot fi observate cele patru nivele ale edificiului. Primul nivel are forma unui subasament masiv și este construit din piatră, al doilea nivel este puternic bosat, peste acesta fiind construit nivelul în care se intră prin fațada principală, dinspre biserica patriarhală.
Palatul Camerei Deputaților () [Corola-website/Science/309033_a_310362]
-
propriul său spațiu de locuit. Alături de seminarul teologic și preparandia pentru băieți, preparandia pentru fete va fi un alt focar de cultură și educație creștinească românească, la Gherla. Visul Episcopului Vasile Hossu era să aibă în Gherla un complex de edificii mărețe, un mic Vatican Românesc pe care, deși l-a început, n-a reușit să-l continue din cauza primului război mondial, rămânând în urma lui doar fundațiile. Episcopul Vasile Hossu a fost trimis de primul ministru al Ungariei, Ștefan Tisza, la
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
este o clădire din București, sector 3, sediul Băncii Marmorosch Blank în perioada interbelică, construit între anii 1915-1923, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Edificiul este construit într-o tendință neoromânească formată din mai multe stiluri: bizantine, gotice, moldovenești. În interior, palatul este decorat în stilul Art Nouveau și Art Deco de către Cecilia Cuțescu-Storck. În anul 1993, după un proiect al arhitectului Tiberiu Boitan, clădirea
Palatul Băncii Marmorosch Blank () [Corola-website/Science/309073_a_310402]
-
Pogorârea Sf. Duh" este situată în zona sud-estică a incintei medievale. Ea a fost construită din piatră brută de carieră (soclul), piatră cioplită (pereții) și cărămidă (bolțile). Pereții au grosime de 1,5 m, iar temelia are aproape 2 m. Edificiul are o formă mixtă: tip navă la exterior și plan triconc în interior. Biserica este înconjurată la partea superioară a naosului și pronaosului de două rânduri de ocnițe suprapuse, două ocnițe din partea de sus corespunzând uneia din partea de jos. Absidele
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
transformat în "Comandatura Generală Germană". După Primul Război Mondial, titulatura instituției găzduite în clădire a devenit "Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor". Clădirea a adăpostit "Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor" până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, când edificiul, avariat în urma bombardamentelor, a fost reconstruit și lărgit tot sub îndrumarea lui Petre Antonescu. După ce în 1948 Petre Antonescu a renovat clădirea și i-a adăugat încă un etaj, în cădire s-a instalat "Primăria Generală", devenită în următorii ani
Palatul Ministerului Lucrărilor Publice () [Corola-website/Science/309130_a_310459]
-
de pământ ridicat în fața acestuia. Un zid pornea probabil din partea de nord-est a cetății, până în partea de nord-vest, unde se înfigea în dealul Măgura. Acesta din urmă este legat de dealul cetății printr-o șa îngustă și contribuia la apărarea edificiului dinspre vest. Grosimea probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcția punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit. O reconstrucție credibilă este, insă, greu de realizat, cel puțin în condițiile
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
zonal de restaurare cu fonduri obținute de la Ministerul Culturii și Cultelor prin programul „Patrimoniul în pericol”. Parohia Vama de Jos a donat și turnul clopotniță din lemn, construit în anul 1787. Clopotnița a fost reconstruită în muzeu în anul 2005. Edificiul are un plan octogonal, fiind construit din bârne de rășinoase cioplite la patru fețe îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Construcția are două nivele, cu etajul semideschis, și este ornamentată cu motive zoomorfe. Ansamblul bisericii „Înălțarea Domnului” din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de dimensiuni mici în care să se oficieze slujbele bisericești pe parcursul restaurării bisericilor monument istoric (la Arbore, Baia, Bălinești, Părhăuți, Pătrăuți și Sfântu Ilie). Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți este o construcție de plan triconc, cu turlă pe naos. Edificiul este din piatră brută, iar la pronaos straturile de piatră alternează cu șiruri de cărămizi. Acoperișul este din șindrilă, cu rupere în pantă. Soclul bisericii este foarte puțin pronunțat. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare în interior și poligonale
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
și șapte la absida altarului), deasupra cărora se află un rând de plăci pătrate de ceramică smălțuită de culoare verde și un rând de ocnițe. De asemenea, turla bisericii, care se sprijină pe o bază pătrată parțial îngropată în acoperișul edificiului, este decorată cu 12 firide, un rând de plăci smălțuite de culoare verde și un rând de ocnițe. Ancadramentele și portalurile au profile gotice. Biserica este luminată prin nouă ferestre de formă dreptunghiulară, prevăzute cu baghete care se întretaie. Ferestrele
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]