14,680 matches
-
Rutherford (lucrând cu Geiger și Marsden, doi asociați mai tineri) a descoperit că unele din particulele α erau puternic deviate când loveau folia de aur, iar altele, chiar respinse. Rutherford simțea că este la mijloc ceva foarte important, a repetat experimentul de multe ori, numărând cu grijă particulele împrăștiate în fiecare direcție. Apoi printr-o demonstrație matematică dificilă, dar pe deplin convingătoare, el a arătat că există o singură explicație a rezultatelor experimentale, un atom de aur constă aproape în întregime
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
enigmă absolut stupefianta, așa-numita „problemă a radiației corpului negru” care avea să conducă în cele din urmă la dezvoltarea mecanicii cuantice abia peste 40 de ani. Profesor influent, Kirchhoff „s-a luptat pentru claritate și rigoare în efectuarea unui experiment”, scrie Léon Rosenfeld, „de o manieră directă și deschisă și recurgând la idei simple”. Gustav Robert Kirchhoff s-a nascut pe 12 martie 1824 la Königsberg, pe vremea aceea în Prusia, astăzi Kaliningrad, în Rusia. Fiu al unui avocat și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
filosofului francez Pierre Gassendi (1592-1655) care a dezvoltat o teorie atomista în maniera lui Democrit, adăugându-i o perspectivă armonica a elementelor care alcătuiesc lumea. La rândul său, Gassendi l-a influențat pe fizicianul și chimistul englez Robert Boyle (1627-1691). Experimentele lui Boyle asupra proprietăților gazelor au sugerat că acestea sunt formate din particule mici având mult spațiu între ele; mai tarziu, matematicianul elvețian Daniel Bernoulli (1700-1782) a făcut calcule care îl susțineau pe Boyle. În lucrarea “Chimistul sceptic” (1661) Robert
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de daltonism, de care a suferit el însuși. Cand New College s-a mutat la York, el a devenit un „profesor de stat și explice particular de matematică și chimie”. Interesul lui Dalton pentru meteorologie l-a determinat să efectueze experimente pentru a analiza proprietățile diferitelor gaze și felul în care se dizolvau în lichide. Într-o, lucrare despre absortia gazelor (1803) el se întreba de ce apă nu dizolva aceleași cantități din diferite gaze: „Sunt aproape convins că situația depinde de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a devenit un adevărat eveniment mediatic și faima lui 56 Einstein s-a răspândit în întreaga lume. Teoria relativități generalizate se diferențiază în multe privințe de toate celelalte teorii științifice. În primul rând, teoria lui Einstein nu este rezultatul unor experimente minuțioase, fiind elaborată mai degrabă din considerente de simetrie și de eleganță matematică, pe baze raționaliste, așa cum au încercat să procedeze filozofii greci și învățații medievali. Teoria lui Einstein a reușit până acum să supraviețuiască testului crucial al experimentului. În
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
unor experimente minuțioase, fiind elaborată mai degrabă din considerente de simetrie și de eleganță matematică, pe baze raționaliste, așa cum au încercat să procedeze filozofii greci și învățații medievali. Teoria lui Einstein a reușit până acum să supraviețuiască testului crucial al experimentului. În general, Teoria relativității generalizate este recunoscută ca fiind cea mai frumoasă, cea mai elegantă, mai puternică și mai satisfăcătoare din punct de vedere intelectual dintre toate teoriile științifice. Teoria relativității a revoluționat gândirea științifică prin negarea existenței unui timp
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în cazul situării ecranului într-o cameră învecinată, fără lumină și cu ușa închisă. La acea vreme era cunoscută fluorescenta platino-cianurii de bariu determinată de radiațiile catodice, ceea ce explică prezenta acestei substanțe în laboratorul lui Roentgen. Reproducând de nenumărate ori experimentul, Roentgen și-a dat seama că a descoperit o radiație necunoscută, misterioasă pe care a numit-o radiație X. Lunile noiembrie și decembrie ale anului 1895 au reprezentat pentru Roentgen o perioadă de muncă intensă, reluând mereu, mereu experințele lui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cu banii proprii. Apoi a continuat să lucreze pentru Laboratorul Mărie Curie și pentru Observatoarele din Meudon și Paris, până în 1930. În această perioadă a demonstrat că plumbul, supus mai multe secole radiațiilor solare, a devenit radioactiv. A folosit la experiment bucăți din acoperișul Observatorului Astronomic parizian, vechi de 300 de ani. Rezultatele au fost publicate în revista „Comptes Rendus des Séances de l’Académie des Sciences de Paris”. Revenind în țară, la Universitatea din București, Ștefania Mărăcineanu s-a ocupat
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
radioactive, și să stabilească legătură între cutremure și precipitații. În 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume în Bărăgan, continuând cercetările în Algeria, cu sprijinul guvernului francez. Din păcate, s-a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial și experimentele au fost sistate. Tot ea a semnalat pentru prima dată că în ajunul producerii unui cutremur crește radioactivitatea în zona epicentrului . A publicat lucrări valoroase privitoare la legătură dintre cutremure și precipitații și a fost cea dinții care a semnalat
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
reîntoarse la Stockholm. Ajuns în orașul său natal, Alfred continuă cercetările prin care incearca sa foloseasca nitroglicerina că exploziv. Cercetările sale vor avea însă urmări tragice, determinând, în 1864, moartea fratelui său Emil. Autoritățile se văd nevoite să-i interzică experimentele în interiorul orașului. Alfred Nobel se mută pe un vas ancorat în Lacul Mälaren. În curând avea să descopere că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarț se formează o pastă care putea fi modelata în diferite forme și dimensiuni. În 1867 își
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Thomson, Regatul Unit, „Că apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze”. 1907 Albert Abraham Michelson, Statele Unite ale Americii, „Pentru instrumentele sale de precizie optică și investigațiile spectroscopice și metrologice efectuate cu ajutorul acestora”, (Experimentul Michelson-Morley). 1908 Gabriel Lippmann, Franța, „Pentru metodă să de reproducere fotografică a culorilor pe baza fenomenului de interferență”. 1909 Guglielmo Marconi, Italia, Karl Ferdinand Braun, Imperiul German, „Că apreciere pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir”. 1910 Johannes Diderik
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Kao, China, „Pentru mari realizări în domeniul transmisiei luminii prin fibre pentru comunicații optice”. Willard Boyle și George E. Smith, SUA, „Pentru inventarea unui circuit semiconductor pentru achiziția de imagine - senzorul CCD”. 2010 - Andre Geim, Olanda, Konstantin Novosiolov, Rusia, „Pentru experimente revoluționare privind materialul bidimensional grafen”. Bibliografie: 1) Boiu Alexandru “Celebrități ale științei. Premiul Nobel și laureații săi”, Editura Litera, București,1982, 87 2) Chiorcea Nicolae - “Fizicienii laureați ai Premiului Nobel”, Editura Teora, București, 1998, 3) Internet: http://ro.wikipedia.org
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Jupuita, care a cunoscut o receptare critică entuziastă. Ca și Orbitor al lui Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care transpar toate trucurile curentului: de la babilonia narației la pitorescul scientist, de la livrescul debordant la experimentul lingvistic, de la deconstrucția toposurilor epice la resemantizarea locurilor comune sau de la omniprezentul kitsch la revrăjirea lumii. Spre deosebire de Cărtărescu, O. mizează mai puțin pe arsenalul mitico-simbolic, cât pe resursele textualismului și pe virtualitățile satiriconului. Cu o structură polifonică și mozaicată, Coaja
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
exprimate în comentarii nutrite mai întâi de un naiv entuziasm față de regimul fascist și mișcarea legionară, apoi de adânca durere cauzată de ciuntirea din 1940 a Ardealului. P. debutează editorial în 1939, cu Gânduri de totdeauna, plachetă ce trădează încordarea experimentului, formele lirice oscilând între confesiune, dialog și epica de inspirație legendară. Tema iubirii „dincolo de fire” și inserțiile mitologice, deși absorbite de ingenioase colaje imagistice (în descendența lui D. Bolintineanu), sunt minate frecvent de expresia stângace, de versificația imperfectă și de
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
seriozitate. Emoția, componentă a comunicării „la arlechin”, este mereu supusă unei lucidități ce contează deopotrivă pe fermitate și franchețe. Receptiv, cu o anume circumspecție la nou, cronicarul salută abordarea îndrăzneață a unor piese clasice, dar, polemizând virtual cu „superesteții”, respinge experimentele aiurea, „năzdrăvăniile”, „ereziile” născătoare de „avortoni scenici”. Nu se împacă defel cu „săriturile peste cal” ale „mimetismului fals novator”, în care extravaganțele celor ce „se dau în priveliște” conțin riscul denaturării, ca și, în forme ilar-novice, pe acela al prăvălirii
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a face ca publicația să apară regulat până în 1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești. Sadismul adevărului (1936) adună texte despre orientarea suprarealistă, văzută ca un soi de
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
bine dozate în punctele esențiale), chestionarea conștiinței și, din când în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta predilectă a testărilor narative. Dincolo de modulațiile survenite
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
Doi tineri sunt aduși de poliție să filmeze reconstituirea unui incident pe care îl provocaseră, la beție, într-un mic local. Scopul acțiunii - un film educativ. „Interpretarea” împrejurărilor tulbură însă profund echilibrul celor doi care, umiliți, devin victimele unui bizar experiment psihologic. Evaluarea lui sub aspect moral rămâne subiacentă textului propriu-zis. Reconstituirea este, cu toate acestea, una dintre paginile cele mai dure despre mentalitățile autoritare din sistemul comunist. Prozator realist, cu aptitudini evidente de reporter, P. frazează simplu și elocvent, „aude
PATRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288714_a_290043]
-
lumină și umbră o inscripție peste noapte./ v. înnopteanu înaintează printre heraldice șoapte.” Este un univers în care s-ar simți la largul lor umbrele lui William Blake și Christian Morgenstern, englezii și-ar recunoaște structura de sonet îngropată sub experimentul ingambamentului și poate chiar tipul de umor pince-sans-rire, totul însă combinat într-o atât de personală viziune, încât ingredientele își pierd aromele individuale spre a se topi într-un tot ce propune un „este ce nu există”. Motivele fundamentale ale
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]
-
surprinde originile înseși ale poeziei și ale actului creator. „Am voit - declară poetul - să creez o echivalență verbală a unui proces mintal: posesiunea conștiinței, «prezența», stare destul de rară, mai rară decât s-ar crede, unica manifestare posibilă a Grației.” Dincolo de experimentul literar, impresionant prin aplicație și dimensiuni, poemele poartă pecetea motivelor lirice obsesive, dintre care acela al morții transpare ca într-un filigran în imaginile vaporoase ale figurilor grațioase de gimnastică: „Sala de gimnastică ne-așteaptă/ Vom păși pe vârfuri doar
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
ale indivizilor autonomi și reflexivi. În al treilea rând, invocăm acea raționalitate comună a actorilor individuali reflexivi care este concretizată de premisele, cristalizările și modelele culturale ale vieții, adică de acele enunțuri, norme sau reguli derivate din și aplicate în experimentele trăite ale vieții. Cele trei raționalități se află în prezent în competiție unele cu altele în elaborarea politicilor, în aplicarea și evaluarea lor. Raționalitatea structurală este considerată de mulți singura raționalitate tehnico-științifică: pe cât ar fi de omniscientă și omnipotentă, pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
României” sau asociații de idei precum aceea că Blaga și Ceaușescu ar fi „fața și reversul aceleiași monede calpe”, concluzie absurdă care pleacă de la premisa unui cult al geniului în cultura română, care generează „delirul elitist al ființei”. Lucrarea, dincolo de experimentul unui discurs descătușat, „de-crispat” (H.R. Patapievici), se susține prin texte precum Găuri în hartă. Cartografii culturale central-est europene (Europa actuală ca „gol”, „vârsta de tinichea a Occidentului”, „sistemul colonial de evaziune-în-viziune”, europenismul ca iluzie în care românii se complac
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
criticii literare. Demersurile teoretice sunt dublate de alcătuirea câtorva antologii cu extrase semnificative din critica literară românească: Tradiție și inovație. Idei și atitudini literare (1975), Semnificațiile criticii contemporane. Perspective ideologice (1976), Aesthesis carpato-dunărean (1981), De la proletcultism la postmodernism, (2002). Un experiment aparte îl reprezintă lucrarea Introducere în opera lui Mihai Ralea (1997), realizată la capătul muncii de pregătire a volumelor IV-VII din ediția Scrieri. Dominanta preocupărilor lui M. a fost aproape în permanență critică literară, atât din punct de vedere istoric
MIHAILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288129_a_289458]
-
Textualism și autenticitate (1993), precum și sateliți ca antologia Avangarda literară românească. În Eseu despre textul poetic se acreditează ideea unei „promoții textualiste”, suprapuse în mare parte generației optzeciste, dar cuprinzând și autori din afara acestei generații, care scriu o „literatură a experimentului” și exaltă „conștiința de sine a Textului”. Printre textualiști, pentru care scrisul se reduce în mod esențial la o „aventură semiotică”, M. îi numără pe poeții Mircea Ivănescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Florin Iaru, Cristian Popescu, Aurel Pantea, pe prozatorii
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
Grigurcu, Poezie, II, 117-132; Dicț. esențial, 523-528; George Popescu, Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii, București, 2000; Manolescu, Lista, III, 359-363; Popa, Ist. lit., II, 577-578; Mircea Popa, Marin Mincu sau Farmecul nedisimulat al insurgenței, ALA, 2002, 626; Octavian Soviany, Experiment și angajare ontologică. Eseu despre opera lui Marin Mincu, București, 2002; Dicț. analitic, IV, 399-401, 558-559. M.S., R.D.
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]