12,214 matches
-
va Încânta mereu, care reușește să sugereze mai mult decât forma lui actuală a putut să spună. Μ Nivelul psihologic al unei personalități și chiar al unei colectivități se vede și din atitudinea față de limbaj. Să dăm, pentru aceasta, cuvântul filosofului Gabriel Liiceanu: „Cum se face că cei mai mulți oameni trăiesc fără «partea de sus» a limbii, acolo unde ființa fiecăruia dintre noi ajunge să rostească cântând, acolo unde spiritul nostru intră În unduire și poate să alunece, să plutească, să se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de bun-simț. Μ Faptul că specificul personalității se exprimă În acte mărunte, cotidiene, sau că poate fi dedus din acestea reprezintă astăzi o idee comună. O consemnăm totuși pentru frumusețea exemplului dat de Gabriel Liiceanu În legătură cu unul dintre marii noștri filosofi, Constantin Noica. Filosoful Își Întâmpină confratele, Într-una din zile, cu o cafea pregătită de el Însuși, dar când amândoi o degustă, C. Noica se arată neplăcut surprins, atât de culoarea, cât și de calitatea ei precară. Nedumerit, C. Noica
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Faptul că specificul personalității se exprimă În acte mărunte, cotidiene, sau că poate fi dedus din acestea reprezintă astăzi o idee comună. O consemnăm totuși pentru frumusețea exemplului dat de Gabriel Liiceanu În legătură cu unul dintre marii noștri filosofi, Constantin Noica. Filosoful Își Întâmpină confratele, Într-una din zile, cu o cafea pregătită de el Însuși, dar când amândoi o degustă, C. Noica se arată neplăcut surprins, atât de culoarea, cât și de calitatea ei precară. Nedumerit, C. Noica Întrebă: „Eu nu știu cum
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Noica Întrebă: „Eu nu știu cum vă iese vouă cafeaua neagră. Am fiert-o o jumătate de oră tot adăugând apă și nu s-a colorat deloc. În schimb, am recuperat boabele”. La observația dlui Liiceanu că trebuiau folosite boabe măcinate, reflexivitatea filosofului, gata să găsească Întotdeauna explicații verosimile, a ripostat: „Dar am crezut că apa fiartă e capabilă să extragă esența cafelei din boaba Însăși”. Μ Fiecare cu odiseea sufletului său: totul depinde de drumul pe care am considerat necesar să ne
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care asigură o creștere și Înălțare morală și spirituală a omului. Μ Ce se Întâmplă când gândirea Încearcă să depășească bariera rațiunii, să iasă din condiția obișnuită a „raționalismului cartezian”, lucid și prudent? Ea intră atunci În regatul a ceea ce filosofii numesc „cunoaștere contemplativă” sau „intuiție intelectuală”. Aceste ipostaze spirituale sunt Însă greu de definit, deoarece ele presupun „asceză mentală”, „suprimarea operațiilor mentalului”: În astfel de stări, care sunt cultivate de yoghini, gândirea poate ajunge, potrivit filosofiilor indiene, până la starea de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a ameliora condiția oamenilor aflați în suferință, dovezi concludente fiindu-ne furnizate mai ales dinspre domeniile medicale, în prezent fiecare spital deținând angajați ai celor două categorii profesionale. Nu lipsesc însă atitudinile de opoziție, unii autori promovând idei exclusiviste. Unii filosofi s-au afirmat ca oponenți ai ideilor bisericii. Voltaire îndemnase incendiar la zdrobirea infamiei, adică a bisericii, iar Diderot nota: „Sire, dacă vreți să aveți preoți, atunci nu vă trebuie filosofi, iar dacă vreți să aveți filosofi, nu vă trebuie
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atitudinile de opoziție, unii autori promovând idei exclusiviste. Unii filosofi s-au afirmat ca oponenți ai ideilor bisericii. Voltaire îndemnase incendiar la zdrobirea infamiei, adică a bisericii, iar Diderot nota: „Sire, dacă vreți să aveți preoți, atunci nu vă trebuie filosofi, iar dacă vreți să aveți filosofi, nu vă trebuie preoți...” (Vlăduțescu, 1974, p. 11). În prezent, mai sunt promovate opinii asemănătoare. Pentru D.A. Lichi, lucrurile sunt clare: „...credincioșii vor continua să-l considere pe pastor drept sursa primară de ajutor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
idei exclusiviste. Unii filosofi s-au afirmat ca oponenți ai ideilor bisericii. Voltaire îndemnase incendiar la zdrobirea infamiei, adică a bisericii, iar Diderot nota: „Sire, dacă vreți să aveți preoți, atunci nu vă trebuie filosofi, iar dacă vreți să aveți filosofi, nu vă trebuie preoți...” (Vlăduțescu, 1974, p. 11). În prezent, mai sunt promovate opinii asemănătoare. Pentru D.A. Lichi, lucrurile sunt clare: „...credincioșii vor continua să-l considere pe pastor drept sursa primară de ajutor atunci când se vor confrunta cu probleme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Anul revoluționar 1989 și Europa Centrală, semnează articole interesante Michael Radu, Vladimir Tismăneanu și Dorin Tudoran. Virgil Nemoianu se ocupă de Clasicii normalității, Dan Pavel asociază revoluției conceptul de kitsch, Dorin Tudoran analizează, sub titlul Eroarea lui Cioran, rațiunile opțiunii filosofului român pentru personalitatea lui Ion Iliescu. La rubrica „România: ieri, azi, mâine”, Vladimir Tismăneanu își intitulează un articol Frici, fobii, frustrări, Stelian Tănase e interesat de fenomenul violenței în societatea civilă românească, iar Ioan Petru Culianu pune un semn de
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
și Minunile sfântului și marelui mucinic Gheorghie, toate rămase în manuscris. Având un orizont cultural mai larg, el a simțit nevoia extinderii și spre culegerile de maxime și învățături morale laice - Apoftegmata („viiața și orânduiala, vorbele și așăzământul a mulți filosofi vechi”), Ithica ieropolitica („sau filosofiia învățătoarea de firea, cu simvolii și cu închipuiri aleasă”), Învățătură dulce sau Livada înflorită -, ajungând chiar la Esopia, pe care a tradus-o din greacă. Tălmăcirile sale nu au fost tipărite, unele s-au pierdut
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
sunt genul de competențe pe care este greu să le transmiți cuiva ca pe niște discipline rigide. Natura În mod necesar experimentală și implicită a mētis-ului pare să joace un rol central. Un simplu experiment de Învățare implicită desfășurat de filosoful Charles Peirce ne poate ajuta să explicăm Întrucâtva acest proces. Peirce i-a rugat pe subiecți să ridice două obiecte și să spună care este mai greu. La Început, aceștia sesizau greu diferența, Însă, după ce au exersat perioade mai lungi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și impulsului - Într-o sferă a tehne-ului sau a epistemei. Platon considera iubirea pământeană un obiect al poftelor inferioare și spera să o curețe de aceste instincte primitive, pentru ca ea să semene mai bine cu căutarea pură a adevărului de către filosof. Superioritatea rațiunii pure, mai ales În logica științifică și În matematică, consta În faptul că era „eliberată de suferință, cât se poate de stabilă și Îndreptată către adevăr”. Obiectele ei „sunt veșnic ceea ce sunt, indiferent de ce fac sau spun ființele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eliberată de pofte. Ariile activității umane cele mai puțin influențate de hazard, intuiție, context, dorință și experiență personală - și, deci, independente de mētis - au ajuns astfel să fie percepute ca cele mai nobile Îndeletniciri ale omului. Ele fac obiectul muncii filosofului. Ne putem da seama de ce, conform acestor criterii, geometria euclidiană, matematica, unele forme auto-suficiente de filosofie analitică și, probabil, muzica sunt considerare a fi printre cele mai pure activități. Spre deosebire de științele naturale și de experimentele concrete, aceste discipline există ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi obținute doar atunci când obiectivele urmărite sunt simple, clar definite și, prin urmare, măsurabile. După cum recunoștea Aristotel, problema este că anumite alegeri făcute În practică nu pot fi, „nici măcar principial, redate adecvat și complet de un sistem de reguli universale”. Filosoful grec spunea că navigația și medicina sunt acele două activități În care Înțelepciunea practică, dobândită după o Îndelungată experiență, este indispensabilă obținerii de performanțe superioare. Este vorba de activități ce necesită mētis, precum și promptitudine, improvizare și iscusite aproximări succesive. Dacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ajung foarte aproape de realizarea visurilor imposibile de ignorare sau de suprimare a mētis-ului și a variației locale, ele nu fac decât să Își semneze condamnarea la eșec. Pretențiile universaliste par inerente modului de susținere a cunoașterii raționaliste. Deși nu sunt filosof al cunoașterii, se pare că nu există nici o ușă În edificiul epistemic pe care mētis-ul sau cunoașterea practică să poată intra cu drepturi depline. Imperialismul său este problema. După cum scria Pascal, marele eșec al raționalismului nu este „recunoașterea cunoașterii tehnice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
America, Patru orașe din Ardeal), Tudor Vianu (Al. Vlahuță, Expresionismul, o estetică nouă, Hermann Keyserling), Charles Drouhet, Ramiro Ortiz, Em. Bucuța, Alice Voinescu, Marcu Beza (Poeți englezi de astăzi, Shelley), Șt. Zeletin (Intelectualii români și proletariatul, Despre ideal, Filosofie și filosofi, Renașterea națională și oamenii ei reprezentativi), Octav Onicescu (Romantismul industrial, Italia zilelor noastre), F. Aderca (Henri Barbusse, O eroare: C. Dobrogeanu-Gherea, Rodin: un dramaturg al marmurei), D. Drăghicescu (Misticismul vremurilor noi), Mircea Florian (Răsturnarea tuturor valorilor, Misterul și viața noastră
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
fără temei, despre lecturile din Dante și din René Guénon ca sursă a acestei proze dense; și nu încape îndoială că filosofia celui care publica în 1946 Aperçus sur l’initiation a avut un ecou puternic în gândirea lui H. Filosoful francez opunea aspectului exoteric al marilor religii istorice o tradiție unică originară - conștiința ezoterică. Citite în această perspectivă, romanele din trilogia exilului nu acceptă comparația, uneori ispititoare, cu doctrina existențialistă: viziunea romancierului român e aceea a unui exilat prin acțiunea
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
Ion Heliade-Rădulescu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Vasile Conta, C. Dobrogeanu-Gherea până la G. Ibrăileanu, Ștefan Zeletin, C. Rădulescu-Motru, Tudor Vianu, Nae Ionescu, Emil Cioran, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Constantin Noica. Expunerea istorică, sumară și „punctiformă”, privește modul în care filosofia și filosoful s-au raportat, în cultura noastră, la activitatea literară și la identitatea de literat și măsura în care izbutesc să ajungă la o unitate contradictorie. „Înrădăcinarea teoretică” în ambele domenii a autorului însuși adaugă, din nou, plusul de dramatism și
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
ÎNTREBĂRILE LUI PANAIOT FILOSOFUL, text polemic anticatolic de nivel popular, cuprinzând numeroase motive specifice cărților populare, între altele și o legendă a fenixului, care prezintă unele puncte comune cu poemul De ave phoenice al lui Lactanțiu. Nu se poate preciza când a fost redactată
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
Iazimir al unuia dintre personaje) stârnesc mânia călugărilor din Bizanț, care îi primesc cu ostilitate pe oaspeții „pișpeci”, „pipistași”, și îi provoacă la un duel al întrebărilor și răspunsurilor, menit să dovedească ignoranța absolută a occidentalilor. Răspunsurile corecte dezvăluite de „filosoful” Panaiot cuprind de fapt o prezentare simplificată și denaturată a sistemului cosmologic așa cum este prezentat de Gregorios Palamas în 150 de capete despre cunoștința naturală, despre cunoașterea lui Dumnezeu, despre viața morală și despre făpturi. La acestea se adaugă imagini
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
a elaborat și un Dicționar româno-germano-francezo-latin, netipărit, dar folosit de redactorii Lexiconului de la Buda (1825). Preocupările sale istorice au fost concretizate în două scrieri, Scurtă istorie a românilor din Dachia (pe linia Școlii Ardelene) și Descrierea celor mai faimoși împărați, filosofi și bărbați ai Antichităței, care nu s-au păstrat. SCRIERI: Observații de limba rumănească, Buda, 1799; republ. fragm. în Școala Ardeleană, I, îngr. Florea Fugariu, introd. Romul Munteanu, București, 1970, 235-245. Repere bibliografice: Șt. Pop, Primii gramatici români bănățeni, FDZ
IORGOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287607_a_288936]
-
ale unui spirit idealist și exaltat care, după ce a înfruntat represiunea brutală a autorităților comuniste în zilele lui decembrie ’89 la Timișoara, s-a regăsit „singur între români”, România pierdută (1995) reia tradiția eseistică interbelică a grupului de scriitori și filosofi de la revista „Criterion” printr-o constatare a cărei amărăciune lasă în urmă până și cele mai dureroase afirmații ale lui Emil Cioran: România nu se mai poate „schimba la față”, nu se mai poate salva, pentru că este deja pierdută, naufragiată
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
și simplu, vom sfârși prin a avea din ce in ce mai multe date, si seturi mai cuprinz)toare de corelații. Datele niciodat) nu vorbesc prin ele însele. Observația și experiența nu conduc niciodat) în mod direct c)tre cunoașterea cauzelor. Așa cum spunea odat) filosoful pragmatist C. S. Peirce, ,,experiența direct) nu este nici cert), nici incert), întrucât nu afirm) nimic - ea pur și simplu este. Nu implic) eroarea, întrucât nu furnizeaz) dovezi în afara propriei sale evidente. Din același motiv, nu ofer) nici o certitudine” (citat
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Vardalah, protosinghelul preda limba greacă în perioada de după 1821 în Muntenia, în familiile unor boieri români. El gândea și scria curent în greacă, de la însemnări la jalbe adresate stăpânirii. În 1826 traducea scrierea lui Vasile Macedoneanul către fiul său, Leon Filosoful, pe care o folosea la orele de greacă. Un manuscris al său cuprindea o introducere la o Gramatică elinească, cu text bilingv, româno-grec, iar din Darvari traduce Hristoitia, volumul I (text bilingv), după un intermediar, Vizantios, cu cinci ani înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ouverture de la classe de poésie grecque au Collège de St. Sava, Bucarest, Imprimerie de Fr. Walbaum, 1840. • Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 83-84; idem, Intelectualii români..., p. 56. Cursul lui Papadopol era bine structurat: începea cu prozatorii, continua apoi cu filosofii și istoricii greci, terminând cu o introducere în metrică și dialectele grecești. Educația de tip tradițional este treptat înlocuită cu instrucția școlară, care are ca punct terminus obținerea unei diplome („atestat“, cum apare în textele vremii), ca mărturie a posesiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]