13,637 matches
-
magistrații, funcționarii administrației centrale și locale, ofițerii, jurnaliștii, preoții, foștii proprietari deposedați de comunism etc.) își întemeiau privilegiile și veniturile suplimentare în mod direct pe intervenția statului în favoarea lor, fie prin facilități legislative, fie prin alocarea directă a banilor publici, elitele antreprenoriale utilizau piața pentru a ajunge la aceeași alocare suplimentară de bani publici prin contracte preferențiale, scutiri de taxe și impozite, subvenționări directe sau indirecte, credite preferențiale, garanții de stat, monopoluri de piață etc. Rezultatul acestei situații create imediat după
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de piață etc. Rezultatul acestei situații create imediat după revoluție și „cristalizate” vreme de peste un deceniu și jumătate a fost defavorabil reorganizării societății după modelul societăților capitaliste dezvoltate. Vreme de 15 ani, societatea românească s-a zbătut să-și definească elitele, încercând să arbitreze un conflict ireductibil între elite ce propuneau moduri incompatibile de redistribuire socială, mecanisme economice la fel de ireductibile și ideologii ale „războiului total” între componentele societății. Asemenea ideologii au condus la radicalisme extreme, precum cele ilustrate de reluarea cultului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
după revoluție și „cristalizate” vreme de peste un deceniu și jumătate a fost defavorabil reorganizării societății după modelul societăților capitaliste dezvoltate. Vreme de 15 ani, societatea românească s-a zbătut să-și definească elitele, încercând să arbitreze un conflict ireductibil între elite ce propuneau moduri incompatibile de redistribuire socială, mecanisme economice la fel de ireductibile și ideologii ale „războiului total” între componentele societății. Asemenea ideologii au condus la radicalisme extreme, precum cele ilustrate de reluarea cultului mareșalului Antonescu, de „revolta” intelectualilor împotriva pensionarilor și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
extreme, precum cele ilustrate de reluarea cultului mareșalului Antonescu, de „revolta” intelectualilor împotriva pensionarilor și a celor de vârsta a treia, de disprețul intelectualilor față de întreaga populație a țării, incompatibilă, desigur, cu democrația (cf. Miroiu, 1999). Cum confruntarea principală între elite se purta pentru preluarea - și menținerea - puterii politice și cum fiecare dintre acestea avea propria sa bază socială care îi permitea să se mențină în competiție, vreme de 15 ani, România și-a alternat pur și simplu elitele la putere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
principală între elite se purta pentru preluarea - și menținerea - puterii politice și cum fiecare dintre acestea avea propria sa bază socială care îi permitea să se mențină în competiție, vreme de 15 ani, România și-a alternat pur și simplu elitele la putere, fără să reușească să aleagă între ele și între soluțiile de organizare a societății pe care le propuneau. În schimb, fiecare dintre aceste elite - sau alianță de elite -, odată ajunsă la guvernare, punea în funcțiune propriul mecanism de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mențină în competiție, vreme de 15 ani, România și-a alternat pur și simplu elitele la putere, fără să reușească să aleagă între ele și între soluțiile de organizare a societății pe care le propuneau. În schimb, fiecare dintre aceste elite - sau alianță de elite -, odată ajunsă la guvernare, punea în funcțiune propriul mecanism de redistribuire care avea, în esență, aceeași sursă: banii publici, colectați de la populație. Fiecare elită guvernantă a pompat către propriii membri bani, privilegii și statut social, pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de 15 ani, România și-a alternat pur și simplu elitele la putere, fără să reușească să aleagă între ele și între soluțiile de organizare a societății pe care le propuneau. În schimb, fiecare dintre aceste elite - sau alianță de elite -, odată ajunsă la guvernare, punea în funcțiune propriul mecanism de redistribuire care avea, în esență, aceeași sursă: banii publici, colectați de la populație. Fiecare elită guvernantă a pompat către propriii membri bani, privilegii și statut social, pe care le-a obținut
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
organizare a societății pe care le propuneau. În schimb, fiecare dintre aceste elite - sau alianță de elite -, odată ajunsă la guvernare, punea în funcțiune propriul mecanism de redistribuire care avea, în esență, aceeași sursă: banii publici, colectați de la populație. Fiecare elită guvernantă a pompat către propriii membri bani, privilegii și statut social, pe care le-a obținut de fiecare dată pe seama reducerii prosperității populației. Democrația politică permitea populației să schimbe guvernanții la fiecare patru ani - ceea ce populația a făcut cu prilejul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privilegii și statut social, pe care le-a obținut de fiecare dată pe seama reducerii prosperității populației. Democrația politică permitea populației să schimbe guvernanții la fiecare patru ani - ceea ce populația a făcut cu prilejul fiecărui moment electoral -, dar pentru că nici una dintre elitele în competiție nu propunea un mecanism de redistribuire care să producă prosperitatea populației, aceasta a rămas în afara procesului de dezvoltare, chiar și în acele puține perioade de timp care au produs dezvoltare. Cele două caracteristici ale organizării sociale specifice capitalismului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceasta a rămas în afara procesului de dezvoltare, chiar și în acele puține perioade de timp care au produs dezvoltare. Cele două caracteristici ale organizării sociale specifice capitalismului dezvoltat care au fost sacrificate au fost piața și democrația, chiar dacă absolut toate elitele în competiție din țară, de la foștii nomenclaturiști la foștii proprietari și noii întreprinzători, și-au legitimat acțiunea politică prin discursuri în favoarea pieței și democrației. Piața a fost sacrificată prin dependența profitului pe piață nu de eficiența economică a companiei, ci
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
obținerea de profituri, sistemul a fost legitimat prin „binecuvântare” internațională și a fost considerat o „economie de piață funcțională”. Rezultatele arată însă că nu avem încă de a face cu o economie capabilă să producă, în același timp, și prosperitatea elitelor, și prosperitatea populației. Conștientă de acest lucru, Comisia Europeană a prevăzut în Tratatul de Aderare a României la UE un mare număr de anexe și condiții - a căror neîndeplinire poate conduce până la amânarea aderării țării la Uniunea Europeană cu un an
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a României. Cea de a doua caracteristică sacrificată este, desigur, democrația. Așa cum am văzut, în sistemul organizării sociale a societății capitaliste dezvoltate, rostul democrației este mai curând acela de a asigura un mecanism fundamental de distribuție care să condiționeze prosperitatea elitelor de prosperitatea populației, decât transferul puterii politice către popor. La rândul său, acest mecanism este un răspuns mai degrabă la nevoile economiei de piață dezvoltate decât la nevoile distribuției puterii politice. Limitarea democrației doar la democrația politică, cea care nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a dovedit insuficientă pentru a impune prosperitatea populației ca o prioritate a politicilor tranziției. Nici măcar dezvoltarea nu a devenit o prioritate politică până când nu a fost impusă, ca o cerință obligatorie pentru aderarea europeană, în cadrul criteriilor de aderare. Dar, elitele au reușit să ignore atât de mult problematica prosperității și pe cea a dezvoltării, încât până și dezvoltarea și-a pierdut din virtuțile de producătoare de prosperitate. În cele din urmă, ea s-a limitat la simpla creștere economică ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piața internă românească, ceea ce a condus la o explozie a importurilor de bunuri de consum. Dintr-odată, începând cu 2002-2003, în România a început să funcționeze o parte a mecanismelor care leagă prosperitatea populației de performanțele economiei și de veniturile elitelor. Elita managerială a capitalului financiar-bancar din România a înțeles imediat că poate obține venituri excepționale maximizând consumul populației, adică mărind prosperitatea unor categorii sociale - în principal a clasei de mijloc - prin creditarea consumului acesteia. Până la urmă, în acest proces nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
internă românească, ceea ce a condus la o explozie a importurilor de bunuri de consum. Dintr-odată, începând cu 2002-2003, în România a început să funcționeze o parte a mecanismelor care leagă prosperitatea populației de performanțele economiei și de veniturile elitelor. Elita managerială a capitalului financiar-bancar din România a înțeles imediat că poate obține venituri excepționale maximizând consumul populației, adică mărind prosperitatea unor categorii sociale - în principal a clasei de mijloc - prin creditarea consumului acesteia. Până la urmă, în acest proces nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a întâmplat din 2000 și până în 2005. Iar motivul ecestui eșec, în ciuda presiunilor externe generate de procesele de aderare la Uniunea Europeană, este că România nu a construit acel tip de economie capitalistă care să condiționeze creșterea veniturilor și prosperității elitelor de creșterea veniturilor și prosperității populației. Efectele unui asemenea eșec sunt majore, și nu trebuie să căutăm decât în istoria României pentru a le recunoaște. Căci toate tranzițiile prin care a trecut societatea românească, în final, au suferit același eșec
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
reușit să modernizeze semnificativ România, introducând multe dintre elementele caracteristice ale societăților occidentale, de la sistemul politic și moneda proprie, la căile ferate, transportul public urban și industria modernă, bazată pe sistemul de mașini. A reușit să modifice structura socială creând elite noi - burghezia, mica burghezie, intelectualitatea, elita muncitorilor calificați etc. -, dar nu a orientat economia și societatea spre producerea de prosperitate în folosul populației. Ca urmare, în măsura în care a dispus de o economie de tip capitalist, aceasta nu era mai mult decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
multe dintre elementele caracteristice ale societăților occidentale, de la sistemul politic și moneda proprie, la căile ferate, transportul public urban și industria modernă, bazată pe sistemul de mașini. A reușit să modifice structura socială creând elite noi - burghezia, mica burghezie, intelectualitatea, elita muncitorilor calificați etc. -, dar nu a orientat economia și societatea spre producerea de prosperitate în folosul populației. Ca urmare, în măsura în care a dispus de o economie de tip capitalist, aceasta nu era mai mult decât o enclavă socio-economică, concentrată în câteva
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
forma și la nivelul de dezvoltare al societății agricole tradiționale. Ceea ce i-a permis restrânsei societăți urbane și industriale din componența marii societăți agrare și tradiționale să supraviețuiască a fost dominația politică și militară pe care și-o puteau asigura elitele de capital și ale administrației în relație cu restul țării. Tranziția perioadei interbelice, deși a lărgit spațiul civilizației capitaliste, nu a reușit să facă nici ea trecerea la societatea orientată spre prosperitatea populației. Și asta nu numai din cauză că moștenise un
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în relație cu restul țării. Tranziția perioadei interbelice, deși a lărgit spațiul civilizației capitaliste, nu a reușit să facă nici ea trecerea la societatea orientată spre prosperitatea populației. Și asta nu numai din cauză că moștenise un uriaș decalaj între populație și elite la sfârșitul primului război mondial - la urma urmei, toate societățile occidentale s-au confruntat cu decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă -, ci pentru că asigurarea prosperității elitelor (iar prosperitatea elitelor este și ea o condiție a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
numai din cauză că moștenise un uriaș decalaj între populație și elite la sfârșitul primului război mondial - la urma urmei, toate societățile occidentale s-au confruntat cu decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă -, ci pentru că asigurarea prosperității elitelor (iar prosperitatea elitelor este și ea o condiție a funcționării societății și a statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol. La capătul tranziției, societatea românească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un uriaș decalaj între populație și elite la sfârșitul primului război mondial - la urma urmei, toate societățile occidentale s-au confruntat cu decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă -, ci pentru că asigurarea prosperității elitelor (iar prosperitatea elitelor este și ea o condiție a funcționării societății și a statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol. La capătul tranziției, societatea românească nou creată nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decalaje asemănătoare, iar reducerea lor a fost, până în zilele noastre, relativă -, ci pentru că asigurarea prosperității elitelor (iar prosperitatea elitelor este și ea o condiție a funcționării societății și a statului) presupunea un continuu transfer de bogăție dinspre ansamblul populației către elite. Toate tranzițiile românești s-au lovit inclusiv de acest obstacol. La capătul tranziției, societatea românească nou creată nu era suficient de dezvoltată pentru a permite orientarea dezvoltării spre prosperitatea populației. Ceea ce scoate în evidență un alt factor restrictiv. Organizarea capitalistă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de integrare în Europa dezvoltată, dezavantajând celelalte două „societăți” românești, asupra cărora transferă cea mai mare parte a costurilor integrării. O asemenea integrare parțială este pe deplin posibilă. Bucureștiul a mai fost „micul Paris” și înainte, un oraș ale cărui elite trăiau la nivelul și în strânsă legătură cu elitele Europei cosmopolite din perioada de dinainte și de după primul război mondial. Restul țării se afla - politic, social și cultural - pe alt continent, dar economic era strâns legat de Capitală, căreia îi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești, asupra cărora transferă cea mai mare parte a costurilor integrării. O asemenea integrare parțială este pe deplin posibilă. Bucureștiul a mai fost „micul Paris” și înainte, un oraș ale cărui elite trăiau la nivelul și în strânsă legătură cu elitele Europei cosmopolite din perioada de dinainte și de după primul război mondial. Restul țării se afla - politic, social și cultural - pe alt continent, dar economic era strâns legat de Capitală, căreia îi asigura resursele. În schimb, starea sa de înapoiere era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]