5,090 matches
-
specialiști, precum și de mișcarea monografiilor sociologice sătești (o prezentare excelentă a literaturii monografice a satelor românești se află în Ion Chelcea, 1934/1991; 2002). În al doilea rând sunt de menționat activitățile de reformare a vieții satelor românești, inaugurate de gânditori și politicieni pașoptiști precum N. Bălcescu, B. Catargiu, Ion Ionescu de la Brad și continuate de tradiția haretistă de ridicare a satelor prin bănci, școli, biblioteci, spitale, cooperative, obști de cumpărare și arendare a moșiilor de către țărani. D. Gusti a considerat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
real și fictiv, dintre vis și realitate. Astfel, el a înțeles să prezinte această problemă etern omenească sub formă literară. Căci să nu se închipuim că pentru vremurile noastre această problemă este exclusă. Predilecția pentru ficțiune se observă la mulți gânditori și mulți doctrinari politici actuali. În ceea ce privește acest raport între ideal și real s-a ajuns a se fixa astăzi trei metode posibile la care eu mai adaug una, ca a patra metodă posibilă de îmbinare a idealului cu realitatea. Acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o modalitate științifică de implementare a lor. Toți ajung să depindă, invariabil, fie de forță, fie de persuasiune, fie de o combinație a celor două ca să realizeze transformarea de la prezentul corupt la viitorul utopic. Științifici în ceea ce privește modelarea statelor lor ideale, gânditorii utopici abandonează știința atunci când apare problema aducerii la viață a utopiilor. Dacă ar fi rămas coerenți cu pretențile lor științifice, ar fi trebuit să se orienteze spre sociologie, să facă o investigare a proceselor și factorilor prezentului ce pot duce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre „eu” și „tu”, care presupun apropiere și interpătrundere reciprocă. Multe dintre sensurile eului interferează cu cele ale sinelui (selfă și acesta a avut o carieră filosofică, mai ales în înțelesul de conștiință de sine, distinctă de conștiința obiectelor exterioare. Gânditorii englezi au făcut aluzie la sine (selfă ca la cine ce exprimă subiectul cogitației lui Descartes. Hume nega substanțialitatea acestui self. Sensul psihologic al sinelui a fost deseori cel de agent proactiv și reflexiv, conștient. Sinele mai sugerează spontaneitate, intuiție
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
9.6. Strategiile inovaționale" „Orice societate modernă trăiește din inovație și din controlul creșterii și al schimbării.” (Daniel Bell) 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a rupt de doctrinele economice tradiționale (Adam Smith și J.B. Say), prin negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia este „distrugerea creatoare”. Dezechilibrul dinamic, introdus de antreprenorul inovator, devenea astfel, În 1911, modelul unei economii sănătoase
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la operă schopenhaueriana. Aceeași metodă a comparativismului ideologic, bazat pe studiul ideilor filosofice, vă largi înțelegerea schemei tradiționale optimism-pesimism, plasând-o într-un orizont conceptual mult mai amplu. Treptat, pe temeiul solidei sale armaturi teoretice (extrasa acum și din lectură gânditorilor moderni, și din scrierile Sfinților Părinți ai Bisericii), sfera investigației se extinde, înglobând, pe lângă mari reprezentanți ai liricii universale, poeți români contemporani. SCRIERI: Eminescu și Leopardi. Afinități elective, București, 1980; Palingeneza valorilor, Timișoara, 1982; Literatura și existența, Timișoara, 1998; Repere
CHEIE-PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286186_a_287515]
-
Universitatea din Wisconsin; în 1963 devenea membru rezident al Institutului Western de Științe Comportamentale din La Jolla, California (până în 1968). De atunci rămâne membru rezident la Centrul pentru Studiul Personalității. A murit în 1987, cu renumele de cel mai mare gânditor umanist și psihoterapeut al Americii. Rogers a declanșat „revoluția umanistă” prin dezvoltarea unui sistem de psihoterapie nondirectivă (nondirective psychotherapy), pe care a numit-o terapie centrată pe client (client-centered therapy). Pe baza acestui sistem terapeutic, Rogers a construit surprinzătoarea sa
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
interval relativ scurt după lansarea lui de către A. Comte, lucrări de sociologie propriu-zisă apar destul de târziu. Considerații sociologice despre realitatea socială și istorică românească au afirmat N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, I.C. Brătianu. Este interesant de amintit reflecțiile unor gânditori români despre sociologie, aflată în câmpul culturii române mai mult ca o posibilitate decât ca o realitate. Titu Maiorescu nu ezită să vorbească despre știința societății, iar în scrupuloasele și incisivile sale articole Eminescu găsește loc, printre atâtea probleme abordate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mult ca o posibilitate decât ca o realitate. Titu Maiorescu nu ezită să vorbească despre știința societății, iar în scrupuloasele și incisivile sale articole Eminescu găsește loc, printre atâtea probleme abordate, să expună memorabile aserțiuni despre sociologie. Cu toate acestea, gânditori români dedicați profesiei de sociolog se afirmă mult mai târziu. Și totuși nu ar fi onest să trecem cu ușurință peste efortul extraordinar al unui agronom - Ion Ionescu de la Brad - de aplicare a metodei monografice de cercetare sociologică, aplicată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sociologiei critice sunt amintiți M. Kogălniceanu, I. Heliade-Rădulescu, T. Maiorescu și C. Rădulescu-Motru. O observație avem de făcut: viziunea junimistului este prezentă în teoria formei fără fond, întrucât el nu a scris nicăieri despre forme fără fond. Dintre cei patru gânditori autoarea alocă cel mai mare spațiu lui C. Rădulescu-Motru și apreciem că a procedat corect, întrucât filozoful este autor al unui concept - politicianismul -, cu o carieră publică excepțională, alături de alt concept, cel al formelor fără fond. Din capitolul „Teorii evoluționiste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de T. Maiorescu într-o formulare memorabilă, anume aceea a „formei fără fond”. Așa cum demonstrează Schifirneț, teoria construită în jurul acestei sintagme a avut o carieră de excepție în cultura română modernă, fiind preluată, ca instrument metodologic și analitic, de numeroși gânditori care au investigat, din perspective doctrinare adesea opuse, procesul de modernizare a României și interacțiunile complexe, de ordin economic, politic și cultural, dintre spațiul românesc și cel european/occidental. Formulată de Maiorescu și dezvoltată de Eminescu (într-un registru sociologic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
istorie ce ne-a menținut multă vreme la periferia spațiului european. Deși s-a atenuat cu timpul, prin reformele politice și economice, dezacordul dintre forme și fond a fost o temă reluată și reinterpretată, în chip obsesiv, de mai toți gânditorii care au analizat procesul de modernizare a României. Ea s-a aflat în centrul analizelor și dezbaterilor sociologice, istorice și filozofice și în perioada interbelică, astfel încât putem conchide, împreună cu autorul lucrării, că teoria formelor fără fond și-a dobândit un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
specialiștii în diverse domenii. Din această perspectivă interdisciplinară, autorul reușește să clarifice aspectele problematice ale teoriei formelor fără fond și să prezinte, într-o manieră echilibrată și nuanțată, pozițiile și interpretările formulate în jurul acestei teme de către un număr impresionant de gânditori români. În primele trei capitole, autorul reface traseul genetic al teoriei, de la „antemaiorescieni” (cei care au reacționat la preluarea necritică a unor idei și instituții din țările occidentale și au semnalat efectele acestui comportament imitativ), până la Maiorescu și Eminescu, personalități
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
trei capitole ce privesc reinterpretările teoriei de către Gherea, Iorga, Rădulescu-Motru, Stere, Ibrăileanu, Lovinescu și Manoilescu, până la Lucrețiu Pătrășcanu. În aceste capitole, autorul face dovada unui efort analitic impresionant, demonstrând că posedă o cunoaștere temeinică, de la surse, a concepțiilor susținute de gânditorii analizați. Remarcabile sunt, de asemenea, interpretările contextuale și evaluările nuanțate pe care le avansează Schifirneț asupra unor probleme delicate și controversate. Ultimele trei capitole sunt dedicate unei abordări sistematice și rezumative, prin care autorul încearcă să pună ordine în accepțiunile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
socială și politică maioresciană la intersecția curentelor de idei din secolul al XIX-lea, privind-o ca pe o sinteză a raționalismului și empirismului, a liberalismului și conservatorismului, pe fundalul noilor orientări evoluționiste și pozitiviste. Maiorescu este înfățișat ca un gânditor cu o concepție în esență evoluționistă, cu presupoziții și atitudini conservatoare, dar cu deschidere spre ideile de schimbare și progres. Poziția evoluționistă și moderat conservatoare se regăsește în teoria sa privind evoluția organică, treptată, fără salturi, a societății și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
al lucrării lui Schifirneț este și capitolul „Formele fără fond în viziunea lui Eminescu”, în care demonstrează profunzimea și clarviziunea unor teze și interpretări ale marelui poet asupra procesului de modernizare a României, dar și actualitatea lor. Apreciat ca „un gânditor profund, un autentic cercetător” (p. 81), Eminescu este cel care, prin studiile și articolele sale din presa vremii, a impus și a consacrat teoria formelor fără fond ca instrument de analiză sociologică, istorică și politică. Pornind de la principiile formulate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de centru, periferie și semiperiferie sunt utilizate de I. Wallerstein „cam în registrul conceptual al lui Gherea” (pp.108-109). Teoria formelor fără fond traversează cultura română modernă, ceea ce-l obligă pe autor să ia în discuție o întreagă galerie de gânditori, fiecare cu perspectiva sa de interpretare. Astfel, în capitolul „Evoluția de la fond la formă” sunt analizate concepțiile lui P.P. Carp, Theodor Rosetti, Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru și Constantin Stere, iar în alt capitol, „Evoluția de la formă la fond”, sunt prezentate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
procesului de modernizare”, prin teza că formele anticipează fondul și îl creează treptat. 4. Contradicții ale modernizării românești. După acest excurs istoric, autorul înceară o necesară sistematizare a accepțiunilor conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și îl creează treptat. 4. Contradicții ale modernizării românești. După acest excurs istoric, autorul înceară o necesară sistematizare a accepțiunilor conferite conceptelor de formă și fond, care sunt variabile de la un gânditor la altul. Important este însă ce semnificație acordă gânditorii români relațiilor contradictorii dintre aceste două componente ale societății. C. Schifirneț le grupează în cinci tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
explica efectele produse de un eveniment social sau național și nu a elaborat un câmp teoretic prin care să fie prognozată evoluția societății românești. Ideea centrală a autorului este că teoria formelor fără fond a fost o elaborare proprie a gânditorilor români, confruntați cu necesitatea de a înțelege un proces specific de modernizare, diferit de cel produs în spațiul occidental. Această teorie are o valabilitate mai largă, fiind aplicabilă tuturor societăților întârziate, periferiale, aflate în condiția de „dezvoltare dependentă” și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai era nevoie de "traducerea" simbolurilor la final pentru a fi înțeles mesajul critic. Mentalitatea sa este, să nu uităm, una pragmatică. E vorba de un pragmatism comun întregii intelectualități din sud-estul european, după cum demonstrează Virgil Cândea: "Realismul medieval al gânditorilor bizantini se transforma la urmașii lor într-un pragmatism..."14. Prin urmare, la ceva tot îi slujea manuscrisul Istoriei ieroglifice. Așa cum, sesiza același editor al operei cantemiriene, graba de a publica Divanul la o vârstă atât de fragedă (25 de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cognitivă, în forța de cuprindere a lumii cu ajutorul rațiunii. Într-un studiu riguros publicat ca introducere la sinteza lui Basile Tatakis, Filosofia bizantină, Vasile Adrian Carabă sintetizează atitudinea apologeților creștini față de ideea de filosofie. Pornind de la citatul de mai sus, gânditorii primei perioade bizantine au făcut o clară demarcație între filosofia profană ("din afară") și cea adevărată, care se reducea la a-l gândi pe Dumnezeu. Domina o atitudine de adversitate față de filosofia păgână, căreia i se reproșează formalismul, excesul de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o lectură liturgică a acestor izvoare, nu le negociază sensurile, nu iese din litera lor stabilită de hermeneutica biblică atât de bogată. Interesant este de observat că tânărul Cantemir se dovedește a fi (forțez tactic un pleonasm) mai radical decât gânditorii apropiați de epoca sa și decât curentul general, care accepta fără ezitare folosirea instrumentelor de gândire oferite de filosofia antică. Școala lui Teofil Coridaleu se baza pe studierea operei lui Aristotel 33, scolastica occidentală devenise de mult o tradiție autoritară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
polemici își au punctul de pornire în Antichitate, în lucrările lui Aristotel, ale stoicilor ș.a.m.d. Ele nu sunt însă relevante din punctul de vedere al creștinismului, întrucât ele tratează animalul ca pe un subiect în sine, în vreme ce pentru gânditorul creștin animalul este un semn și nu contează ca realitate concretă, materială. Ce înseamnă a cunoaște un animal. De la științele naturii la gândirea simbolică Istoria naturală s-a dezvoltat în Antichitate grație unor spirite pozitiviste, mânate de o curiozitate științifică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
destui alții mai puțin, spre cinstea sa, Ieronim au citit o profeție privitoare la nașterea lui Iisus 13): le-a creștinizat sau le-a manipulat pentru a servi unor scopuri creștine. Ctesias, Aristotel, Plinius și alții devin autorități frecventabile pentru că gânditorul creștin are nevoie de argumentele lor, de mărturia lor pentru a-și justifica demersul. Pasajele convenabile sunt extrase din context și alipite într-un nou discurs, de cele mai multe ori alegoric. Suferă, în acest mod, și un proces de re-semnificare. Sursa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]