5,324 matches
-
că lângă acestea își găsesc securitatea afectivă de care au nevoie. Copilul cu cerințe educaționale speciale la care trebuințele (mai ales cele de securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute în mod constant va resimți în permanență stări de frustrare afectivă, concretizate în stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice în situațiile de frustrare afectivă generează în timp conduite și efecte de tipul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice în situațiile de frustrare afectivă generează în timp conduite și efecte de tipul: complexele de inferioritate copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice în situațiile de frustrare afectivă generează în timp conduite și efecte de tipul: complexele de inferioritate copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie, ci și față de alți copii din școală, care au o situație mai bună ca a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nu poate anticipa corect ce se întâmplă în anumite momente, conjuncturi, pe care le percepe ca fiind generatoare de necazuri, neplăceri și pericole). Anxietățile întâlnite la copilul cu dizabilități sunt, cel mai frecvent, mai puțin intense, fiind doar stări reactive; frustrarea familială concretizată adesea în atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului cu cerințe educaționale speciale se remarcă prin anumite carențe sau conduite nepotrivite, care, neînlăturate la timp, pot determina regresii comportamentale, respectiv dificultăți de structurare și organizare a personalității. Printre particularitățile negative ale conduitei copiilor, mai ales
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
vorbire). Adesea, elevul cu dispraxie pare că deține o mulțime de informații, dar nu le poate reține într-o ordine logică și care să aibă sens; în plus, exprimarea lor în scris nu corespunde abilităților verbale vizibile și poate genera frustrări și diminuarea stimei de sine, ce pot duce, la rândul lor, fie la un comportament pasiv, fie la unul hiperactiv. Elevii cu dispraxie pot părea imaturi din punct de vedere emoțional și adesea stângaci sau lipsiți de îndemânare în relațiile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, adică de resursele personale, de bogăția și calitatea “schemelor de adaptare!”; astfel unii elevi au un potențial mai maare de adaptare(de maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, de toleranță mai mare la frustrare), iar alții sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți. b) O discuție asupra factorilor externi în determinarea conduitelor de dezadaptare școlară este motivată de faptul constatat de atîtea ori că motivația pentru învățare, perseverența acesatuia
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
unității personalității morale asociată cu grija permanentă de a nu se observa acest lucru”. pară moral, să fie recunoscut de ceilalți ca fiind moral. Individul duplicitar își ascunde intențiile, convingerile, trăirile prin mimarea Ipocrizia are atât temeiuri subiective (interesul, teama, frustrarea etc.) cât și obiective. Problema duplicității merită o atenție specială? Ar merita atenția noastră și numai pentru simplul fapt că ipocrizia, în proporții îngrijorătoare, există. Ea este o problemă „spinoasă”: întrebările vor fi întotdeauna mai numeroase decât răspunsurile. Duplicitatea nu
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
parte de competența lor referitoare la recompensarea adecvată a prestatorilor de servicii. Relația dintre contribuții și recompense este strâns legată de aspectele motivaționale, deoarece lipsa corelației dintre cele două componente determină inechitatea care, conform teoriei motivaționale, generează la rândul ei frustrare. Conform teoriei echității elaborată de Stacy J. Adams 4, comportamentele actorilor sociali sunt influențate de evaluările pe care oamenii le fac asupra rezultatelor muncii lor. O recompensare echitabilă va genera satisfacția individului care se va raporta pozitiv față de sarcină; dimpotrivă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Universitatea "Transilvania" din Brașov. Cercetarea cantitativă a fost precedată de o cercetare calitativă. Unul dintre obiectivele cercetării calitative a vizat identificarea cauzelor/motivelor pentru care studenții comit acte de fraudă. Acțiunea de fraudă intelectuală putea să apară ca reacție la frustrare, tocmai pentru a reduce tensiunea și a restabili echitatea. În urma cercetării s-au identificat cauzele/factorii care pot determina și justifica comportamentul de fraudă, în accepțiunea studenților. S-a constatat că există două tipuri de factori /motive /cauze: unele determinate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
conformism și obediență. Localismul de orice tip apare astfel ca o formă de nesupunere, de articulare a unor valori concurente cu ale centrului. Totuși, negarea sau persiflarea localului ori intențiile de uniformizare vor alimenta întotdeauna complexe, sentimente de nedreptățire și frustrare. În construirea imaginii intelectualului din nordul Moldovei voi porni de la constatarea că pentru o bună parte din oamenii locului, triada Eminescu-Iorga-Enescu apare ca unul dintre cele mai puternice repere identitare. Dovadă o constituie și crearea în timp a unui ansamblu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
asta drăcească, dacă nu era copacul?3 Lăsând umorul la o parte, observatorii capitalei interbelice își manifestau adesea nemulțumirea față de imaginea orașului. Un articol semnat probabil de neiertătorul Camil Petrescu, la începutul anului 1924, în Săptămâna muncii intelectuale, dă glas frustrărilor: "E nesfârșit de urât orașul acesta. Priviți toate străzile pline de un fel de ciulama specială, priviți atâți trecători murdari până la ceafă de noroi, stropiți de automobile ca de stropitori, abia târându-și paltoanele și galoșii [...] De zece ori omul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cer ajutor Persoane cu stimă de sine scăzută: - sunt nemulțumite de persoana lor în general (fizic, intelectual, aptitudinal etc.) - evită responsabilitățile sau sarcinile noi - se simt lipsite de valoare - refuză să își asume consecințele faptelor lor - manifestă toleranța scăzută la frustrare manifestă rezistență scăzută la presiunile negative ale grupului - își exprimă într-o manieră neadecvată emoțiile sau și le neagă - consideră manifestarea emoțiilor o dovadă de slăbiciuneîi blamează pe ceilalți pentru nerealizările lormanifestă agresivitate Exercițiu Se cere elevilor să completeze în
Caleidoscop by Voica Filip () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93493]
-
acea speță, spune Cioran, de donchișotism local, de nostalgie a absolutului atins într-un spațiu limitat și incapabil să perceapă tragicul existenței umane, provincialul suferă în fond de o maladie a egocentrismului: hiper- valorificarea eului. De aici provin mai toate frustrările lui: ruperea oricărei legături cu viața, claustrarea în sine, iluzia unei superiorități sfidătoare și la care nici un muritor nu poate aspira, proiecția utopică a unei lumi situate deasupra realității. Dar Cioran ne previne asupra iluziei acestei iluzii: "Să nu se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
susține un discurs în memoria îngrozitorului eveniment"70. În Coatesville, însă, Chapman a întâlnit o lume plină de suspiciune în ce privește "rațiunea" din spatele actului comemorativ în care se angajase, publicând un anunț în ziarul local, lucru care a condus, desigur, la "frustrarea"71 pe care pastorul a resimțit-o atunci când a întâmpinat tot felul de obstacole, în încercarea de a găsi atât un loc, cât și un public pentru discursul său. Edwin Black încheie prezentarea lui Chapman spunând că "discursul acestuia a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
starea psihică din perspectiva căreia înțeleg că li s-au făcut nedreptăți suficiente (ei pun valoare pe pace, însă orice încercări - publice, private și secrete - de a negocia, cu umilință, pacea, au fost sortite eșecului), vor resimți, cu siguranță, și frustrarea, necesară ca și condiție de posibilitate a furiei, pentru a își îndrepta privirile, cu deplină convingere, înspre alte alternative decât cea a înaintării superflue pe un drum care nu duce nicăieri. Iată cum, explică Hill, Nixon îmbină armonios factorii logici
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
îndelung, la propriile responsabilități: "responsabilitatea sa de a alege calea corectă și de a conduce națiunea pe calea respectivă devine iresponsabilitatea cetățeanului individual"307. Criticul invită publicul său academic la identificarea cu "(sentimentul de - adăugirea mea) lipsă de putere și frustrare"308 care trebuie să fi animat opozanții președintelui și nu numai pe aceștia "în fața retoricii lui Nixon"309, care, în esență, spune tuturor americanilor că "nu pot face nimic"310 în privința unei chestiuni de asemenea anvergură, care le afectează cât
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
un proiect sortit eșecului, în Statele Unite, grație, mai degrabă, "conflictului dintre viciile"337 cetățenilor americani. Aceste vicii naționale par imposibil de unit într-un "front de prejudecăți"338 similar celui care a condiționat holocaustul și, adaugă Burke, ironic, "efectul acestei frustrări, dacă sau până când va fi depășită, vorbește, cum spune Biblia, "în numele" democrației"339. Hitler, pe de altă parte, a găsit un panaceum care a "făcut posibilă o astfel de unificare sinistră înlăuntrul propriei națiuni"340. Mai mult decât atât, consemnează
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
gust amar după cel de al Doilea Război Mondial, însă întreaga lume a avut de suferit de pe urma conflictului internațional: "defectele acumulate ale ordinii capitaliste și-au sporit accelerația, în mișcarea lor înspre confuzie"491. Astfel, au apărut tot felul de frustrări, constată Burke, în speță de partea celor care doresc să muncească și să câștige. La un moment dat, poate apărea vreun "deținător de monopol industrial sau financiar (care - adăugirea mea), iritat de vocile contradictorii din parlament, să dorească pacea provizorie
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
evreului, de fiecare dată când cineva ne-a "încolțit", ținând morțiș să aibe dreptate? Este acesta un motiv să devenim obiectul unui sentiment de ură? Sau poate că, dimpotrivă, ne putem identifica chiar cu autorul textului, de ce nu, resimțind aceeași frustrare? Întrebarea rămâne: vom genera, oare, acel sentiment de ură, cu care să vizăm persoana în cauză? Răspunsul fiecăruia dintre noi la aceste întrebări sunt indicatorul nostru al propriei ieșiri din "criza" menționată chiar adineauri. Pentru a echilibra cele două texte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de revoluțiile din 1989. Chiar dacă ne-am putea aștepta ca cei dezamăgiți să fie mai activi politic, să protesteze mai mult față de noul sistem, ipoteza autorului este că cei dezamăgiți vor participa mai puțin la asociații voluntare, că dezamăgirea și frustrarea vor fi asociate cu pasivitatea și retragerea din spațiul public. Comparația dintre cele două țări arată un nivel mult mai mare al dezamăgirii în Rusia decât în Germania de Est, deși efectele dezamăgirii pentru participare sunt similare, anume negative. Introducerea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
viață orientat tot mai mult spre câștig pare să fi dezvoltat în România un egoism generalizat, contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă o neîncredere în asociațiile voluntare și în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar putea însă ca
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
țări din zonă, s-ar putea să exprime mai curând nemulțumirea oamenilor față de condițiile socio-economice ale tranziției, consideră Uslaner. Protestul ar susține mai curând ipoteză "modelului legitimității": participarea convențională reprezintă un sprijin pentru sistemul politic, în timp ce protestul reprezintă sentimente de frustrare și nemulțumire. Faptul că protestatarii sunt mai puțin interesați de politică și mai nemulțumiți de funcționarea democrației este deja o constatare răspândită (Norris, 2003). Trebuie să vedem dacă în România nu cumva cei care protestează sunt cei mai nemulțumiți și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
acestuia (Coleman, 1988), dar ele sunt rareori măsurate în anchete. Surprinzător, cei care dispun de o rețea mai densă de relații utile susțin mai puțin democrația. Chiar dacă mărimea coeficientului beta nu este prea mare, corelația semnificativă ar putea exprima o frustrare legată de tranziție, o inadaptare la logica pieței, care înlocuiește în capitalism funcționarea rețelelor anterioare destrămării comunismului. Pentru că rețelele actuale sunt, de cele mai multe ori, transformarea celor din epoca comunistă, utilizarea lor preponderentă este probabil apanajul celor care foloseau și înainte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]