4,693 matches
-
cu deosebită pregnanță. Mai variată ca expresivitate, în această lucrare folosește un material melodic mai divers. Alături de cântecul gregorian (de ex. "Credo"), apar teme cu ritm alert de dans stilizat cu vădit caracter pastoral. "Crucifixus" este un grăitor exemplu al evocării durerii umane. Textul latin nu are importanță în desfășurarea muzicală și în succesiunea imaginilor unei părți. Cuvintele sunt repetate până ce ideea muzicală întreagă este conturată. Generalizând, Bach dă puternice imagini contrastante ale întristării și bucuriei, ale jertfei și biruinței, ale
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
exista doar la câțiva cărturari) și o aceeași dorință de a trăi împreună într-un singur stat al său. Însăși semnificația denumirilor de "Pυмђν" (Rumân) și de "Pυмђνєαскъ" (rumânească) a evoluat în decursul timpului odată cu răspândirea conștiinței naționale, trecând de la evocarea unei îndepărtate origini romane (cere devenise sinonimă de iobăgie sau șerbie), la afirmarea unei identități proprii și a revendicărilor sociale și politice consecutive, a căror concretizare este statul român independent. În Evul Mediu, religia era, mai degrabă decât limba, principalul
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
arhitectură militară de factură gotica și renascentista, spre deosebire de alte burguri nevoite să-și adapteze permanent sistemele de apărare în funcție de evoluția tehnicii de război și a armelor de foc. Chiar dacă din vechea cetate nu s-au păstrat decât niște mici fragmente evocarea elementelor care au format unul din cele mai puternice sisteme de apărare din Transilvania medievală poate sugera amploarea eforturilor materiale și umane investite în afirmarea și păstrarea libertății și autonomiei urbane. Zona vulnerabilă a cetății care nu era dublată de
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Bibescu, care era un mare povestitor, a jucat rolul unei urechi exterioare pentru scriitorul izolat. Mai târziu a publicat „Scrisorile lui Marcel Proust către ". Cumnată să, scriitoarea Martha Bibescu, căsătorită cu fratele său George Valentin, a publicat un volum de evocare a lui Proust intitulat " Au bal avec Marcel Proust" ( La bal cu Marcel Proust). De fapt cartea e destul de amuzantă, povestește cum prințesa a dansat o noapte întreagă fără să-l bage în seamă pe Marcel Proust. În anii 1939-1944
Anton Bibescu () [Corola-website/Science/297505_a_298834]
-
muncile câmpenești, datinile atașate marilor momente ale existenței, erotica țărănească, revolta țăranului, experiența tragică a războiului, momente din istoria poporului român. În descrierea naturii, deosebindu-se de V. Alecsandri (cel dintâi pastelist remarcabil în evoluția liricii românești), la Coșbuc obiectul evocării e omul pământului, peisajul având funcția de a-i oferi acestuia cadrul de manifestare, în tradiția poemelor lui Vergiliu și ale lui Hesiod, cu ale sale "Munci și zile". G. Coșbuc închină fiecărui anotimp măcar câte o poezie, spectacolul lumii
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
ținut cont de aceste directive, fiind ilustrate orașul istoric în așteptarea desăvârșirii contemporane și noul București, aflat în neîntreruptă dezvoltare. „Ruperea cu trecutul” impusă de proletcultism îi împiedica pe creatori să reprezinte orânduirea vechii capitale cu tot cu aspectele ei pozitive, însă evocarea unor tablouri - deci desprinderi din context - cu distracții publice, meserii și obieciuri ieșite din uz (subliniindu-se ieșirea lor din uz) era posibilă. De altfel, aceasta a fost soluția adoptată de artiștii care au dorit să aducă un omagiu vechiului
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
lui de după eliberare este, și în alte privințe, mult deosebită de cea anterioară. În primul rând, este mai meditativă, uneori contemplativă, mai migălos lucrată, pe când în primele volume era mai dură, mai nefiltrată. Poezia s-a revărsat din plin în evocarea în proză "Barbu Lăutarul", concepută ca scenariu de cinematograf, dar având configurație de lucrare de sine stătătoare. Publicistica poetului e însă constituită după canoanele articolelor de ziar, amintind prea puțin de poet; proza sa este de un puternic realism, înscriindu
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
Publicistica poetului e însă constituită după canoanele articolelor de ziar, amintind prea puțin de poet; proza sa este de un puternic realism, înscriindu-se cu primul volum "Așa am învățat carte" în descendența unor modele majore cum este Creangă în evocarea satului sau Anton Bacalbașa și G. Brăescu în reconstituirea mediului cazon.
Dumitru Corbea () [Corola-website/Science/317518_a_318847]
-
a însemnat o viață mai sigură, ci una amenințată, agonică. "Amur" este o carte tristă, dar cu multe frumuseți literare. Poveste a unor destine nefericite și compendiu de istorie tragică, ea e o "summa" ca informație și ca procedee de evocare. Sunt, în paginile ei, lucruri care uimesc, terifice, și lucruri care farmecă, "poetice" - precum unele parabole, etimologii și curiozități: geografice, entomologice, anatomice. Doamna Elisabeta Isanos a valorificat aci un material imens: pe lângă discuțiile cu victimele, a pioșat pe aproape tot
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
literar. Romanul "Nicoară Potcoavă" a fost publicat în volum în anul 1952, fiind editat de Editura Tineretului din București. Scriitorul renunță la stilul romantic, aducând o viziune critică asupra istoriei și introducând relatări mai ample ca în "Hanu-Ancuței", în care evocarea Bătăliei de la lacul Cahul (1574) se face de către drumeții de la hanul lui Gorașcu Haramin într-un mod similar celebrelor taifasuri de la Hanul Ancuței. De asemenea, sunt introduse personaje pitorești ca înțelepta prezviteră Olimbiada, model al „vindecătorului popular” din literatura românească
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
de gramatică, se jălesc ca psalții pe glasurile canonice”. O expresie a obiceiurilor străvechi este adresarea politicoasă între prieteni și chiar și între membrii aceleiași familii. Autorul este atent aici la „viersul vorbirii”. Romanul începe și se încheie asemănător cu evocări istorice realizate la hanul lui Gorașcu Haramin, un precursor al Hanului Ancuței. Dacă primul capitol prezintă legenda domniei lui Ion-Vodă cel Viteaz, "„un leu la miazănoaptea Împărăției”", ultimul capitol încheie povestea lui Nicoară, sugerând ideea filozofică a trecerii inexorabile a
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
Stanciu au reușit să surprindă în imagini tensiunea și riscurile călătoriei prin România a trenului, contribuind în mare măsură la realizarea unor secvențe de efect. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Evocare romanțată a itinerarului tezaurului polon trecut pe teritoriul României, împotriva voinței serviciilor secrete ale Germaniei naziste. Personajele principale sunt introduse, în scenă, pe rând, o dată cu biografiile lor: maiorul Bobruk, care supraveghează convoiul, însărcinatul cu afaceri polon, directorul băncii, secretara, ca
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
cu Petre Andrei la elaborarea "Manualului de sociologie" (1938). Între anii 1975 și 1985 și-a redactat memoriile privitoare la evenimentele petrecute în Basarabia anilor 1917-1918, care au culminat cu Unirea acestei provincii românești cu Țara. O parte din aceste evocări au văzut lumina tiparului prin volumul "Basarabia pe drumul unirii" (1995). I-au rămas în manuscris numeroase lucrări științifice. Vasile Harea s-a stins din viață la 30 ianuarie 1987. A fost înmormântat la cimitirul „Sf. Vasile” din Iași.
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
de cei doi, Panet a purtat o corespondență în acei ani cu Albert Einstein, vizitându-l chiar la Berlin în 1932. Panet a fost un inginer chimist, cu preocupări teoretice. În articolul ""Albert Einstein - "", publicat de Valter Roman în volumul ""Evocări"" (Ed. Eminescu, București, 1980), se arată că "„Francisc Panet a avut o înclinare deosebită pentru cercetarea științifică, pentru știința fundamentală. Își petrecea multe ore, peste programul obligatoriu, în laboratoarele bine dotate ale Politehnicii din Brno, precum și multe nopți, cu studierea
Francisc Panet () [Corola-website/Science/319145_a_320474]
-
hărtănirea, nenorocul și metehnele ei fără leac. La 80 de ani, cât va împlini în octombrie, Niculae Gheran parcă și-a amintit că a debutat în 1955, în «Tânărul scriitor», cu o schiță umoristică, și a început o suită de evocări ale vieții bucureștene din interbelic până azi, așezate sub titlul hâtru și autopersiflant «Arta de a fi păgubaș». Primul volum - «Târgul Moșilor» - a apărut recent în Biblioteca Bucureștilor. Titlul volumului doi ne face cu (de)ochiul încă de-acum: «Oameni
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
cu poezii în revista Ateneu în decembrie 1964 și a continuat să publice sporadic versuri și proze scurte. Nu a publicat niciodată articole în presa comunistă. Ion Lazu a publicat în presa literară a ultimelor două decenii: cronici, interviuri, eseuri, evocări (Mircea Ciobanu, D. Alexandru, Cezar Baltag, G. Țărnea, Gabriela Negreanu, Dragoș Vrânceanu, Cornel Regman, Constanța Buzea etc), pagini de memorialistică. În ultimii 2-3 ani, pe blogul său a postat la rubrica "Scriitorul zilei" un număr de cca 500 prezentări ale
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
Această poveste a unei familii de refugiați din Basarabia, odată cu întoarcerea frontului și așezarea ei în apropiere de Slatina, are un dramatism cum în puține cazuri am văzut; o scriitură de asemenea extraordinară, îmbinând timpurile narative magistral, prezentul și imperfectul evocării, aș spune teribil, încât pe alocuri mi-a indus un soi de atitudine tragică, prin aceea că omul victimă a istoriei devine un învingător. (...) Această poveste a unor învingători - care își pierd averea, își pierd copiii, care se strămută mereu
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
Participă la Expoziția anuală de grafică București. Participă la toate expozițiile interregionale de pictură din Iași. Expoziție personală de pictură la Centro Australiano Qantas din Roma. Expoziție personală la Galeriile de artă, Iași. Participă la Festivalul de artă " Voronețiana ", Suceava. Evocare " Ștefan Dimitrescu " în cadrul Serii muzeale omagiale organizată la Muzeul de Artă din Iași. Expoziție personală la Saint Germain en Laye - Franța. Expoziție în Sala " Coandă ".
Călin Alupi () [Corola-website/Science/315010_a_316339]
-
semnificative ale practicii judecătorești, aprofundarea unor instituții procedurale, etc) a executorilor judecătorești; - Organizarea de conferințe de stagiu, periodice, pentru executorii judecătorești stagiari, constând în prezentarea modificărilor legislative, dezbaterea de spețe relevante, expunerea unor probleme profesionale apărute în activitatea cotidiană precum și evocarea doctrinei juridice reprezentative în domeniu; - Organizarea de simpozioane, conferințe, schimburi de experiență cu executorii judecătorești și omologii acestora din alte țări, cu participarea unor personalități științifice române și străine; - Elaborarea de propuneri legislative pentru îmbunătățirea cadrului normativ de exercitare a
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești () [Corola-website/Science/315116_a_316445]
-
mers în direcția definitivării principiilor și procedurilor de cercetare ale metodei comparativ-istorice. Studiul acesta, care a constituit lecția de deschidere a cursului de slavistică la Facultatea de Litere a Universității din Cernăuți în ziua de 18 ianuarie 1927, începe cu evocarea înaintașului său de la Catedra de slavistică, profesorul Emil Kałużniacki, trecut la cele veșnice în 1914. Grigore Nandriș subliniază faptul că înaintașul său a fost format de Miklosich, de unde și interesul său pentru poporul român: documentele publicate de Kałużniacki au fost
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
vecinii acestuia, pictorul William Sidney Mount, a creat primul portret de tip memorial (incomplet, sub formă de schiță). Fotografiile post-mortem nu erau un procedeu nou, însă dagherotipia le permitea celor din clasele muncitoare să comande portrete memoriale, având ca scop evocarea amintirii celor dragi. "„Îmi doresc să am câte o amintire cu fiecare ființă din lume, dragă mie. Nu e vorba de a plăcea ceva ce e prețios în asemenea cazuri, ci doar asocierea și emoția de a te simți în
Fotografie post-mortem () [Corola-website/Science/318883_a_320212]
-
Après - midi d’un faun" de Stéphane Mallarmé. În general, poemul simfonic constă dintr-o singură parte și este lipsit de ajutorul cuvintelor. El caută, echivalentul sonor al ideii literare narative și descriptive, punând toate resursele orchestrei în slujba comentariului, evocării, ilustrării, meditației sau a descrierii. Alte exemple de poeme simfonice celebre sunt "Finlandia" de Jean Sibelius, "O noapte pe muntele pleșuv" de Modest Petrovici Musorgski, "Penthesilea" de Hugo Wolf, "Ucenicul vrăjitor" de Paul Dukas, "Vltava" de Bedřich Smetana, "Don Juan
Poem simfonic () [Corola-website/Science/321104_a_322433]
-
Cultură Românească „Mihai Eminescu”, Vasile Bîcu și cercetătorul Petru Grior). De asemenea, a luat parte și Carmen Racovitza, soția lui Alexandru Racovitza, strănepotul lui Iancu Flondor. După sfințirea monumentului de către preotul Nicolae Vârtea, parohul Catedralei Ortodoxe din Rădăuți, a urmat evocarea personalității lui Iancu Flondor de către avocatul Emil Ianuș, lector dr. Vlad Gafița de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și cercetătorul Petru Grior din Cernăuți. În continuare, la ora 11:30, la Casa de Cultură din Rădăuți a avut loc
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
a predat aceleași cursuri studenților de la Universitatea "“Mihai Viteazul”" și de la filiala din Ploiești a Universității "“George Barițiu”" din orașul Brașov. Simultan cu munca didactică a desfășurat și încă mai desfășoară o rodnică activitate de cercetare științifică: a publicat articole, evocări și studii de istorie și pe teme ale științei politice în reviste de specialitate și de cultură, precum "“Dosarele Istoriei”" și "“Axioma”"; de asemenea a întocmit manuale universitare și a editat lucrări monografice, unele dedicate vieții și operei lui "Nicolae
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
466 pagini, 1025 documente din arhive și presă). 15. "Comentarii pe teme de istorie economică - epoca modernă: 1821-1918", culegere de studii și articole, Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, 2000 (148 pagini). 16. "Nicolae Iorga in memoriam - 130 de la naștere", culegere de evocări, Ploiești, Editura “Noel Computers” și Biblioteca “Nicolae Iorga”, 2001 (coautor, 296 pagini). 17. "Nicolae Iorga in memoriam. 1871-2001", tabel cronologic adnotat, Ploiești, Editura “Prahova”, 2001 (224 pagini cu date legate de Prahova). 18. "Să nu uităm odiseea Transilvaniei și Tratatul
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]